Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 1612/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Curtea de Apel BUCUREŞTI - Sentințe și decizii penale / 2016

Decizia nr. 1612/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 11-09-2013 în dosarul nr. 1612/2013

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA A II A PENALĂ

Dosar nr._ (_ )

DECIZIA PENALĂ NR.1612/R

Ședința publică din data de 11.09.2013

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: A. P. M.

JUDECĂTOR: D. L.

JUDECĂTOR: V. C.

GREFIER: S. N.

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București - reprezentat de domnul procuror N. N..

Pe rol soluționarea cauzei penale având ca obiect recursurile declarate de P. de pe lângă Judecătoria B., de inculpatul P. D., de asiguratorul Levins Insurance Company și de părțile civile I. I., I. O. F., I. Ș., N. (I.) S., P. C., P. M., P. A. D. și T. D. M. împotriva sentinței penale nr. 311/12.06.2013 pronunțate de Judecătoria B., în dosarul nr._ .

Dezbaterile au avut loc în ședința din data de 0+3.09.2013, fiind consemnate in încheierea de ședință de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta decizie penală, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 11.09.2013, când in aceeași compunere a hotărât următoarele:

CURTEA,

Asupra recursurilor penale de față, deliberând, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 311 din 12.06.2013, Judecătoria B. a hotărât următoarele:

În temeiul art. 178 alin. 1, 2 și 5 Cod penal cu aplicarea art.320¹ C.pr.pen., l-a condamnat pe inculpatul P. D. la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă.

În baza art. 71 alin. 1 si 2 C.pen., i-a interzis inculpatului P. D., drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a doua și b C.pen., pe durata pedepsei principale.

În baza art. 86¹ Cod penal a suspendat executarea pedepsei închisorii, sub supraveghere, pe o durată de 9 ani, care constituie termen de încercare stabilit conform art. 86² C. pen.

În conformitate cu art. 86³ alin.1 și alin. 3 lit. e C.pen. inculpatul P. D. a fost obligat să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) se va prezenta la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul I.;

b) va anunța, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) va comunica și va justifica schimbarea locului de muncă;

d) va comunica informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

e) nu va conduce nici o categorie de vehicule.

S-a dispus ca supravegherea măsurilor și executarea obligațiilor stabilite prin prezenta sentință penală să se efectueze de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul I..

În baza art. 71 alin. 5 Cod penal, a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 alin. 1 lit. a teza a-II-a și lit. b Cod penal, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii.

În baza art. 359 C.p.p. a pus în vedere inculpatului dispozițiile art. 86⁴ Cod penal, referitoare la situațiile care atrag revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În temeiul art. 346 alin. 1 Cod procedura penala și art. 14 Cod procedura penala raportate la art. 998 si urm. Cod civil, a admis, în parte, acțiunile civile și a obligat pe inculpatul P. D. la plata către părțile civile, după cum urmează:

5.000 lei- reprezentând daune materiale și suma de 50.000 euro- echivalent în lei la data efectuării plătii cu titlu de daune morale către partea civilă M. M.;
50.000 euro- echivalent în lei la data efectuării plătii cu titlu de daune morale către partea civilă M. M. N.;
5.000 lei- reprezentând daune materiale către partea civilă P. I. și suma de 50.000 euro- echivalent în lei la data efectuării plătii cu titlu de daune morale;
50.000 euro- echivalent în lei la data efectuării plătii cu titlu de daune morale către partea civilă T. A.;
20.000 euro- echivalent în lei la data efectuării plătii cu titlu de daune morale către partea civilă T. D. M. prin reprezentant legal P. I.;
5.000 lei- reprezentând daune materiale și suma de 50.000 euro- echivalent în lei la data efectuării plătii cu titlu de daune morale către partea civilă I. F.;
20.000 euro- echivalent în lei la data efectuării plătii cu titlu de daune morale si 500 lei cu titlu de prestații periodice lunare de la data producerii accidentului, respectiv de la 03.12.2009 până la împlinirea vârstei de 18 ani, către partea civilă I. S. prin reprezentant legal I. F..
20.000 euro- echivalent în lei la data efectuării plătii cu titlu de daune morale si 500 lei cu titlu de prestații periodice lunare de la data producerii accidentului, respectiv de la 03.12.2009 până la împlinirea vârstei de 18 ani, către partea civilă I. O. prin reprezentant legal I. F.
5.000 euro- echivalent în lei la data efectuării plătii cu titlu de daune morale către partea civilă N.( I.) S.;
5.000 euro- echivalent în lei la data efectuării plătii cu titlu de daune morale către partea civilă I. I.;
5.000 euro- echivalent în lei la data efectuării plătii cu titlu de daune morale către partea civilă P. C.;
5.000 euro- echivalent în lei la data efectuării plătii cu titlu de daune morale către partea civilă P. M.;
5.000 lei- reprezentând daune materiale și suma de 50.000 euro- echivalent în lei la data efectuării plătii cu titlu de daune morale către partea civilă P. I..
20.000 euro- echivalent în lei la data efectuării plătii cu titlu de daune morale către partea civilă P. C..
20.000 euro- echivalent în lei la data efectuării plătii cu titlu de daune morale către partea civilă P. A..
5086,38 lei reprezentând contra valoarea cheltuielilor de spitalizare cu privire la numita M. M. M. către partea civilă S. C. de urgență Sf. P..

