Traficul de persoane. Legea 678/2001 art. 12. Decizia nr. 312/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 312/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 13-03-2014 în dosarul nr. 312/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II-A PENALĂ
DOSAR NR._ (_ )
DECIZIA PENALĂ NR. 312/A
Ședința publică din data de 13 martie 2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: C. S.
JUDECĂTOR: D. M.
GREFIER: C. B.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a fost reprezentat de doamna procuror M. S..
Pe rol pronunțarea asupra apelului declarat de inculpatul Ș. I. împotriva sentinței penale nr.1000/11.12.2013, pronunțată de Tribunalul București Secția I penală, în dosarul nr._ .
Dezbaterile și susținerile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 06 martie 2014, când prezenta cauză penală a rămas în pronunțare pentru astăzi:
CURTEA
Asupra apelului penal de față:
Prin sentința penală nr.1000 din 11.12.2013, pronunțată de Tribunalul București – Secția I-a penală, în baza art.12 alin.1 coroborat cu art. 2 pct.2 lit. b din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p. și art. 3201 alin.7 C.p.p. a fost condamnat inculpatul Ș. I. la pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare.
În baza art.65 al.2 Cod penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a și b Cod penal pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei principale.
Pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare se execută în regim de detenție conform art.57 Cod penal.
În baza art.71 Cod penal s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev.de art.64 lit.a și b Cod penal.
În baza art.350 al.1 Cod procedură penală, a fost menținută măsura arestării preventive a inculpatului.
În baza art.88 Cod penal, s-a dedus din pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare durata reținerii și arestării preventive de la 27.09.2013 la zi.
S-a luat act că părțile vătămate nu au formulat pretenții civile.
În baza art.19 al.1 din Legea nr.678/2001 s-a confiscat de la inculpat 82 de animale (32 taurine și 50 porcine) aflate la Ferma 3A din comuna Ghimpați, ..G..
În baza art.19 al.2 din Legea nr.678/2001 și art.118/2 Cod penal, s-a confiscat de la inculpat imobilul – construcție situat în comuna Ghimpați, .. G., înscris în Cartea Funciară cu nr._ a localității Ghimpați, având nr. cadastral provizoriu_ și autoturismul marca BMW X5 cu nr. de identificare WBAFB71070LV55163.
Au fost menținute măsurile asiguratorii dispuse prin ordonanța nr.1850/D/P/2013 din 14.10.2013 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – DIICOT-Serviciul Teritorial București.
În baza art.191 al.1 C. pr. pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei 9.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul nr.1850D/P/2013 din data de 22.10.2013 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial București, înregistrat sub nr._ s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului Ș. I. sub aspectul infracțiunii de trafic de persoane prev. de art.12 alin.1 din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.41 alin.2 C.p.
Prin actul de sesizare a instanței s-a reținut, în esență, că inculpatul, în calitate de administrator de fapt al unei ferme de animale situate pe raza satului Valea Plopilor, ., a racolat/transferat, cazat și exploatat prin muncă părțile vătămate B. G. (corespunzător perioadei 2003 – 26.09.2013), P. P. și I. L. – E. (corespunzător perioadei 17.09._13), B. D. (corespunzător anului 2011 în două perioade ce au cumulat aproximativ 3 luni), exploatarea realizându-se prin amenințare, violențe și alte forme de constrângere.
