Trafic internaţional de droguri. Legea 143/2000 art. 3. Decizia nr. 259/2012. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Curtea de Apel BUCUREŞTI - Sentințe și decizii penale / 2016

Decizia nr. 259/2012 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 21-09-2012 în dosarul nr. 259/2012

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II-A PENALĂ

DOSAR NR._

(_ )

DECIZIA PENALĂ nr. 259/A

Ședința publică din: 21.09.2012

Curtea constituită din:

Președinte: S. C.

Judecător: O. B.

Grefier: S. D.

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial București a fost reprezentat de procuror I. C..

Pe rol pronunțarea cauzei, având ca obiect apelurile declarate de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial și de inculpații Ș. T., Ș. D. M., D. T. și D. G., împotriva sentinței penale nr. 595/28.06.2012, pronunțată de Tribunalul București – Secția I penală, în dosarul penal nr._ .

Dezbaterile și susținerile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 10.09.2012 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când, având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a amânat pronunțarea la data de 17.09.2012 și pentru astăzi, 21.09.2012, când a decis următoarele:

CURTEA,

Deliberând asupra apelurilor formulte, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 595/28.06.2012, pronunțată de Tribunalul București – Secția I penală, în dosarul nr._, s-a dispus, în baza art. 334 C.proc.pen., schimbarea încadrării juridice a faptelor, pentru inculpata D. G., din infracțiunea prev. de art. 10 din Legea nr. 143/2000 în infracțiunea prev. de art. 10 din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 3 alin. 2 din Legea nr. 143/2000, iar pentru inculpatul D. T., din infracțiunea prev. de art. 10 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 37 lit. b C.pen. în infracțiunea prev. de art. 10 din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 3 alin. 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 37 lit. b C.pen.

În baza art. 3 alin. 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 74 lit. a – art. 76 lit. a C.pen. a fost condamnată inculpata Ș. T. la o pedeapsă de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic internațional de droguri de mare risc.

În baza art. 71 C.pen. s-au interzis inculpatei ca pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b C.pen.

În baza art. 65 alin. 1 C.p. s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b C.pen. pe o perioadă de 3 ani, potrivit art. 53 pct.2 lit. a C.p.

În baza art. 88 C.pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive, de la 23.12.2011 la zi.

În baza art. 350 C.pen. s-a menținut starea de arest a inculpatei.

În baza art. 3 alin. 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 74 lit. a – art. 76 lit. a C.pen. a fost condamnat inculpatul Ș. D. M. la o pedeapsă de 4 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic internațional de droguri de mare risc.

În baza art. 71 C.pen. s-au interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b C.pen.

În baza art. 65 alin. 1 C.p. s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b C.pen. pe o perioadă de 3 ani, potrivit art. 53 pct.2 lit. a C.p.

În baza art. 88 C.pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive, de la 24.12.2011 la zi.

În baza art. 350 C.pen. s-a menținut starea de arest a inculpatului.

În baza art. 10 din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 3 alin. 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 74 lit. a – art. 76 lit. a C.pen. a fost condamnată inculpata D. G. la o pedeapsă de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de finanțare a infracțiunii de trafic internațional de droguri de mare risc.

În baza art. 71 C.pen. s-au interzis inculpatei ca pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b C.pen.

În baza art. 88 C.pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive, de la 24.12.2011 la 2.04.2012.

În baza art. 10 din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 3 alin. 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 37 lit. b C.pen. și art. 74 alin. 2 – art. 76 lit. a C.pen. a fost condamnat inculpatul D. T. la o pedeapsă de 7 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de finanțare a infracțiunii de trafic internațional de droguri de mare risc.

În baza art. 71 C.pen. s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b C.pen.

În baza art. 88 C.pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive, de la 24.12.2011 la zi.

În baza art. 350 C.pen. s-a menținut starea de arest a inculpatului.

În baza art. 26 C.pen. rap. la art. 3 alin. 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 320¹ C.proc.pen. și art. 74 lit. a – art. 76 lit. b C.pen. a fost condamnată inculpata P. O. G. la o pedeapsă de 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la trafic internațional de droguri de mare risc.

În baza art. 71 C.pen. s-a interzis inculpatei ca pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b C.pen.

În baza art. 86¹ C.pen. și art. 71 alin. 5 C.pen. s-a dispus suspendarea sub supravegherea Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul București a pedepsei principale și a celei accesorii pe un termen de încercare de 5 ani și 6 luni.

Pe durata termenului de încercare, condamnata trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de protecție a victimelor și reintegrare socială a infractorilor;

b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

S-a atras atenția condamnatei asupra cauzelor de revocare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei – săvârșirea unei noi infracțiuni în termenul de încercare și nerespectarea măsurilor de supraveghere stabilite în sarcina sa.

În baza art. 76 alin. 3 C.pen. instanța nu a aplicat inculpatei pedepse complementare.

În baza art. 17 alin. 1 din Legea nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea cantității de 148,16 grame heroină depusă la Camera de Corpuri Delicte a I.G.P.R. cu dovada . nr._/10.01.2012, cu obligația de a păstra contraprobe, conform art. 18 din Legea nr. 143/2000.

În baza art. 17 alin. 2 din Legea nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea de la inculpata Ș. T. a sumei de 250 euro depusă la camera de copuri delicte a D.G.P.M.B. – S.C.J.S.Ev.O. cu dovada . nr._/13.01.2012.

În baza art. 169 C.proc.pen. s-a dispus restituirea către inculpatul Ș. D. M. a sumei de 100 lei consemnată la CEC Bank cu recipisa_/1/11.01.2012.

În baza art. 169 C.proc.pen. s-a dispus restituirea către inculpații Ș. D. M., Ș. T. și P. O. G. a telefoanelor mobile și cartelelor S. ridicate de organele de poliție conform dovezilor . nr._/13.01.2012, . nr._/13.01.2012 și . nr._/13.01.2012.

În baza art. 7 alin. 1 din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpații Ș. T., Ș. D. M., D. G. și D. T. în vederea introducerii profilurilor genetice ale acestora în S.N.D.G.J.

În baza art.191 alin. 2 C.p.p. au fost obligați, fiecare din inculpații Ș. T., Ș. D. M., D. G. și D. T., la plata sumei de 4.500 lei cheltuieli judiciare avansate de stat, iar inculpata P. O. G. la plata sumei de 1.300 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.