A obligat pe inculpatul P. D. la plata sumei de 5000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către părțile civile M. M., M. M., I. F., S. I., I. I., P. C., Părvan M., P. I., P. A. și P. I..

Onorariul apărătorilor din oficiu care au asigurat asistența juridică a părților s-a dispus a se avansa din fondurile Ministerului Justiției către Baroul București.

În temeiul art. 191 alin. 1 si 3 Cod procedura penala a obligat pe inculpat la plata sumei de 2000 lei cu titlul de cheltuieli judiciare avansate de stat.

S-a mai dispus ca despăgubirile civile și cheltuielile judiciare menționate să se plătească pentru inculpatul P. D. de către asigurătorul de răspundere civilă L. I. – INSURANCE COMPANY, prin corepondent AVUS INTERNAȚIONAL BROKER DE asigurare REASIGURARE.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria B. nr. 6493/P/2009 înregistrat pe rolul acestei instanțe la data de 28.02.2013 sub numărul_, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului P. D., sub aspectul savarsirii infracțiunii de ucidere din culpă, prev. de art. 178 alin.1,2 și 5 C.pen.

În fapt, s-a reținut că la data de 03.12.2009, inculpatul P. D., conducând autoturismul marca Audi cu numărul de înmatriculare P 0766 AK, pe DJ200 în localitatea Ștefăneștii de Jos, județul I., în dreptul imobilului cu nr. 168, a pierdut controlul volanului, datorită încălcării prevederilor legislației rutiere, accidentând mortal pe pasagerii autoturismului, T. A. I., I. N., P. F., M. M. M..

La data de 03.12.2009 la dispeceratul LP.J. I. a fost înregistrată sub numărul_/2009, sesizarea telefonică cu privire la faptul că pe DJ 200 în ., în jurul orelor 18:40 s-a produs un accident rutier soldat cu vătămarea corporală a două persoane și decesul altor trei.

În fapt, din verificările efectuate în cauză și din coroborarea probelor administrate, au rezultat următoarele:

Având în vedere sesizarea, o echipă de cercetare din cadrul IPJ I. -Serviciului Rutier s-a deplasat la locul producerii accidentului, unde în prezența martorului asistent Z. I. a constatat că accidentul de circulație s-a produs pe DJ 200 în localitatea Ștefăneștii de Jos, județul I., în dreptul imobilului cu nr. 168, unde circulația se desfășoară în ambele sensuri, suprafața părții carosabile fiind din asfalt, cu o lățime de 06,40 metri, fiecare sens de mers având câte o bandă de mers cu lățimea de 3,20 metri, sensurile de deplasare nefiind delimitate prin marcaj longitudinal.

În zona producerii accidentului nu sunt amplasate indicatore rutiere drumul fiind în aliniament, în carosabil nu existau denivelări, acesta fiind prevăzut cu trotuare de 1,00 m și spațiu verde cu lățimea de 4,00 metri, iar la momentul cercetării la fața locului carosabilul era uscat, cerul senin iar vizibilitatea specifică pe timp de noapte.

La locul producerii accidentului organele de poliție au descoperit autoturismul marca Audi cu numărul de înmatriculare P 0766 AK, situat pe partea carosabilă pe sensul de mers Ștefănești către D., orientat cu fața către localitatea Ștefănești, fiind descoperite și urme de pneuri situate pe marginea părții carosabile pe sensul de mers dinspre Ștefănești către D..

Continuând cercetările organele de politiei au constatat la fata locului că stâlpii metalici de semnalizare a platformei drumului situați pe partea sensului de mers Ștefănești către D. sunt rupți, iar pe spațiul verde există o urmă de pneu ce duce către un copac amplasat în dreptul imobilului cu nr. 168, pe copac fiind descoperite urme de lovire și ștergere a scoarței.

Cercetarea criminalistică a reliefat pe plafonul autoturismului urme de asfalt și pământ, acesta fiind avariat preponderent pe partea lateral dreaptă și în zona plafonului.

La locul accidentului organele de cercetare penală au găsit cadavrele numiților T. A. I., în vârstă de 5 ani, I. N., în vârstă de 32 ani și P. F., în vârstă de 48 ani, victima M. M. M., în vârstă de 18 ani, fiind transportată la S. C. de Urgență "Sf P.", unde la data de 12.12.2009 a decedat, numita P. I., în vârstă de 48 ani, a fost transportată la S. C. de Urgență București unde a primit îngrijiri medicale pentru vătămările suferite fiind externată ulterior.

Fiind audiat la data de producerii accidentului, inculpatul P. D. a declarat că în momentele premergătoare producerii impactului conducea autoturismul marca Audi cu nr. P_ AK cu o viteză de aproximativ 75 kmJh, din direcția Ștefănești către D., la un moment dat simțind volanul tremurând, și nemaiputând controla direcția de mers a autovehiculului a lovit un copac de pe spațiul verde a sensului său de deplasare.

Inculpatul P. D. a fost testat alcoolscop de către organele de poliție după producerea accidentului, stabilindu-se că acesta nu se afla sub influența alcoolului.

În cursul urmăririi penale organele de cercetare ale poliției judiciare au procedat la audierea părților civile I. F., sora învinuitului, și P. I., mama acestuia, cele două persoane fiind reprezentanții victimelor I. N. și P. F. și a copiilor minori aflați în întreținere, acestea declarând, la finalul cercetărilor că doresc să se constituie parte civilă în cadrul procesului penal și au pretenții materiale sau morale de la învinuitul P. D..