La termenul de judecată din data de 15.11.2013, inculpatul Ș. I. a recunoscut în totalitate săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa prin rechizitoriu, solicitând să nu se mai administreze alte probe în fața instanței, ci judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care a arătat că le cunoaște și le însușește, respectiv: proces-verbal la care au fost atașate planșe fotografice, procese-verbale privind efectuarea perchezițiilor domiciliare, declarațiile martorilor, declarațiile părților vătămate, declarațiile învinuiților, proces – verbal din 08.10.2013, declarațiile inculpatului.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, instanța a reținut că inculpatul este proprietarul fermei de animale situată în zona Balta Bălăria, în apropierea localității Valea Plopilor, .. Pentru a-și asigura forța de muncă cu costuri derizorii, inculpatul, personal sau prin intermediari, racola persoane cu un grad de instrucție și educație redus, pe care prin folosire de amenințări, violențe și alte metode de constrângere le exploata în interes personal. Faptele ce formează obiectul prezentului dosar privesc părțile vătămate B. G., P. P., I. L. – E. și B. D., însă actele de urmărire penală relevă indicii cu privire la aplicarea aceluiași tratament mai multor persoane, rămase neidentificate până la momentul trimiterii în judecată. Cu titlu de exemplu este situația numitului C., referitor la care partea vătămată B. D. a susținut că a fost determinat să muncească în folosul inculpatului, fiind lovit în mod repetat până la pierderea dentiției.
Părțile vătămate executau activitățile necesare îngrijirii a 45 de bovine și 50 de porcine, manipularea (încărcarea și descărcarea) deșeurilor de lemn (talaș) utilizat de către fermele de păsări aparținând Avicola Mihăilești, tăiatul lemnelor, alte activități desfășurate în gospodăria inculpatului.
Modalitățile de racolare, exploatare, formele de constrângere utilizate, urmează a fi detaliate pentru fiecare parte vătămată, după cum urmează:
În cursul anului 2003, partea vătămată B. G. a acceptat să lucreze la ferma inculpatului în schimbul unor sume de bani. La scurt timp după ce a început lucrul, inculpatul i-a luat actele de identitate și celelalte documente personale, restituindu-i buletinul de identitate numai cu prilejul desfășurării alegerilor electorale când îi indica formațiunea politică pe care să o voteze.
Deși partea vătămată și-a îndeplinit sarcinile impuse, în principal legate de creșterea animalelor, inculpatul a refuzat să-i plătească salariul promis.
Astfel, în cursul anului 2008, fără a-l înștiința pe inculpat, partea vătămată a părăsit ferma, angajându-se la un atelier de tâmplărie. În scurtă vreme a fost identificat de inculpat și condus, prin utilizarea forței fizice la fermă, unde a fost lovit în prezența mai multor persoane.
Ulterior acestui moment, partea vătămată a încercat în mai multe rânduri să părăsească ferma, fiind de fiecare dată găsit de inculpat sau de apropiații săi și obligat să se întoarcă.
În cursul anului 2010, martora V. M. N., fosta soție a părții vătămate, a formulat plângere penală împotriva acestuia pentru săvârșirea infracțiunii de abandon de familie constând în neplata pensiei de întreținere stabilită pe cale judecătorească în favoarea celor doi copii minori.
Plângerea a fost înregistrată la postul de poliție Bulbucata, jud. G., martora fiind citată după aproximativ o lună. Primind la rândul său citație, partea vătămată l-a încunoștințat pe inculpat cu privire la situația sa, acesta oferindu-se să-l însoțească la sediul postului de poliție.
Cu acest prilej, martora i-a întâlnit pe partea vătămată și pe inculpat, acesta din urmă angajându-se să plătească lunar suma de 200 lei cu titlu de pensie de întreținere la care a adăugat și suma restantă.
În aceleași circumstanțe, agentul de poliție B. M. i-a solicitat martorei să nu mai insiste în plângerea formulată, susținând că acțiunile în justiție sunt lipsite de finalitate, îndemnând-o să accepte propunerea inculpatului. Martora V. M. N. a mai susținut că în respectivul context agentul de poliție B. M. i-a solicitat inculpatului 60 de kg de pește.
După ce au părăsit sediul postului de poliție, inculpatul i-a dat asigurări părții vătămate cu privire la soluționarea problemelor sale, urmând ca în schimb acesta să muncească în beneficiul său fără plată.
În ceea ce o privește pe martora V. M. N., cu toate că aceasta a fost de acord cu propunerea inculpatului, nu a primit nicio sumă de bani până în februarie 2012 când a formulat o nouă plângere penală prealabilă. Deși plângerea a fost înregistrată la poliția din Mihăilești, în luna aprilie 2012, martora a fost chemată de către agentul de poliție B. M. care i-a reproșat promovarea unei noi acțiuni, asigurând-o că astfel de demersuri sunt lipsite de finalitate. La insistențele agentului de poliție, martora a dat o declarație de renunțare la plângerea formulată.