Onorariile apărătorilor din oficiu care au asigurat asistența juridică a inculpaților Ș. T. și D. T., în cuantum de 400 lei pentru fiecare, vor fi avansate din fondurile Ministerului Justiției.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că, pornind de la informațiile oferite la data de 07.12.2011 de către martorul cu identitate protejată „P. D.”, organele de urmărire penală au descoperit o grupare infracțională compusă din inculpații Ș. T. zisă „D.” sau „Țăranca”, Ș. D. M. zis „M.”, D. T. zis „D. Hoțu” și D. G. (aceștia din urmă soț și soție), care se ocupa cu aducerea de heroină din Turcia în România. Modul de operare al grupării, astfel cum a fost descris de martorul cu identitate protejată și ulterior confirmat de probele administrate, era următorul: inculpata Ș. T. se deplasa în Turcia cu autocarul, sub pretextul de a cumpăra de acolo obiecte de îmbrăcăminte sau de a-și vizita soțul aflat într-un penitenciar pe teritoriul acestei țări, iar, la întoarcere, aducea în România heroină. Achiziționarea drogurilor se făcea cu fondurile puse la dispoziție de inculpații D. T. și D. G., care probabil se ocupau apoi cu comercializarea acestora pe teritoriul României.

La data de 5.12.2011, inculpatele D. G. și Ș. T. s-au deplasat în Turcia, în vederea cumpărării unei cantități de heroină, iar la data de 10.12.2011, inculpata D. G. s-a întors în țară cu un autocar al firmei „Oz Troy”, acest mijloc de transport fiind supravegheat de către organele de poliție. După ce autocarul a ajuns în țară, s-a procedat la percheziționarea și audierea numitei D. G., însă asupra acesteia nu au fost descoperite substanțe interzise.

Intervenția organelor de poliție a creat însă probleme inculpaților, deoarece, la acel moment, inculpata Ș. T., rămasă pe teritoriul Turciei, se afla în imposibilitate de a introduce în țară cantitatea de heroină achiziționată. Astfel, la data de 10.12.2011, ora 4.08, după ce aflase de audierea și percheziționarea soției sale, inculpatul D. T. a transmis inculpatei Ș. T. un SMS cu următorul conținut: „San eu baiatu tau vezi ka dat de belea fata ta (n.n. D. G.) am vb cu ea pana sa coboare si mia zis k a fost urmarit autokaru si mai avea un min. sa koboare si nu a mai ras. la tel”.

De asemenea, în cursul zilei de 10.12.2011, inculpatul Ș. D. M. a purtat o discuție telefonică cu fratele său, martorul Ș. R. Huseyn, iar acesta, care vorbise deja cu mama sa, inculpata Ș. T., îi spune că „… a trimis-o pe aia înainte (n.n. inculpata T. G.)”, iar mamei lui i s-a transmis „…să nu vină cu nimic”, „să vină goală … că e … urâtă (n.n. situația)”.

În aceeași zi, inculpatul Ș. D. M. a fost contactat telefonic de către inculpata Ș. T., aflată în Turcia, iar la sfatul fiului său vitreg, în sensul de a nu se întoarce încă în România, deoarece „te ia gaborii”, inculpata i-a răspuns că „…mi-am rezolvat treburile în alt fel”. Cu privire la modul de rezolvare folosit, inculpata a precizat că „Aia e lăsată aicea bine-mersi, eu vin acasă”. La reacția inculpatului Ș. D. M. „Bă, ești nebună?”, Ș. T. a explicat că „aia” (heroina) se află la „omul ei de bază” din Turcia, un anume „R.”, care „o va ține” până când „vine cineva după ea sau ne o vinde și venim după bani”. La aflarea planului, Ș. D. M. a declarat, fără ezitare „Mă duc eu, nici o problemă”.

După acest moment, între inculpații D. G. și D. T., pe de o parte, și Ș. D. M. și Ș. T., de cealaltă parte, a survenit un conflict provocat chiar de problema finanțării achiziției de droguri. Practic, drogurile cumpărate cu banii furnizați de familia T. nu puteau fi aduse în țară, deoarece inculpații se temeau că sunt monitorizați de poliție, astfel că, la momentul respectiv, inculpații D. G. și D. T. pierduseră atât suma avansată, cât și cantitatea de heroină. D. urmare, aceștia, fiind la rândul lor presați de alte persoane de la care se pare că împrumutaseră banii, au început să exercite presiuni asupra celorlalți doi inculpați, pentru ca aceștia fie să restituie suma de bani, fie să aducă în România heroina depozitată în Turcia.

Tribunalul a reținut că, în perioada 16.12.2011 – 17.12.2011, inculpatul D. T. a trimis inculpaților Ș. D. M. și Ș. T. o . SMS-uri, în care le-a solicitat imperativ înapoierea unor sume de bani (de ex.„Ce zici bos facem cum am zis eu? K trece timpu si tot pe mine ma costa timpu kare trece.” ; „Dano zi ceva e vineri si sant pe aici mai stau sau ma amani iar? Zi sa stiu ce fak.” ; „Ai mai vorbit bos cu omu ala k deja a inceput sa vina lumea la mine.”.

În aceste condiții, inculpata Ș. T. a decis să recupereze heroina aflată în Turcia, astfel că, la data de 19.12.2011, a luat legătura telefonic cu numitul „R.”, solicitându-i acestuia să îi trimită o sumă de bani prin Western Union, probabil pentru a-și achiziționa bilete de autocar pentru deplasarea la Istanbul. Datorită, probabil, cunoștințelor reduse de limbă română posedate de „R.”, acesta i-a trimis inculpatei o sumă de bani mult mai mare decât solicitase aceasta (2.000 de euro în loc de contravaloarea a „cincizeci” n.n. posibil grame de heroină).

În același timp, inculpații D. și-au intensificat presiunile asupra lui Ș. D. M. și Ș. T., trimițând o nouă . SMS-uri și încercând totodată „să găsească altă variantă”. Astfel, la data de 20.12.2011, inculpatul D. T. a trimis un SMS cu un conținut de-a dreptul amenințător lui Ș. D. M. – „F. fratimiu…alerg dupa bani mei si ma perpeleste cine nu ma gandeam. Da poate asa krezi tu k mai perpelit…se face plata la bani aia garantat iti demonstrez. In primu rand am gasit solutie sa se rez.treaba siguranta, daka se gaseste vrun motiv inseamna k a trimes omu bani si e magarie din partea ta. Si asta nu e bine ca se lasa cu dobanzi de suta la suta si plateste cine a facut magaria. Eu astept pana maine dupa masa sa ma kauti daka nu te kaut eu”. La data de 21.12.2011, D. T. a expediat un nou SMS inculpatei Ș. T. – „Ati vazut k tia trimes ramazan bani si ceai zis ce le mai dam la aia bani dai draku! E ai gresit rau o sa vezi ce plateste baiatu tau cel drag” – din care rezultă cu claritate că inculpatul îl cunoaște pe numitul „R.” și, de asemenea, știa și că acesta trimisese bani inculpatei.