Totodată, în cadrul urmăririi penale au fost ascultați și numiții M. M. N. și M. M., părinții victimei M. M. M., aceștia declarând că doresc să se constituie parte civilă în cadrul procesului penal înțelegând să comunice cuantumul pretențiilor civile în fața instanței de judecată.

După producerea accidentului, la data de 11.12.2009 organele de poliție au procedat la efectuarea unei verificări tehnice sumare a vehiculului condus de către inculpatul P. D. în momentele premergătoare accidentului, fiind solicitat concursul unui tehnician din cadrul Șama Service Group S.A. secția I.T.P., care a constatat că sistemul de frânare este "în stare normală de funcționare ", sistemul de direcție prezintă "scurgeri ale lichidului de direcție ", sistemul de rulare în urma accidentului "a suferit modificări", anvelopele fiind "uzate în limite normale", iar la rubrica verificare dinamică a procesului verbal se consemnează că sistemul de direcție prezintă "scurgeri de lichid și nu se mai poate verifica în urma accidentului", la rubrica "c" intitulată "alte constatări rezultate în urma verificărilor efectuate" se consemnează că este "posibil ca accidental să se fi produs datorită pierderii lichidului de la sistemul servodirecției, fapt care blochează parțial coloana de direcție ".

La data de 29.11.2012 organele de cercetare penală au procedat la audierea tehnicianului N. G., din cadrul S.C. Șama Service G. S.A. care împreună cu organele de cercetare penală a efectuat constatarea tehnică la aceea dată asupra autovehiculului condus de către inculpatul P. D., acesta declarând fără echivoc că pierderea lichidului de la sistemul servodirecției nu poate din punct de vedere tehnic să blocheze nici măcar parțial coloana de direcție, iar cu privire la mențiunea de la punctul C din procesul verbal respectiv acesta a declarat că în nici un caz nu a concluzionat că accidentul s-ar fi putut produce din cauza pierderii lichidului de la sistemul de direcție, fiind probabil o eroare de redactare a polițistului care din cauza neatenție a introdus mențiunea respectivă în procesul verbal.

Pentru lămurirea cauzelor producerii accidentului rutier organele de cercetare penală au dispus la data de 30.09.2011 prin ordonanță efectuarea unei expertize judiciare fiind desemnat expert ing. P. A..

La data de 12. 11.2012 la dosarul cauzei expertul desemnat a depus raportul expertizei judiciare în care se concluzionează că autoturismul condus de către inculpatul P. D. se deplasa în momentele premergătoare impactului cu o viteză de 71 km/h coliziunea cu copacul respectiv fiind cauzată de pierderea controlului direcției de mers de către inculpatul P. D..

Totodată, expertul P. A. reține fără echivoc și faptul că o prezumată pierdere a lichidului sistemului de servodirecție nu poate afecta controlul asupra direcției, fiind de natură să afecteze doar manevrabilitatea (n.r. asemănător autovehiculelor de fabricație veche care se manevrează fără sistem de servodirecție), condiții în care accidentul putea fi evitat cu ușurință de către înv. P. D. care trebuia doar să circule cu viteza maximă legal admisă de 50 km/h și să păstreze o deplasare rectilinie.

Fiind audiat în cursul urmăririi penale inculpatul P. D. a înțeles să revină asupra celor declarate în faza actelor premergătoare cu privire la modul de producere al accidentului, precizând cu această ocazie că pierderea controlului asupra direcției de mers a autovehiculului s-ar fi putut datora neatenției sale, deoarece în momentele premergătoare impactului era atent și se întreținea cu persoanele aflate pe bancheta din spate.

Pentru stabilirea legăturii de cauzalitate între decesul celor patru persoane și leziunile traumatice suferite în urma coliziunii, organele de cercetare penală au dispus efectuarea constatări lor medico-legale de necropsie.

Prin raportul medico - legal nr. A_ se concluzionează că moartea victimei M. M. M., de 18 ani, a fost violentă, aceasta datorându-se insuficienței cardio - respiratorii consecința unui traumatism cranio - cerebral soldat cu edem cerebral, hemoragie meningee, contuzie cerebrală, fractură de boltă craniană iradiată la baza craniului.

Leziunile traumatice cranio-cerebrale care au dus la deces s-au putut produce prin lovire propulsată de corpuri dure în condițiile unui accident rutier cu legătură directă de cauzalitate în tanatogeneză, decesul poate data din data de 12.12.2009.

Prin raportul medico-legal nr. A3/J/360/2009 se concluzionează că moartea victimei P. F., de 47 ani, a fost violentă, aceasta datorându-se hemoragiei interne (hemotorax drept,(hemoperitoneu, hematom retroperitoneal) produs în cadrul unui politraumatism cu echimoze, excoriații, plăgi contuze, infiltrate sanguine epicraniene, multiple fracturi (coaste bilateral, claviculă stânga, bazin, humerus stâng, femur drept) și lezări ale organelor interne (contuzii pulmonare bilateral, rupturi pulmon drept, rupturi și dilacerare splenică, rupturi rinichi stâng).

Leziunile traumatice constatate la autopsie s-au putut produce prin lovire cu și de corpuri planuri dure în condițiile unui accident rutier și sunt în legătură de cauzalitate directă necondiționată cu decesul.