În perioada 2003 – 2013, partea vătămată B. G. a avut un program de lucru de 14-18 ore pe zi, cu începere de la ora patru, ocupându-se de tot ceea ce implică creșterea animalelor (taurine și porcine), manipularea (încărcarea și descărcarea) deșeurilor de lemn (talaș) utilizat de către fermele de păsări aparținând Avicola Mihăilești, tăiatul lemnelor la care s-au adăugat și activitățile desfășurate în gospodărie și la balta de pește aflată în administrarea inculpatului.
În schimb, partea vătămată a fost cazat într-un spațiu impropriu locuirii, în condițiile în care într-o încăpere de aproximativ 16 m2 ce era utilizată ca bucătărie, cameră de zi și loc de dormit locuiau patru persoane, între care una de sex femeiesc. Mai mult, locuința respectivă nu beneficia de apă potabilă, canalizare, grup sanitar, încălzire pe timp de iarnă, cu excepția unui reșou improvizat. Cât privește hrana, aceasta era asigurată de inculpat și consta în cele mai multe rânduri din resturi alimentare.
În acest interval de timp, partea vătămată B. G. a fost lovit cu pumnii și corpuri contondente, insultat și umilit de către inculpat, în mod repetat, în prezența mai multor persoane, inclusiv a celorlalți angajați.
Similar a procedat inculpatul și în privința celorlalte părți vătămate P. P., I. L. – E. și B. D..
Referitor la părțile vătămate P. P. și I. L. – E., aceștia au fost racolați prin intermediul numitului G. M. în timp ce se aflau în gara din Sibiu. Acesta le-a promis că în schimbul muncii prestate la ferma inculpatului vor primi câte 350 lei, cazare și hrană. Părțile vătămate au acceptat propunerea, fiind transportate de către G. M. până la o benzinărie din apropierea mun. București, de unde au fost preluate de către inculpat.
Deși în cursul discuțiilor telefonice, inculpatul și numitul G. M. au fost de acord ca acesta din urmă să plătească suma de 700 lei în schimbul părților vătămate, la momentul preluării, inculpatul i-a înmânat numai 500 lei, pretextând că restul de 200 lei reprezintă pierderea suferită în cazul unei alte persoane racolată în condiții similare și care părăsise intempestiv ferma.
Ajunși la fermă, părților vătămate le-au fost luate actele de identitate și li s-a atras atenția că nu le este permis să părăsească incinta.
Ca și în cazul părții vătămate B. G., părțile vătămate P. P. și I. L. – E. au fost supuși la muncă până la epuizare, ziua de lucru începând la patru și sfârșindu-se în jur de miezul nopții, nefiindu-le permise perioade de odihnă.
Cu privire la hrană, părțile vătămate primeau o singură dată în cursul unei zile, aceasta fiind compusă din resturi alimentare: oase, untură, cartofi, ciorbă. Chiar și așa, mâncarea nu putea fi păstrată până a doua zi din pricina rozătoarelor care pătrundeau în vasele de gătit.
Părțile vătămate P. P. și I. L. – E. au asistat și la lovirea părții vătămate B. G., actele de agresiune exercitate de către inculpat insuflându-le o profundă stare de temere.
De asemenea, acestea au fost cazate în aceeași încăpere cu părțile vătămate B. G. și B. D., locuință în care predomina un miros neplăcut, pereții fiind murdari de igrasie, lipsind apa potabilă, grupul sanitar și alte utilități.
Părțile vătămate au rămas la ferma inculpatului până la momentul intervenției organelor de poliție, perioadă în care nu au primit nicio sumă de bani pentru munca prestată.
Referitor la partea vătămată B. D., acesta a lucrat la ferma inculpatului aproximativ trei luni, programul de muncă cuprinzând atât zilele considerate în mod obișnuit de odihnă, cât și cele de sărbătoare.