În aceeași zi, inculpații D. G. și D. T. s-au deplasat la locuința lui Ș. D. M. cu intenția de a recupera banii datorați de aceștia. Negăsindu-i acasă, între cei doi inculpați, martora A. G. F. (concubina lui Ș. D. M.) și numita P. O. (de asemenea inculpată în cauza de față) a avut loc o dispută verbală, în cursul căreia D. G. a afirmat că știe despre banii trimiși de „R.” inculpatei Ș. T., deoarece acesta îi dăduse numărul de telefon când se întâlniseră în Turcia și, de asemenea, a vorbit despre faptul că aceasta „… duce ... vinde kilograme și nu știu cum…” Cu aceeași ocazie, numitul D. T. a spus despre inculpata Ș. T. că „se duce” (n.n. la închisoare), deoarece „are autodenunț pă capu ei”.

Aceste aspecte au fost relevate de martora A. G. F. într-o discuție telefonică purtată la data de 22.12.2011 cu inculpatul Ș. D. M. și confirmate atât de către martoră, cât și de către inculpata P. O. G., în declarațiile date la P..

Tribunalul a reținut că inculpații Ș. D. M. și Ș. T. se deplasaseră la Istanbul încă din data de 20.12.2011, în scopul de a prelua heroina achiziționată la începutul lunii decembrie 2011 iar, cu această ocazie, inculpata Ș. T. întâmpinase dificultăți în achiziționarea biletelor de autocar către Istanbul, deoarece societatea de transport Oz Troy nu a dorit să îi vândă aceste bilete, fiind cunoscut faptul că inculpata era bănuită de trafic de droguri.

La Istanbul, inculpații Ș. D. M. și Ș. T. au preluat cantitatea de 148,33 grame heroină de la „R.”, au disimulat-o într-o geantă de voiaj, unde au introdus și alte bunuri, iar geanta de voiaj a fost expediată de cei doi inculpați în România, prin intermediul firmei de transport Oz Ortadogu, la rubrica „destinatar” figurând inculpata P. O. G.. Faptul că atât inculpatul Ș. D. M., cât și inculpata Ș. T. s-au prezentat la sediul din Istanbul al societății de transport pentru a expedia geanta de voiaj este confirmat atât de aceștia, cât și de martora C. D., angajată a firmei menționate.

Inculpatul Ș. D. M., expeditorul, și-a dat numele fals de „I.”, tocmai pentru a evita identificarea coletului de către organele de poliție. S-a apreciat evident că acesta a fost cel care a efectuat formalitățile de expediere a genții de voiaj, deoarece în caz contrar (dacă expedierea efectivă ar fi fost realizată doar de Ș. T.), angajații Oz Ortadogu nu ar fi menționat ca expeditor o persoană de sex masculin.

După expedierea genții de voiaj, la data de 22.12.2011, inculpații au plecat spre București separat, Ș. D. M. cu un autocar al firmei Star, iar Ș. T. cu un autocar al firmei Vardar, cele două autocare, dar și cel în care se afla geanta cu droguri, ajungând în București la data de 23.12.2011. Organele de poliție au procedat la reținerea celor doi inculpați și, de asemenea, la ridicarea genții expediate de aceștia, unde a fost descoperită cantitatea de 148,33 grame heroină.

Tribunalul a reținut că, în faza de urmărire penală, inculpații P. O. G., Ș. D. M. și Ș. T. au avut o atitudine sinceră, recunoscând integral comiterea infracțiunilor reținute în sarcina lor și descriind în mod detaliat desfășurarea evenimentelor, inclusiv implicarea coinculpaților D. G. și D. T.. Inculpata D. G. a negat comiterea infracțiunii, iar în cursul judecății, toți inculpații au încercat să acrediteze ideea că Ș. T. este singura persoană implicată în traficul de droguri, idee preluată și de către inculpata menționată.

Tribunalul a înlăturat motivația invocată de inculpatul Ș. D. M. pentru a justifica schimbarea fundamentală a poziției procesuale inițiale, apreciind greu de crezut că o persoană responsabilă, matură, în vârstă de 25 de ani afirmă, doar la îndemnurile mamei sale, că este vinovat de săvârșirea unei infracțiuni grave, sancționată cu pedeapsa închisorii între 15 și 25 de ani, acuzând, de asemenea, prin declarațiile sale niște persoane despre care știe că sunt nevinovate. Totodată, au fost avute în vedere celelalte probe administrate în cursul procesului, respectiv convorbirea telefonică purtată cu Ș. T. la data de 10.12.2011, convorbirile/comunicările telefonice cu inculpații D., dar și conversația purtată cu concubina sa în legătură cu incidentele din data de 21.12.2011. În plus, s-a apreciat că trimiterea genții de voiaj în România prin folosirea numelui fals de „I.”, expedierea genții către un destinatar despre care inculpații credeau că nu este monitorizat de poliție, în condițiile în care, la aceeași dată (22.12.2011), Ș. T. și Ș. D. M. au plecat și ei către România, astfel că puteau transporta cu ușurință geanta respectivă, nu fac decât să dovedească, o dată în plus, faptul că inculpatul Ș. D. M. se face vinovat de comiterea infracțiunii reținute în sarcina sa.

Aceleași considerente au impus instanței de fond și înlăturarea declarațiilor date în faza de judecată de către inculpata Ș. T..

În ceea ce privește apărările inculpaților D. T. și D. G., Tribunalul a reținut că interceptările convorbirilor/comunicărilor telefonice efectuate demonstrează că aceștia știau cine este „R.”, dar și că încercau să găsească soluții pentru a recupera drogurile aflate în Turcia. Totodată, incidentul din data de 21.12.2011, declarațiile numitelor A. G. F. și P. O., dar și declarațiile martorului cu identitate protejată „P. D.”, coroborate cu descoperirea, la 23.12.2011, de către organele de poliție a heroinei expediate din Turcia de către inculpații Ș. D. M. și Ș. T., demonstrează fără dubiu implicarea tuturor inculpaților în activitatea infracțională, astfel cum a fost descrisă de P. în cuprinsul actului de sesizare.

În drept, s-a apreciat că faptele inculpaților Ș. D. M. și Ș. T., care la data de 22.12.2011, aflați în Istanbul, Turcia au expediat în România, printr-un autocar aparținând firmei Oz Ortadogu, cantitatea de 148,33 grame heroină, aceasta ajungând în țară și fiind ridicată de către organele de poliție, întrunesc, în cazul fiecăruia dintre inculpați, elementele constitutive ale infracțiunii de trafic internațional de droguri, prev. de art. 3 alin. 2 din Legea nr. 143/2000.