Sângele recoltat de la cadavru conține 0,85 g% alcool, iar moartea poate data din data de 03.12.2009.

Prin raportul medico-legal Nr. A_ se concluzionează că moartea victimei I. N., de 32 ani, a fost violentă, ea s-a datorat hemoragiei interne (hemotorax bilateral, hemoperitoneu) consecutive unui politraumatism cu echimoze, excoriații, infiltrate sanguine epicraniene, multiple fracturi costale bilateral și lezări ale organelor inerne (contuzie pulmon drept, contuzie epicardică atriul drept, multiple rupturi hepatice și dilacerare hepatică, infiltrat sanguin peri renal bilateral).

Sângele recoltat de la cadavru conține 0,80 g% alcool, iar moartea poate data din 03.12.2009. Prin raportul medico-legal Nr. A3/J/361/2009 se concluzionează că moartea victimei T. A. I., în vârstă de 5 ani, a fost violentă, ea s-a datorat hemoragiei și dilacerării meningo - cerebrale consecutivă unui traumatism cranio - cerebral cu fracturi de boltă și bază craniană produs în cadrul unui politraumatism cu echimoze, excoriații, plagă contuză, contuzie pulmonară bilaterală și fractură coloană vertebrală toracală amielică.

Leziunile traumatice constatate la autopsie s-au putut produce prin lovirea cu și de corp dur în condițiile unui accident rutier și sunt în legătură de cauzalitate directă necondiționată cu decesul, moartea putând data din 03.12.2009.

Inculpatul P. D. prin încălcarea prevederilor art. 35 alin. 1 și 49 alin. 1 din OUG 195/2002 rep. și cele ale art. 121 alin. 1 și art. 148 alin. 2 din HG 1391/2006 Regulamentul de aplicare al OUG 195/2002 rep., a cauzat în mod direct și nemijlocit starea de pericol care a condus la producerea accidentului rutier și la decesul subsecvent al celor patru victime.

Pe parcursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: proces verbal de cercetare la fața locului, schiță și planșă foto;declarații părți civile;declarații învinuiți;declarații martor;rapoarte de expertiză tehnică judiciară auto; raport de necropsie medico-legală;buletin de analiză toxicologică-alcoolemie; fișă cazier judiciar.

La termenul din data de 17.04.2013 a fost audiat inculpatul P. D. care a declarat că recunoaște faptele așa cum au fost reținute în prin actul de inculpare în sarcina sa și a solicitat judecarea cauzei în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, conform art. 320 ind. 1 Cod procedura penala.

Analizând actele si lucrările dosarului, instanța de fond a reținut următoarele:

Situația de fapt astfel reținută rezultă din coroborarea, în temeiul art.69 Cpp a declarației inculpatului de recunoaștere a săvârșirii faptei cu întregul material probatoriu administrat în cursul urmăririi penale: proces verbal de cercetare la fața locului, schiță și planșă foto;declarații părți civile;declarații martor;rapoarte de expertiză tehnică judiciară auto; raport de necropsie medico-legală;buletin de analiză toxicologică-alcoolemie; fișă cazier judiciar.

În drept, s-a reținut că fapta inculpatului P. D., constând în aceea că la data de 03.12.2009, conducând autoturismul marca Audi cu numărul de înmatriculare P 0766 AK, pe DJ 200 în localitatea Ștefăneștii de Jos, județul I., în dreptul imobilului cu nr. 168, a pierdut controlul volanului, datorită încălcării prevederilor legislației rutiere, accidentând mortal pe pasagerii autoturismului, T. A. I., I. N., P. F., M. M. M., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă prev. de art. 178 alin. 1, 2 și 5 din Codul Penal.

La aplicarea pedepselor, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 72 cp: dispozițiile părții generale a Codului Penal (condițiile răspunderii penale, formele de vinovăție), limitele de pedeapsa stabilite in partea speciala a Codului Penal, gradul de pericol social (fapta a fost săvârșită ca urmare a nerespectării dispozițiilor legale ce reglementează circulația pe drumurile publice), modul de săvârșire, circumstanțele personale ale inculpatului (din fișa de cazier judiciar a inculpatului rezultă că acesta nu are antecedente).

Față de cele reținute, instanța de fond a considerat că aplicarea unei pedepse orientate spre minimul special prevăzut de lege, pentru infracțiunea săvârșită este suficientă pentru reeducarea inculpatului și pentru atingerea scopului pedepsei prevăzut de art. 52 alin.1 C.pen. De asemenea, instanța consideră că pericolul social redus pe care îl prezintă persoana inculpatului, este suficient de redus, iar executarea pedepsei cu închisoarea în modalitatea suspendării condiționate a acesteia este cea mai adecvată modalitate de reintegrare socială a inculpatului și că scopul pedepsei poate fi atins și fără privarea de libertate a inculpatului.

Instanța a avut în vedere la dozarea pedepselor și reducerea cu o treime a limitelor minime și maxime prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită de inculpat ce trebuie aplicată ca urmare a reținerii art. 320/1 C.pr.pen., dispunând suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

Instanța de fond a constatat că sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale: fapta ilicită - infracțiunea săvârșita, prejudiciul suferit de natură materială și morală, acesta este cert și nereparat încă, legătura de cauzalitate directa dintre fapta ilicite si prejudiciul produs, vinovăția sub forma culpei.