Partea vătămată începea lucrul în mod obișnuit la 5, uneori mai devreme, muncind la fermă până în jurul orei 22 când se deplasa în zona bălții de pește unde asigura paza până a doua zi. Cât privește alimentația, partea vătămată a declarat că hrana era procurată de către inculpat, aceasta fiind aceeași cu cea destinată porcilor, iar uneori era compusă din resturi alimentare provenind din gospodăria inculpatului.
Ca și celelalte părți vătămate, B. D. a criticat condițiile de locuit, obligarea la muncă până la epuizare, lipsa remunerației.
De asemenea, partea vătămată a fost insultată și lovită în mod repetat de către inculpat sub diferite pretexte. La un moment dat, întrucât nu a manevrat corespunzător o conductă, inculpatul a lovit partea vătămată cu o lanternă în zona capului, provocându-i multiple leziuni traumatice, context în care i-a refuzat și accesul la îngrijiri medicale.
Ca atare, sub aspectul laturii obiective, fapta inculpatului care în calitate de administrator de fapt al unei ferme de animale situate pe raza satului Valea Plopilor, ., a racolat/transferat, cazat și exploatat prin muncă părțile vătămate B. G. (corespunzător perioadei 2003 – 26.09.2013), P. P. și I. L. – E. (corespunzător perioadei 17.09._13), B. D. (corespunzător anului 2011 în două perioade ce au cumulat aproximativ 3 luni), exploatarea realizându-se prin amenințare, violențe și alte forme de constrângere, fără a le retribui pentru activitatea prestată, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de persoane prev. de art.12 alin.1 din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.41 alin.2 C.p.
Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a săvârșit fapta cu intenție directă.
La individualizarea pedepsei aplicată inculpatului, instanța a avut în vedere criteriile prev. de art. 72 C.p., și anume: dispozițiile din partea generala a Codului Penal privind forma de vinovăție și regimul sancționator al infracțiunii continuate, limitele de pedeapsă prevăzute în legea specială pentru infracțiunea săvârșită de inculpat, gradul de pericol social al faptei pe care instanța l-a apreciat foarte ridicat, modalitatea de săvârșire, numărul părților vătămate, condițiile improprii în care erau obligate să locuiască, aceasta spre deosebire de inculpat și membrii familiei sale care duceau un trai îndestulat, hrana procurată care în parte coincidea cu cea destinată animalelor, supunerea la muncă până la epuizare, lipsa remunerației, folosirea în mod repetat a violenței, fizice și verbale, umilirea părților vătămate, dar și persoana inculpatului – sancționat cu amendă administrativă pentru fapte de lovire și amenințare, care a recunoscut săvârșirea infracțiunii, urmând procedura simplificată de la art.3201 C.p.p.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul Ș. I. care a solicitat reducerea pedepsei și suspendarea executării și înlăturarea măsurii de confiscare a bunurilor menționate în dispozitivul hotărârii apelate.
Situația de fond a fost corect reținută de către instanța de fond, nu a fost contestată de părți, inculpatul recunoscând în totalitate săvârșirea faptelor și însușindu-și materialul probatoriu din faza de urmărire penală.
Referitor la pedeapsa aplicată inculpatului, Curtea apreciază întemeiată solicitarea de reducere a pedepsei, în condițiile în care inculpatul a recunoscut faptele, a beneficiat de dispozițiile art.3201 C. pr. pen. privind reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă, cunoscut fără antecedente penale, astfel că va fi redusă pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare la 4 ani închisoare.
Oricum, pedeapsa de 4 a ni închisoare nu este mică, fiind suficientă pentru reeducarea inculpatului și, totodată, fiind o măsură de constrângere necesară pentru ca inculpatul să înțeleagă gravitatea faptelor comise și, pe viitor, să nu mai săvârșească fapte penale.
În condițiile în care pedeapsa a fost stabilită la 4 ani închisoare nu se mai pune problema suspendării executării pedepsei și de asemenea nu este oportună nici suspendarea sub supraveghere în condițiile art.861 C. pen.