Fapta inculpatei P. O. G., care, anterior datei de 20.12.2011, a stabilit împreună cu inculpații Ș. D. M. și Ș. T. să ridice coletul care conținea cantitatea de 148,33 grame heroină, expediat din Turcia pe numele ei de cei doi inculpați, știind ce se afla în interiorul acestuia, realizează elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la trafic internațional de droguri, prev. de art. 26 C.pen. rap. la art. 3 alin. 2 din Legea nr. 143/2000.

Faptele inculpaților D. G. și D. T., care au pus la dispoziția inculpatei Ș. T. sumele de bani necesare deplasării acesteia în Turcia și achiziționării cantității de 148,33 grame heroină, care ulterior a fost expediată în România de inculpații Ș. D. M. și Ș. T. întrunesc, în cazul fiecăruia dintre cei doi inculpați, elementele constitutive ale infracțiunii de finanțare a infracțiunii de trafic internațional de droguri, prev. de art. 10 rap. la art. 3 alin. 2 din Legea nr. 143/2000.

Tribunalul a schimbat încadrarea juridică a faptelor pentru care au fost trimiși în judecată cei doi inculpați din infracțiunea prev. de art. 10 din Legea nr. 143/2000 în infracțiunea prev. de art. 10 din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 3 alin. 2 din Legea nr. 143/2000, având în vedere că infracțiunea reglementată de art. 10 din Legea nr. 143/2000 nu are o existență de sine stătătoare, ea neputând exista decât împreună cu una din infracțiunile prevăzute de art. 2-9 din Legea nr. 143/2000. Cum, în speță, cei doi inculpați au finanțat o infracțiune de trafic internațional de droguri, încadrarea juridică a faptelor acestora trebuie să cuprindă și o referire la această faptă.

La individualizarea pedepselor, Tribunalul a avut în vedere criteriile oferite de art. 72 C.pen., reținând, în privința inculpaților Ș. D. M., Ș. T., D. T. și D. G., gravitatea faptelor comise, caracterul organizat al activității ilicite puse la punct de inculpați, cantitatea mare de droguri adusă în țară, dar și perseverența infracțională a acestora, care au continuat cu nonșalanță săvârșirea faptelor penale planificate, deși cunoșteau faptul că organele de cercetare penală dețin informații cu privire la activitățile lor. Totodată, a avut în vedere că inculpații nu au dezvăluit amănunte cu privire la identitatea numitului „R.”, dar și atitudinea nesinceră manifestată în fața instanței, alături de lipsa antecedentelor penale.

Reținând în beneficiul inculpaților Ș. D. M., Ș. T., P. O. G. și D. G. circumstanța atenuantă prev. de art. 74 lit. a C.pen., tribunalul a redus pedepsele aplicate, valorificând, în cazul inculpatului Ș. D. M., contribuția sa mai redusă la activitatea infracțională.

Cu privire la inculpatul D. T., Tribunalul a reținut deja că acesta se află în stare de recidivă, dar că participarea sa concretă la activitatea infracțională are, de asemenea, un caracter mai redus, inculpatul rezumându-se la avansarea sumelor de bani necesare pentru achiziționarea drogurilor, element valorificat ca circumstanță atenuantă judiciară în sensul art. 74 alin. 2 C.pen.

În privința inculpatei P. O. G., s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, conform art. 86¹ C.pen.

Tribunalul a dispus confiscarea de la inculpata Ș. T. a sumei de 250 euro reținând că ea a fost obținută de la numitul „R.” și nu putea proveni decât din comercializarea unei părți din drogurile achiziționate de aceasta.

Împotriva acestei hotărâri au formulat apel, în termen legal, P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial București și inculpații Ș. T., Ș. D. M., D. T. și D. G., care au criticat soluția instanței pentru motive de netemeinicie.

În dezvoltarea motivelor de apel, Ministerul Public a criticat modalitatea de individualizare a pedepselor aplicate inculpaților Ș. T. și D. T., apreciindu-se netemeinică reținerea, în beneficiul acestora, a unor circumstanțe atenuante, cu consecința reducerii pedepselor sub limita minimă prevăzută de lege. În acest sens, s-a arătat că inculpatul D. T. nu a avut o activitate izolată ori mai redusă, acesta fiind, dimpotrivă, consumator de droguri și direct implicat în traficul de droguri de mare risc încă de la începutul anului 2011, așa cum rezultă din declarațiile martorului Ș. R. Huseyn.

În privința inculpatei Ș. T., s-a arătat că lipsa antecedentelor penale nu poate primi semnificația unei circumstanțe atenuante.

Inculpata Ș. T. a solicitat redozarea pedepsei aplicate, în sensul coborârii acesteia sub minimul special prevăzut de lege, având în vedere atitudinea sa procesuală sinceră, dar și dispozițiile art. 320¹ C.p.p.

Inculpații D. T. și D. G. au criticat, în principal, soluția de condamnare dispusă, solicitând dispunerea unei soluții de achitare, în temeiul disp. art. 11 alin. 2 lit. a C.p.p. rap. la art. 10 lit. d C.p.p., deoarece nu ar rezulta participația lor la săvârșirea infracțiunii pentru care au fost trimiși în judecată. În acest sens, au arătat că martorul cu identitate protejată a descris persoane distincte, apelanții nefiind vecini de . T., iar inculpata D. G. nefiind consumatoare de droguri.

Pe de altă parte, inculpații au arătat că sumele de bani remise coinculpatei Ș. T. erau destinate achziționării unor haine din Turcia, nicidecum unor droguri, ei neavând cunoștință că aceasta din urmă ar efectua acte de trafic.

În subsidiar, cei doi inculpați au solicitat reducerea pedepselor, iar în cazul inculpatei D. G., și suspendarea executării sub supraveghere, având în vedere că nu este cunoscută cu antecedente penale și are un copil minor.

Inculpatul Ș. D. M. a solicitat reindividualizarea pedepsei, atât sub aspectul cuantumului, cât și al modalității de executare, având în vedere contribuția sa minimă la săvârșirea faptei, dar și circumstanțele personale, respectiv atitudinea procesuală sinceră, existența unui loc de muncă și faptul că are un copil minor.

Curtea a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri în circumstanțiere, solicitată de inculpații D. T. și D. G..