Astfel că, în temeiul art. 346 alin. 1 Cod procedura penala și art. 14 Cod procedura penala raportate la art. 998 si urm. Cod civil, a admis în parte acțiunile civile și a fost obligat inculpatul P. D. la plata către părțile civile după cum urmează:

5.000 lei - reprezentând daune materiale și suma de 50.000 euro- echivalent în lei la data efectuării plătii cu titlu de daune morale către partea civilă M. M.;
50.000 euro - echivalent în lei la data efectuării plătii cu titlu de daune morale către partea civilă M. M. N.;
5.000 lei - reprezentând daune materiale către partea civilă P. I. și suma de 50.000 euro - echivalent în lei la data efectuării plătii cu titlu de daune morale;
50.000 euro - echivalent în lei la data efectuării plătii cu titlu de daune morale către partea civilă T. A.;
20.000 euro - echivalent în lei la data efectuării plătii cu titlu de daune morale către partea civilă T. D. M. prin reprezentant legal P. I.;
5.000 lei- reprezentând daune materiale și suma de 50.000 euro- echivalent în lei la data efectuării plătii cu titlu de daune morale către partea civilă I. F.;
20.000 euro - echivalent în lei la data efectuării plătii cu titlu de daune morale si 500 lei cu titlu de prestații periodice lunare de la data producerii accidentului, respectiv de la 03.12.2009 până la împlinirea vârstei de 18 ani, către partea civilă I. S. prin reprezentant legal I. F..
20.000 euro - echivalent în lei la data efectuării plătii cu titlu de daune morale si 500 lei cu titlu de prestații periodice lunare de la data producerii accidentului, respectiv de la 03.12.2009 până la împlinirea vârstei de 18 ani, către partea civilă I. O. prin reprezentant legal I. F.
5.000 euro- echivalent în lei la data efectuării plătii cu titlu de daune morale către partea civilă N.( I.) S.;
5.000 euro- echivalent în lei la data efectuării plătii cu titlu de daune morale către partea civilă I. I.;
5.000 euro- echivalent în lei la data efectuării plătii cu titlu de daune morale către partea civilă P. C.;
5.000 euro- echivalent în lei la data efectuării plătii cu titlu de daune morale către partea civilă P. M.;
5.000 lei- reprezentând daune materiale și suma de 50.000 euro- echivalent în lei la data efectuării plătii cu titlu de daune morale către partea civilă P. I..
20.000 euro- echivalent în lei la data efectuării plătii cu titlu de daune morale către partea civilă P. C..
20.000 euro- echivalent în lei la data efectuării plătii cu titlu de daune morale către partea civilă P. A..
5086,38 lei reprezentând contra valoarea cheltuielilor de spitalizare cu privire la numita M. M. M. către partea civilă S. C. de urgență Sf. P..

A fost obligat inculpatul P. D. la plata sumei de 5000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către părțile civile M. M., M. M., I. F., S. I., I. I., P. C., Părvan M., P. I., P. A. și P. I..

S-a apreciat că subsecvent stabilirii acestei răspunderi civile delictuale, se analizează existența răspunderii civile contractuale a asiguratorului, ca temei de obligare a acestuia din urmă la plata despăgubirilor, iar din interpretarea dispozițiilor legale rezultă că societatea de asigurare trebuie obligată direct către partea civilă la repararea prejudiciului.

Astfel, s-a reținut că potrivit art.3 și 4 din Legea nr.136/1995 privind asigurările și reasigurările în România, asigurarea de răspundere civilă pentru prejudiciile produse prin accidente de autovehicule (RCA) este o asigurare obligatorie, iar raporturile dintre asigurat și asigurător, drepturile și obligațiile fiecărei părți sunt stabilite prin lege, fiind vorba despre un contract forțat prin care asigurătorul se obligă, corelativ încasării primelor de asigurare, să acorde despăgubiri pentru prejudiciile de care asigurații răspund față de terțe persoane păgubite prin accidente de vehicule.

Conform art.49-53 din legea de mai sus, se prevăd condiții cumulative pentru angajarea răspunderii asigurătorului, la care se adaugă condițiile suplimentare stabilite prin norme ale Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, inclusiv în ce privește nivelul despăgubirilor.

Potrivit art.54, stabilirea și efectuarea despăgubirii se realizează în baza contractului de asigurare, fie prin procedura administrativă, fie prin hotărâre judecătorească. În acest ultim caz, drepturile persoanelor păgubite se exercită împotriva asigurătorului de răspundere civilă, în limitele obligației acestuia.

Daunele plătite de către asigurător celor păgubiți prin accidente produse de autovehicule nu se recuperează de la persoana răspunzătoare de producerea pagubei. Asigurătorul are acțiune în regres pentru despăgubirile plătite numai în cazuri speciale, expres și limitativ prevăzute de art.58 fiind vorba despre situații de excepție, derogatorii de la regula potrivit căreia, în această materie, asigurătorul nu are acțiune în regres.

Potrivit art.49 din același act normativ, asigurătorul acordă despăgubiri în baza contractului de asigurare pentru prejudiciile de care asigurații răspund față de terțe persoane păgubite prin accidente de vehicule, precum și tramvaie și pentru cheltuielile făcute de asigurați în procesul civil iar potrivit art.50 alin.1, despăgubirile se acordă pentru sumele pe care asiguratul este obligat să le plătească cu titlu de dezdăunare și cheltuieli de judecată persoanelor păgubite prin vătămare corporală sau deces, precum și prin avarierea ori distrugerea de bunuri.