În privința măsurilor de confiscare, Curtea urmează să înlăture confiscarea de la inculpat a unui număr de 82 de animale, a imobilului, precum și a autoturismului, deoarece aceste bunuri nu au fost obținute în urma comiterii infracțiunii reținute în sarcina inculpatului și nu sunt îndeplinite prevederile art.19 alin.1 și 2 din Legea nr.678/2001 și nu sunt îndeplinite nici prevederile art.1182 C. pen.
Autoturismul confiscat nu a fost folosit pentru comiterea infracțiunilor, iar faptul că părțile vătămate au fost obligate să lucreze la ferma inculpatului nu implică confiscarea acestei ferme, nefiind îndeplinite condițiile privind folosirea imobilului la comiterea infracțiunilor.
Deși s-a solicitat aplicarea dispozițiilor din noul Cod penal, având în vedere că în favoarea inculpatului s-au reținut dispozițiile art.3201 C. pr. pen., ținând cont și de limita minimă a pedepsei, rezultă că sunt mai favorabile dispozițiile din vechiul C. pen., care au fost în vigoare până la 1.02.2014.
În concluzie, Curtea în baza art.421 pct.2 lit.a C. pr. pen., va admite apelul declarat de inculpatul Ș. I., va desființa, în parte, sentința penală apelată și rejudecând, va reduce pedeapsa aplicată inculpatului Ș. I. la 4 ani închisoare.
Va deduce arestarea preventivă de la data de 27.09.2013 la zi.
Va înlătura aplicarea art.19 alin.1 din Legea nr.678/2001 privind confiscarea de la inculpat a unui număr de 82 animale (32 taurine și 50 porcine), aflate la Ferma 3A din . G..
Curtea va înlătura aplicarea art.19 alin.2 din Legea nr.678/2001 și art.1182 C. pen., privind confiscarea de la inculpat a imobilului-construcție, situat în comuna Ghimpați, . G., înscris în Cartea Funciară nr._ a localității Ghimpați, având nr. cadastral provizoriu_ și autoturismul marca BMW X5 cu nr. de identificare WBAFB71070LV55163.
Va înlătura măsurile asigurătorii dispuse prin Ordonanța nr.1850/D/P/2013 din 14.10.2013 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – DIICOT – Serviciul Teritorial București.
Se vor menține celelalte dispoziții ale hotărârii penale apelate.
Cheltuielile judiciare pentru faza apelului, rămân în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de inculpatul Ș. I. împotriva sentinței penale nr.1000 din 11.12.2013, pronunțată de Tribunalul București – Secția I-a penală, pe care o desființează, în parte, și rejudecând:
Reduce pedeapsa aplicată inculpatului Ș. I. la 4 ani închisoare.
Deduce arestarea preventivă de la data de 27.09.2013 la zi.
Înlătură aplicarea art.19 alin.1 din Legea nr.678/2001 privind confiscarea de la inculpat a unui număr de 82 animale (32 taurine și 50 porcine), aflate la Ferma 3A din comuna Ghimpați, . G..
Înlătură aplicarea art.19 alin.2 din Legea nr.678/2001 și art.1182 C. pen., privind confiscarea de la inculpat a imobilului-construcție, situat în comuna Ghimpați, . G., înscris în Cartea Funciară nr._ a localității Ghimpați, având nr. cadastral provizoriu_ și autoturismul marca BMW X5 cu nr. de identificare WBAFB71070LV55163.
Înlătură măsurile asigurătorii dispuse prin Ordonanța nr.1850/D/P/2013 din 14.10.2013 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – DIICOT – Serviciul Teritorial București.
Menține celelalte dispoziții ale hotărârii penale apelate.
Cheltuielile judiciare pentru faza apelului, rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 13 martie 2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
C. StrîmbDumitru M.
GREFIER,
C. B.
Red. D.M.
Dact. A.L. 5 ex-/24.03.2014
T. București – S.I. – jud.: G. R.
| ← Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 314/2014. Curtea de... | Ultrajul contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi... → |
|---|