Examinând actele dosarului și sentința penală apelată atât prin prisma criticilor formulate, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, în conformitate cu disp. art. 371 C.p.p., Curtea reține următoarele:

Instanța de fond a analizat judicios și complet probele administrate în cauză, reținând o situație de fapt concordantă sub toate aspectele împrejurărilor ce rezultă din aceste mijloace de probă.

Probatoriul administrat în cauză relevă, dincolo de orice îndoială rezonabilă că, în executarea unei rezoluții infracționale comune, de introducere în țară a unor importante cantități de heroină, la începutul lunii decembrie 2011, inculpații D. T. și D. G. au pus la dispoziția inculpatei Ș. T. suma de 2000 Euro, destinată deplasării acesteia în Turcia și achiziționării cantității de aproximativ 150 grame de heroină. În acest scop, la data de 05.12.2011, inculpatele Ș. T. și D. G. s-au deplasat în Turcia, implicarea directă a acesteia din urmă datorându-se nemulțumirii soților D. față de „calitatea” drogurilor achiziționate anterior de coinculpată.

La data de 09.12.2011, inculpata D. G. a părăsit teritoriul Turciei, iar, în ziua următoare, Ș. T. a cumpărat de la numitul „R.” cantitatea de aproximativ 150 grame heroină, în schimbul sumei puse la dispoziție de coinculpați, intenționând, totodată, să transporte și să introducă această cantitate de droguri pe teritoriul României.

Supravegherea și, ulterior, audierea inculpatei D. G. de către organele de poliție, la întoarcerea sa pe teritoriul României (respectiv la 10.12.2011), i-a determinat pe inculpații D. T. și Ș. T. să amâne introducerea în țară a drogurilor, până la găsirea unei soluții alternative. Astfel, la solicitarea inculpatului D. T., inculpata Ș. T. a revenit în țară la data de 11.12.2011, lăsând cantitatea de heroină în Turcia, în păstrarea numitului „R.”.

Blocajul astfel generat a amplificat însă nemulțumirea soților D. T. și D. G. care, în mod repetat și insistent, i-au solicitat inculpatei Ș. T. să găsească o rezolvare a situației, fie prin restituirea sumei de bani, fie prin aducerea în țară a heroinei.

În acest context, Ș. T. a decis, alături de fiul său vitreg Ș. D. M., să se deplaseze împreună în Turcia pentru a recupera și introduce în țară heroina, scop în realizarea căruia acești doi inculpați au părăsit teritoriul României la data de 20.12.2011, cu destinația Istanbul. După ce au preluat de la numitul „R.” cantitatea de 148,33 grame heroină, cei doi inculpați au disimulat drogurile într-o geantă de voiaj, pe care, la data de 22.12.2011, prin intermediul firmei de transport Oz Ortadogu, au expediat-o în România, la rubrica „destinatar” figurând P. O. G..

La data de 23.12.2011, atât autocarul cu nr. 34-VVE-23, ce aparținea firmei de transport, cât și cele două autocare în care inculpații Ș. T. și Ș. D. M. călătoriseră separat din precauție, au intrat pe teritoriul României prin PTF G.. La aceeași dată, în coletăria firmei Ortadogu, a fost ridicată și verificată geanta expediată pe numele numitei P. O. G., în interior fiind depistată cantitatea de 148,33 grame heroină.

Situația de fapt astfel reținută rezultă din coroborarea probelor directe și indirecte administrate în primul grad de jurisdicție, probe evaluate judicios de către instanța de fond. Concluzia tribunalului cu privire la motivația conduitei infracționale adoptate de către inculpații Ș. T. și Ș. D. M. ori modalitatea concretă în care aceste două persoane au derulat actele orientate spre introducerea în țară a cantității de heroină nu a fost, de altfel, contestată în apel de către cei doi inculpați menționați, care au formulat critici exclusiv din perspectiva tratamentului sancționator aplicat.

În acord cu instanța de fond, Curtea apreciază că declarațiile apelanților Ș. T. și Ș. D. M. în faza de urmărire penală (declarații în care ambii au descris complet și detaliat împrejurările ce au generat introducerea în țară a cantității de heroină menționate și modalitatea în care au procedat) se coroborează pe deplin cu elementele de fapt ce rezultă din celelalte mijloace de probă.

Elementele de fapt esențiale pentru stabilirea vinovăției celor doi inculpați au fost temeinic subliniate prin sentința apelată, Curtea apreciind, similar instanței de fond, că succesiunea cronologică a schimbului de mesaje scrise ori conținutul convorbirilor telefonice efectuate în perioada 10.12.2011 – 20.12.2011, alături de declarațiile martorilor A. G. F. și C. D., de declarațiile coinculpatei P. O., dar și de modalitatea concretă în care s-a realizat expedierea drogurilor (prin folosirea de către Ș. D. a numelui fals „I.” ori deplasarea cu autocare distincte, în scopul de a evita o eventuală depistare), reprezintă probe certe de vinovăție. Aceste elemente probatorii coroborează, în acord cu exigențele art. 69 C.p.p., declarațiile de recunoaștere a faptelor, făcute în mod constant de cei doi inculpați pe parcursul urmăririi penale, declarații just valorificate de către instanța de fond.

În privința faptelor imputate apelanților D. T. și D. G., constată, de asemenea, că implicarea acestora în operațiunea de finanțare a traficului de droguri desfășurat în luna decembrie este reliefată de probe certe și legal administrate, judicios evaluate de către instanța de fond.

Declarațiile denunțătorului – martorul cu identitate protejată „P. D.” relevă elemente ce permit identificarea neechivocă a inculpaților D. T. și D. G. ca fiind persoanele implicate în traficul internațional de heroină, în condițiile descrise în denunț. Astfel, indicarea poreclei apelantului D. T. – „Hoțu”, a localității de domiciliu – . numărului de telefon utilizat de către inculpat –_ – reprezintă date certe, ce au permis ulterior stabilirea identității exacte a inculpatului.

Convorbirile telefonice interceptate autorizat și redate în cuprinsul proceselor verbale aflate la dosar – de ex. convorbirile din datele de 08.12.2011, (orele 17.16, 17.57, 21.30) – și mesajele text din datele de 16.12.2011, 19.12.2011 relevă faptul că postul telefonic cu acest număr era utilizat de către inculpatul D. T., fiind contactat la numărul indicat de diverse persoane, inclusiv de către „Miguel” – Ș. D. M.. Convorbirile telefonice din data de 20.12.2011 (orele 14.09, 14.25) atestă că același număr de telefon era utilizat și de către D. G., care, la datele menționate, a discutat în mod repetat cu același „Miguel”, în încercarea de a găsi o soluție pentru recuperarea sumei de bani ori a heroinei a cărei traficare se intenționa.