Față de cele reținute, s-a constatat că în materia asigurării de răspundere civilă auto, răspunderea asigurătorului față de persoana prejudiciată este o răspundere contractuală și directă. Altfel spus, atunci când acoperă prejudiciul suferit de terț (victimă a accidentului), asigurătorul nu face o plată pentru inculpat și nici alături de inculpat, ci își îndeplinește propria obligație asumată prin contractul de asigurare.

Din această perspectivă, instanța de fond a apreciat că nu există temei legal pentru stabilirea doar a opozabilității hotărârii față de asigurator, sau de obligare a acestuia în solidar cu inculpatul la plata daunelor, impunându-se obligarea directă a asiguratorului la plata despăgubirilor - desigur, în limita plafonului prevăzut prin ordinele CSA, diferența urmând a fi suportată de inculpat.

În egală măsură, cheltuielile efectuate de către părțile civile - datorate de către persoana răspunzătoare în temeiul art.193 C. pr. pen., sunt cheltuieli care, în virtutea contractului de asigurare, a dispozițiilor legale ce reglementează răspunderea directă a asiguratorului și a dispozițiilor exprese ale art.50 din Legea nr.136/1995, trebuie plătite direct de către asigurator.

Raportat la cele arătate, instanța de fond a hotărât ca despăgubirile civile și cheltuielile judiciare mai sus menționate să se plătească pentru inculpatul P. D. de către asigurătorul de răspundere civilă L. I. – INSURANCE COMPANY prin corespondent AVUS INTERNAȚIONAL BROKER DE ASIGURARE REASIGURARE.

Împotriva acestei sentințe penale au declarat recurs P. de pe lângă Judecătoria B., inculpatul P. D., asigurătorul Levins Insurance Company și părțile civile I. I., I. O. F., I. Ș., N. (I.) S., P. C., P. M., P. A. D. și T. D. M..

Cauza a fost înregistrată la Curtea de Apel București – Secția a II-a Penală la data de 05.07.2013, sub nr._ (_ ).

Motivele de recurs scrise ale Parchetului de pe lângă Judecătoria B. au vizat două aspecte:

- în primul rând, faptul că instanța de fond a aplicat inculpatului o pedeapsă greșit individualizată în raport de prevederile art. 72 Cod penal, dar și o greșită individualizare a modalității de executare a pedepsei, solicitând executarea în regim de detenție,

- în al doilea rând, împrejurarea că instanța de fond nu a motivat latura civilă a cauzei.

În susținerea orală a motivelor de recurs, reprezentantul Parchetului a arătat că renunță la primul motiv de recurs, apreciind că pedeapsa a fost just individualizată, sub aspectul cuantumului și al modalității de executare, susținând doar al doilea motiv de apel, respectiv netemeinicia hotărârii instanței de fond cu privire la daunele morale acordate părților civile minore, în cuantum de 20.000 de euro apreciind că acestea ar fi trebuit să se ridice la nivelul daunelor acordate părților civile majore, de 50.000 euro, discrepanța fiind evidentă.

Ministerul Public a mai criticat cuantumul despăgubirilor civile acordate părților civile N. S., I. I., P. C., P. M., P. A., de 5000 de euro, apreciind că este unul redus față de gradul de rudenie al acestora cu victimele.

În acest sens, a solicitat admiterea recursului declarat de P. și pronunțarea unei hotărâri temeinice, în sensul celor menționate.

Recurentul inculpat P. D. a criticat soluția instanței de fond sub aspectul greșitei individualizări a pedepsei, apreciind că, față de împrejurările reale și circumstanțele personale ale inculpatului, se impune reducerea termenului de încercare de la 9 ani la 6 ani.

Asigurătorului Levins Insurance Company a criticat sentința primei instanțe pentru motive de nelegalitate și netemeinicie.

Astfel, în primul rând, asigurătorul a apreciat că sentința recurată este nelegală sub aspectul greșitei aplicări a legii privind modul de stabilire a prestațiilor periodice în sumă de câte 500 lei lunar, pentru minorele I. Ș.-G. și Iodan O.-F., având în vedere faptul că la dosar nu s-a depus nici un act din care să rezulte indubitabil că minorele sunt îndreptățite la această sumă. D. urmare, a solicitat, în principal, să se respingă cererea acestora privind plata prestațiilor periodice, ca fiind nefondată.

În subsidiar, a solicitat admiterea, în parte, a cererii de prestații periodice și obligarea sa la plata provizorie a acestor prestații în suma totală de 1/3 din venitul minim pe economie, cu obligarea acestor părți civile să solicite Casei Județene de Pensii I. acordarea pensiei de urmaș și comunicarea Deciziei către asigurător.

În al doilea rând, asigurătorul a apreciat că sentința recurată este netemeinică, apreciind că daunele morale în cuantum de câte 50.000 euro acordate în favoarea părților civile I. F. și P. I., în calitate de soții ale defuncților I. N. și P. F., și în favoarea părților civile P. I., T. A., M. M. și M. M. N., părinții victimelor T. A. I., respectiv M. M. M., sunt nejustificat de mari raportat la împrejurările cauzei și practica judiciară în cauze similare.

Pe cale de consecință, a solicitat reducerea cuantumului daunelor morale în limita sumelor de câte 20.000 euro pentru fiecare din părțile civile I. F. și P. I., în calitate de soții ale defuncților I. N. și P. F.; câte 15.000 euro pentru fiecare din părțile civile P. I., T. A., părinții victimei T. A. I. și M. M. N., tatăl victimei M. M. M.; 7.500 euro pentru partea civilă M. M..

Recursurile părților civile N. (I.) S., I. I., P. C., P. M., P. C., P. A., I. Ș., I. O. și T. D. M. a vizat latura civilă a cauzei, aceștia solicitând majorarea sumelor ce le-au fost acordate cu titlu de daune morale, respectiv pentru N. (I.) S., I. I., P. C., P. M., în calitate de frați, câte 60.000 euro și P. C., P. A., I. Ș., I. I. și T. D. M., în calitate de copii, câte 80.000 euro, iar pentru I. Ș., I. I. și T. D. M., minori, acordarea prestațiilor periodice de la data producerii accidentului, respectiv 03.12.2009, până la terminarea studiilor, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 de ani.

Examinând legalitatea și temeinicia hotărârii recurate, în raport de criticile formulate cât și sub toate aspectele de fapt și de drept, în temeiul dispozițiilor art.385⁶ alin. 3 Cod procedură penală, Curtea constată că recursurile părților civile P. C. (ns. la data de 28.06.1981) și P. A. D. sunt nefondate, iar recursurile formulate de P. de pe lângă Judecătoria B., inculpatul P. D., asigurătorul Levins Insurance Company și părțile civile I. I., I. O. F., I. Ș., N. (I.) S., P. C. (ns. la data de 15.11.1958), P. M. și T. D. M. sunt fondate, pentru considerentele următoare:

Soluționarea cauzei în procedura simplificată a judecății în cazul recunoașterii vinovăției s-a făcut cu respectarea tuturor condițiilor prevăzute de art. 320¹ alin. 1, 2, 3 C.p.p., inculpatul P. D. declarând, anterior începerii cercetării judecătorești, că recunoaște fapta reținută în actul de sesizare și solicitând ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

Subsecvent valorificării acestei opțiuni a inculpatului, instanța de fond a evaluat judicios probele existente în cauză și a reținut corespunzător situația de fapt, ce nu a fost contestată de către recurent.

Reevaluând întregul probatoriu în virtutea efectului integral devolutiv al recursului promovat de inculpat, Curtea constată neechivoc dovedit faptul că la data de 03.12.2009, inculpatul P. D. a condus autoturismul marca Audi cu numărul de înmatriculare P 0766 AK, pe DJ 200 în localitatea Ștefăneștii de Jos, județul I., iar în dreptul imobilului cu nr. 168 a pierdut controlul volanului, datorită încălcării prevederilor legislației rutiere, accidentând mortal pe pasagerii autoturismului, T. A. I., I. N., P. F., M. M. M..

Sub aspectul încadrării juridice, Curtea constată că în mod corect s-a reținut de instanța de fond că fapta întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă prevăzută de art. 178 alin. 1, 2 și 5 din Codul Penal.

În ceea ce privește individualizarea pedepsei, Curtea constată că Ministerul Public nu a mai susținut motivul de recurs care viza individualizarea pedepsei, iar recurentul inculpat a criticat soluția instanței de fond pe latură penală doar sub aspectul duratei termenului de încercare stabilit.

Pe cale de consecință, instanța de recurs va analiza doar dacă este întemeiată susținerea recurentului inculpat de a se reduce termenul de încercare stabilit în cauză.

Activitatea infracțională dedusă judecății prezintă un grad de pericol social însemnat, evidențiat de numărul victimelor accidentului rutier (patru victime: T. A. I., în vârstă de 5 ani, I. N., în vârstă de 32 ani și P. F., în vârstă de 48 ani, victima M. M. M., în vârstă de 18 ani), de împrejurarea că accidentul s-a produs prin încălcarea de către inculpat a vitezei legale, deci prin încălcarea prevederilor art. 49 alin. 1 din OUG 195/2002 rep., cauzând astfel în mod direct și nemijlocit starea de pericol care a condus la producerea accidentului rutier și la decesul subsecvent al celor patru victime.

În contextul tuturor acestor circumstanțe, atitudinea de recunoaștere a faptelor și opțiunea inculpatului P. D. de a uza de procedura simplificată de judecată nu au o relevanță particulară în procesul de evaluare a pedepsei adecvate.

Opțiunea instanței de fond pentru modalitatea suspendării executării pedepsei sub supraveghere este corectă, pronunțarea condamnării fiind necesar a fi dublată de o . măsuri de supraveghere care să determine derularea unui veritabil proces de reeducare a inculpatului, pentru ca acesta să conștientizeze importanța adoptării unei conduite conforme cu prescripțiile legii penale și ale legislației rutiere.

Pe de altă parte, inculpatul este o persoană integrată social, are în întreținere un copil minor, a făcut demersuri pentru a ajuta familiile victimelor, el însuși suferind o pierdere după producerea accidentului rutier în persoana tatălui său, P. F.. Instanța de recurs apreciază, astfel, că circumstanțele reale ale faptei și elementele care circumstanțiază persoana inculpatului justifică reducerea termenului de încercare de la 9 ani ( termenul maxim care se putea stabili) la 6 ani, recursul inculpatului fiind fondat sub acest aspect.