Denunțul martorului cu identitate protejată cuprinde descrierea altor detalii, în egală măsură relevante pentru stabilirea identității dintre numitul „Hoțu„ respectiv soția acestuia și inculpații D. T. și D. G.: referirea la arestarea inculpatului în anii anteriori pentru trafic de droguri, precizarea că la „începutul săptămânii” (denunțul fiind înregistrat la 07.12.2011), soția lui Hoțu a plecat în Turcia pentru a supraveghea transportarea heroinei, împrejurări confirmate pe deplin de celelalte probe existente în cauză.

Indicarea de către martor a inculpatei Ș. T. ca locuind în aceeași comună ca și soții T. nu ridică dubii asupra veridicității depline a declarațiilor sale, cât timp același denunțător a indicat elemente esențiale pentru identificarea inculpatei Ș. T. ca fiind persoana care aducea heroină din Turcia, respectiv: relațiile acesteia cu un cetățean turc ori deplasarea acesteia în Turcia, alături de inculpata D., pentru transportarea unei cantități de heroină în săptămâna denunțului.

Univoc relevante sub aspectul vinovăției inculpaților D. T. și D. G. sunt și mesajele text trimise de cel dintâi coinculpatului Ș. D., respectiv inculpatei Ș. T. la datele de 20.12.2011 (ora 22.15) și 21.12.2011 (ora 17.50), la care instanța de fond a făcut expres referire. În acest din urmă mesaj, inculpatul D. T. a menționat sumele de bani trimise de „R.” coinculpatei (pentru a-i asigura deplasarea în Turcia), în pofida afirmațiilor sale că nu ar cunoaște acea persoană.

În plus, convorbirea telefonică din data de 22.12.2011 (ora 11.32) purtată între inculpatul Ș. D. și concubina sa relevă motivația incidentului petrecut în ziua precedentă, când soții D. (indicați ca fiind „D.” și „G.” ) s-au deplasat la locuința inculpatei Ș. T. pentru a recupera suma de bani, acuzând faptul că „R.” ar fi transferat această sumă, iar inculpata nu le-ar fi restituit-o.

Ansamblul acestor elemente de fapt, coroborate cu declarațiile numitelor A. G. F. și P. O., dar și cu declarațiile inițiale ale celor doi inculpați Ș., relevă caracterul totalmente pro causa al susținerii inculpaților D. T. și D. G., în sensul că sumele de bani remise apelantei Ș. T. ar fi fost destinate achiziționării unor obiecte de îmbrăcăminte din Turcia. Considerațiile instanței de fond sub acest aspect sunt juste, iar Curtea face trimitere la ele fără a le reitera, concluzionând că vinovăția tuturor celor patru inculpați a fost pe deplin și neechivoc dovedită.

Sub aspectul încadrării juridice, apreciază legală hotărârea apelată, faptele inculpaților D. G. și D. T., care, la începutul lunii decembrie 2011, au finanțat cu suma de 2000 Euro achiziționarea din Turcia, de către inculpata Ș. T., a cantității de 148,33 grame heroină, cantitate introdusă ulterior în România de coinculpații Ș. D. M. și Ș. T., întrunind elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 10 rap. la art. 3 alin. 2 din Legea nr. 143/2000.

Totodată, faptele inculpaților Ș. D. M. și Ș. T., care la data de 22.12.2011, au expediat în România, din Turcia, printr-un autocar aparținând firmei Oz Ortadogu, cantitatea de 148,33 grame heroină, aceasta ajungând în mod efectiv pe teritoriul țării, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic internațional de droguri, prev. de art. 3 alin. 2 din Legea nr. 143/2000.

În privința individualizării pedepselor aplicate, Curtea apreciază fondate criticile Ministerului Public și neîntemeiate susținerile celor patru inculpați-apelanți.

Raportându-se la toate criteriile prevăzute de art. 72 C.p., reține, în prealabil, că pedeapsa trebuie să reflecte echilibrat atât specificul său educativ, cât și cel corecitiv, astfel încât să se asigure în mod efectiv premisele atingerii scopului legal prevăzut de art. 52 C.p. În realizarea procesului de individualizare a tratamentului sancționator, trebuie luate în considerare atât împrejurările comiterii faptelor, contribuția și rolul fiecărui inculpat la desfășurarea activității infracționale, cât și particularităților destinatarilor săi principali, respectiv autorii infracțiunii.

Or, în prezenta cauză, inculpata Ș. T. a avut o contribuție semnificativă la derularea și, ulterior, la finalizarea operațiunii de introducere în țară a drogurilor de mare risc. Această inculpată este persoana care desfășura în mod efectiv actele de procurare a drogurilor de la furnizorul din Turcia (R.), de transport al substanțelor interzise (de regulă, prin intermediul unor autocare) și de introducere a drogurilor în țară. Implicarea inculpatei în acest tip de trafic a fost evident facilitată de sistemul de relații dezvoltat anterior, pe linia traficului de droguri, de către soțul său – Ș. V. (actualmente arestat în Turcia pentu trafic de heroină), din agenda căruia inculpata a declarat că a și obținut datele de contact ale furnizorilor turci.

Pe de altă parte, rezultă că operațiunea de trafic internațional încheiată la data de 23.12.2011 și dedusă judecății nu a fost singulară, inculpata Ștefam T. realizând anterior, pe parcursul anului 2011, alte 5-6 transporturi similare, toate la solicitarea coinculpaților D. T. și D. G., transporturi ce aveau ca obiect cantități semnificative de droguri (unele de 400 grame, conform declarațiilor inculpatei).

Plasarea faptei deduse judecății în contextul mai larg al unui comportament infracțional repetitiv, motivat exclusiv de dorința obținerii unor sume importante de bani în mod illicit, relevă o gravitate însemnată a faptei, ce trebuie să se reflecte în mod corespunzător în pedeapsa aplicată. Totodată, așa cum a reținut și instanța de fond, inculpata Ș. T. a manifestat perseverență în atingerea scopului infracțional, organizând cea de-a doua deplasare în Turcia, deși cunoștea riscurile la care se expune (organele de poliție având suspiciuni în privnța implicării sale în activități de trafic).

O atare perseverență, chiar dacă explicabilă parțial și prin prisma presiunii resimițite ca urmare a insistențelor finanțatorilor de a intra în posesia banilor, pune în lumină predispoziția inculpatei spre adoptarea unei conduite antisociale și, în contextul celorlalte circumstanțe ale cauzei, justifică majorarea pedepsei.

Contrar opiniei Ministerului Public, Curtea apreciază că se se impune însă menținerea și valorificarea circumstanțelor atenuante deja reținute în beneficiul inculpatei, având în vedere nu doar lipsa antecedentelor penale, ci și celelalte particularități legate de persoana acesteia. În acest sens, notează că apartenența inculpatei la un mediu deja familiarizat cu drogurile a constituit un factor determinant în implicarea sa în faptele deduse judecății, dată fiind și lipsa unei calificări profesionale care să îi permită obținerea constantă a unor venituri licite.

O atare particularitate, examinată și prin prisma contribuției concrete a inculpatei la comiterea faptei, dar și a conduitei procesuale de ansamblu a acesteia (constant sinceră în faza de urmărire penală și parțial în cursul judecății) legitimează aplicarea unei pedepse într-un cuantum inferior minimului legal, pe care Curtea îl va stabili ca fiind 6 ani și 6 luni închisoare.

Solicitarea inculpatei Ș. T. de aplicare a dispozițiilor art. 320¹ C.p.p. este lipsită de support, având în vedere că poziția nuanțată exprimată în cursul judecății nu echivalează cu o recunoaștere a faptelor în sensul aliniatului 1 al textului de lege, tribunalul dispunând în mod legal respingerea cererii inculpatei de parcurgere a procedurii simplificate de judecată.

În ceea ce îl privește pe inculpatul D. T., apreciază că circumstanțele reale ale cauzei, dar și consecvența inculpatului în comiterea unor infracțiuni de același gen impun majorarea pedepsei, astfel încât să se asigure în mod efectiv premisele reeducării inculpatului. Sub acest aspect, reține că, și în cazul său, fapta dedusă judecății se plasează în contextul unei colaborări infracționale de durată, stabilită cu inculpata Ș. T. încă din anul 2010, și concretizată în finanțarea altor transporturi de droguri, la care Curtea a făcut referire anterior.

Făcând trimitere la aceste elemente de fapt, reține că inculpatul D. T. a acționat, alături de soția sa, ca finanțator al traficului internațional de droguri, însă denunțul martorului cu identitate protejată, coroborat cu mesajele text amintite în prezenta decizie, conduc la concluzia existenței unor interese financiare și ale altor persoane, implicate, la rândul lor, în tranzacționarea heroinei pe teritoriul țării.

Motivația comportamentului infracțional al inculpatului apare ca fiind, în principal, de ordin pecuniar, dar și în legătură cu dorința acestuia de a-și satisface propria dependență de substanțe interzise, la care a făcut referire inclusiv martorul denunțător și care este confirmată de antecedentele penale ale inculpatului.

În acest sens, rezultă că D. T. nu se află la primul conflict cu legea penală, săvârșind infracțiunea dedusă judecății în stare de recidivă postexecutorie, al cărei prim termen îl constituie, conform art. 37 lit. b C.p., o altă condamnare aplicată pentru infracțiuni de trafic de droguri și deținere de droguri pentru consum propriu (prin sentința penală nr. 52/2007 a Tribunalului Dâmbovița). În plus, sancțiunea administrativă aplicată în anul 2009 tot pentru infracțiunea prevăzută de art. 4 alin. 2 din Legea nr. 143/2000 relevă predispoziția inculpatului spre folosirea substanțelor interzise de natura celor traficate în cauză, element insuficient valorificat de către tribunal în procesul de individualizare a pedepsei.

Din perspectiva acestor considerente, Curtea apreciază că se impune majorarea pedepsei, însă va da în continuare eficiență dispozițiilor art. 74 alin. 2 C.p. reținute de către instanța de fond. Contribuția concretă a inculpatului la finalizarea operațiunii de trafic internațional, evaluată prin prisma tuturor aspectelor probatorii și, mai ales, a indiciilor de implicare a altor personae, conduc la concluzia că D. T. a fost doar unul dintre finanțatorii acestei operațiuni. O atare poziție, alături de dubla motivație a activității sale și de propria adicție de droguri permit aprecierea că o pedeapsă în cuantum de 9 ani închisoare, prin cuantumul său însemnat, creează premisele constrângerii inculpatului, dar și inițierii unui process de conștientizare a faptelor comise.

În privința inculpaților Ș. D. M. și D. G., Curtea apreciază temeinică hotărârea pronunțată, pedepsele aplicate, cu executare în regim de detenție, fiind just individualizate.

Astfel, în privința inculpatei D. G., reține că circumstațele sale favorabile, respectiv lipsa antecedentelor penale, prestarea unor activități licite ori întreținerea unui copil minor, au fost suficient valorificate de către instanța de fond, prin aplicarea unei pedepse sensibil reduse sub minimul special, aproape de limita admisă de art. 76 lit. a C.p.

O eficiență suplimentară, recunoscută acelorași elemente de fapt, nu se justifică în condițiile în care circumstanțele reale ale cauzei confirmă contribuția activă și semnificativă a inculpatei la finalizarea operațiunii din data de 23.12.2011. Astfel, distinct de avansarea sumei de 2000 euro necesară procurării drogurilor, inculpata D. G. a însoțit-o pe Ș. T. în Turcia în intervalul 05.12._11 și s-a implicat activ în încercările de recuperare ulterioară a sumei de bani. Relevante în acest sens sunt convorbirile telefonice din data de 20.12.2011 (orele 14.09 și 14.25), purtate cu Ș. D. M., dar și conduita manifestată de către aceeași apelantă cu ocazia incidentului din data de 21.12.2011, astfel cum rezultă din declarațiile numitelor A. F. și P. O..

Ansamblul acestor elemente de fapt caracterizează contribuția inculpatei-apelante ca fiind sensibil similară cu cea a soțului său, justificând, pin urmare, aplicarea unei pedepse corespunzătoare, diferențiate doar în raport de circumstanțele personale.

În privința inculpatului Ș. D. M., Curtea constată că acesta a avut cunoștință de toate acțiunile întreprinse de către mama sa în vederea introducerii drogurilor în țară, iar deplasarea sa în Turcia nu a fost expresia unei conduite cu totul izolate. Convorbirile telefonice menționate în considerentele prezentei decizii, dar și celelate convorbiri/comunicări telefonice în care fost implicat apelantul în perioada 16.12._11, atestă faptul că Ș. D. M. cunoștea cu exactitate anturajul și operațiunile în care se implicase mama sa vitregă, discutând, el însuși, cu persoanele interesate și acționând, uneori, ca persoană de legătură între acestea.

Contribuția inculpatului la finalizarea introducerii în țară a cantității de 148,33 grame heroină nu este sensibil mai redusă decât a coinculpatei Ș. T., pentru a justifica o diferențiere accentuată a tratamentului sancționator. Prin urmare, luând în considerare ansamblul acestor elemente reale, Curtea apreciază că circumstanțele personale favorabile inculpatului (lipsa antecedentelor penale ori prestarea unor activități licite) au fost în mod just reflectate în pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare aplicată, redusă mult sub minimul special prevăzut de lege.

În privința inculpaților D. G. și Ș. D. M., Curtea apreciază că scopul pedepsei poate fi atins doar prin executarea ei efectivă, având în vedere atât gravitatea faptelor comise, cât, mai ales, conduita procesuală de ansamblu a inculpaților, care nu relevă conștientizarea consecințelor faptelor comise și nu oferă, prin urmare, garanții că aceștia nu vor mai săvârși alte infracțiuni.

Din oficiu, Curtea constată că măsura de siguranță a confiscării speciale a sumei de 250 euro, dispusă față de inculpata Ș. T., are doar parțial suport în actele dosarului.

Astfel, din procesul verbal de prindere în flagrant a inculpatei Ș. T., întocmit la data de 23.12.2011, rezultă că asupra acesteia a fost găsită suma de 215 euro, iar nu 250 euro, cum eronat a reținut instanța de fond. Suma indisponibilizată conform dovezii aflate la fila 249 d.u.p este cea reținut de Curte, astfel încât se impune modificarea sentinței și confiscarea corespunzătoare a sumei de 215 euro.

Pentru aceste considerente, în baza art. 379 pct. 2 lit. a C.p.p., va admite apelurile declarate de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T – Serviciul Teritorial București și inculpata Ș. T. împotriva sentinței penale nr. 595/28.06.2012 a Tribunalului București – Secția I Penală.

Va desființa, în parte, sentința penală și rejudecând, în fond:

Va majora pedeapsa principală aplicată inculpatei Ș. T. pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3 alin. 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 74 lit. a – art. 76 lit. a C.pen. la 6 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 71 C.pen. va interzice inculpatei, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b C.pen. pe durata executării pedepsei închisorii.

Va majora pedeapsa principală aplicată inculpatul D. T. pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 10 din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 3 alin. 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 37 lit. b C.pen. și art. 74 alin. 2 – art. 76 lit. a C.pen. la 9 ani închisoare.

În baza art. 71 C.pen. va interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b C.pen. pe durata executării pedepsei închisorii.

În baza art. 17 alin. 2 din Legea nr. 143/2000 va confisca de la inculpata Ș. T. suma de 215 euro, depusă la camera de copuri delicte conform dovezii . nr._/13.01.2012.

Va menține celelalte dispoziții ale sentinței penale.

În baza art. 379 pct. 1 lit. b C.p.p., va respinge, ca nefondate, apelurile declarate de inculpații Ș. D. M., D. T. și D. G. împotriva aceleiași sentințe penale.

Constatând că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arstării preventive subzistă și impun în continuare privarea acestora de libertate, va menține starea de arest preventiv a inculpaților Ș. T., Ș. D. M. și D. T. și va deduce prevenția de la data de 23.12.2011 la zi (pentru inculpata Ș. T.) și de la data de 24.12.2011 la zi (pentru inculpații Ș. D. M. și D. T.).

În baza art. 192 alin. 2 C.p.p. va obliga pe inculpații D. T. și D. G. la câte 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat (din care onorariile apărătorilor din oficiu, în sumă de câte 300 lei, se vor avansa din fondul Ministerului Justiției) și pe inculpatul Ș. D. M. la plata sumei de 300 lei cu același titlu (din care onorariul parțial cuvenit apărătorului din oficiu desemnat pentru termenul din data de 24.08.2012, în sumă de 100 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiției).

În baza art. 192 alin. 3 C.p.p. cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea apelurilor Ministerului Public și inculpatei Ș. T. rămân în sarcina statului, onorariul cuvenit apărătorului din oficiu desemnat pentru această inculpată, în sumă de 300 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelurile declarate de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T – Serviciul Teritorial București și inculpata Ș. T. împotriva sentinței penale nr. 595/28.06.2012 a Tribunalului București – Secția I Penală.

Desființează, în parte, sentința penală și rejudecând, în fond:

Majorează pedeapsa principală aplicată inculpatei Ș. T. pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3 alin. 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 74 lit. a – art. 76 lit. a C.pen. la 6 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 71 C.pen. interzice inculpatei, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b C.pen. pe durata executării pedepsei închisorii.

Majorează pedeapsa principală aplicată inculpatul D. T. pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 10 din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 3 alin. 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 37 lit. b C.pen. și art. 74 alin. 2 – art. 76 lit. a C.pen. la 9 ani închisoare.

În baza art. 71 C.pen. interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b C.pen. pe durata executării pedepsei închisorii.

În baza art. 17 alin. 2 din Legea nr. 143/2000 confiscă de la inculpata Ș. T. suma de 215 euro, depusă la camera de copuri delicte conform dovezii . nr._/13.01.2012.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale.

Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de inculpații Ș. D. M., D. T. și D. G. împotriva aceleiași sentințe penale.

Menține starea de arest preventiv a inculpaților Ș. T., Ș. D. M. și D. T. și deduce prevenția de la data de 23.12.2011 la zi (pentru inculpata Ș. T.) și de la data de 24.12.2011 la zi (pentru inculpații Ș. D. M. și D. T.).

Obligă pe inculpații D. T. și D. G. la câte 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat (din care onorariile apărătorilor din oficiu, în sumă de câte 300 lei, se vor avansa din fondul Ministerului Justiției) și pe inculpatul Ș. D. M. la plata sumei de 300 lei cu același titlu (din care onorariul parțial cuvenit apărătorului din oficiu desemnat pentru termenul din data de 24.08.2012, în sumă de 100 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiției).

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea apelurilor Ministerului Public și inculpatei Ș. T. rămân în sarcina statului, onorariul cuvenit apărătorului din oficiu desemnat pentru această inculpată, în sumă de 300 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Cu recurs în 10 zile de la pronunțare pentru Ministerul Public și inculpata D. G. și de la comunicare pentru ceilalți inculpați.

Pronunțată în ședință publică azi, 21.09.2012.

Președinte Judecător

S. C. O. B.

Grefier S. D.

Red./Th.red.S:C

10.10.2012/5 ex.

TB.B..-S.I – Jud. V. V.I

← Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor...		Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 519/2013.... →

Trafic internaţional de droguri. Legea 143/2000 art. 3. Decizia nr. 259/2012. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Trafic internaţional de droguri. Legea 143/2000 art. 3. Decizia nr. 259/2012. Curtea de Apel BUCUREŞTI