Referitor la acțiunile civile formulate în cauză, Curtea constată că soluția instanței de fond este parțial legală și temeinică.

Astfel, este reală susținerea Ministerului Public în sensul că instanța de fond nu a motivat soluția pronunțată cu privire la acțiunile civile formulate în cauză.

Se constată, însă, că nu s-au formulat critici sub aspectul danelor materiale în cuantum de câte 5000 lei acordate părților civile M. M., P. I. și I. F., așa încât instanța de recurs nu va mai analiza cauza sub acest aspect.

Referitor la cuantumul daunelor materiale solicitate cu titlu de prestație periodică de la data producerii accidentului și până la majorat sau până la împlinirea vârstei de 25 de ani în cazul continuării studiilor de către părțile civile minore I. Ș. - prin reprezentant legal I. F. - și I. O. - prin reprezentant legal I. F. -, Curtea constată că suma acordată de către instanța de fond, în cuantum de 500 lei, nu este justificată, însă nu pentru considerentele expuse de recurentul asigurător.

Astfel, deși recurentul asigurător a învederat faptul că în cauză nu s-a dovedit că cele două minore ar avea dreptul la această prestație periodică, Curtea costată că din certificatele de naștere depuse la filele 48 și 49 dosar fond rezultă că cele două minore I. Ș. G. și I. O. F. sunt copiii victimei I. N., la data producerii accidentului (respectiv 03.12.2009), acestea fiind în vârstă de 5 luni, respectiv de 3 ani și 5 luni.

Prin urmare, fiind copii minori, aflați în întreținerea victimei (proveniți din căsătoria cu partea civilă I. F., conform certificatelor de naștere amintite și certificatului de căsătorie de la fila 47 dosar fond), cele două părți civile minore au dreptul la o prestație periodică în virtutea întreținerii pe care le-o asigura victima, în calitate de părinte, înainte de producerea decesului.

Referitor la cuantumul sumei care ar trebui acordată cu titlu de prestație periodică, se constată că dispozițiile legale invocate de către asigurător în sensul incidenței legislației asigurărilor sociale (Legea nr. 263/2010) și ale prevederilor art. 1357, 529, 1393 din Noul cod civil nu au incidență în cauză, nefiind în vigoare la data producerii accidentului, respectiv 03.12.2009.

Pe de altă parte, singurul criteriu obiectiv în raport de care se poate aprecia cuantumul prestației periodice este cel al venitului minim pe economie, întrucât, în cauză, deși asistate de apărător ales, părțile civile nu au făcut dovada existenței unui loc de muncă stabil sau a cuantumului veniturilor obținute de către victima I. N..

În acest context, Curtea se va raporta și la prevederile Codului familiei, adoptat prin Legea nr. 4/1953, în vigoare la data producerii accidentului, referitoare la întreținerea datorată de un părinte în cazul în care are doi copii minori în întreținere. Astfel, dispozițiile art. 94 alin. 3 din actul normativ menționat prevăd că atunci când întreținerea este datorată de părinte sau de cel care adoptă, ea se stabilește până la o pătrime din câștigul său din muncă pentru un copil, o treime pentru doi copii și o jumătate pentru trei sau mai mulți copii.

Pe cale de consecință, aplicând aceste criterii obiective, Curtea apreciază că părțile civile minore au dreptul la câte 1/6 din venitul minim pe economie, stabilit anual, cu titlu de prestație periodică lunară de la data producerii accidentului, respectiv de la 03.12.2009, până la împlinirea vârstei de 18 ani.

Cu privire la solicitarea părților civile minore de a primi o sumă cu titlu de prestație periodică lunară până împlinirea vârstei de 25 de ani, în cazul în care se vor afla în continuarea studiilor după împlinirea majoratului, Curtea constată că o astfel de solicitare se va putea formula după data împlinirii vârstei de 18 ani, când se va putea face și dovada că părțile civile se află în continuarea studiilor, la acest moment nefiind vorba despre un prejudiciu viitor cert sub aspectul existenței și întinderii.

În ceea ce privește cuantumul daunelor morale acordate în cauză de către instanța de fond, Curtea constată că în stabilirea acestui cuantum instanța de fond nu a folosit nici un criteriu rezonabil sau echitabil, susținerile Ministerului Public, ale asigurătorului și ale părților civile (cu excepția părților civile P. C. - ns. la data de 28.06.1981 - și P. A. D.) fiind fondate sub acest aspect.

În primul rând, daunele morale reprezintă o modalitate de acoperire a prejudiciului suferit de victima unei infracțiuni ori delict civil ce nu se obiectivează în realitatea înconjurătoare, în contrast cu daunele materiale, ce antrenează o micșorare a patrimoniului victimei ca urmare a producerii faptei păgubitoare (respectiv distrugeri de bunuri, cheltuieli pentru tratamente medicale, pentru decesul victimei etc.).

Daunele morale, deci, nu reprezintă o micșorare a patrimoniului victimei, ci reprezintă un prejudiciu de natură pur psihică al victimei, ce poate cuprinde mai multe componente. Astfel, în speță daunele morale le reprezintă suferințele subiective ale apropiaților unei victime decedate, provocate de decesul persoanei.

Din acest motiv, nu există nici un criteriu (nici măcar jurisprudențial) pentru stabilirea cuantumului acestor daune, fiind lăsate la aprecierea instanței, de la caz la caz.

În speță, Curtea constată că părțile civile, având calitatea de părinți, soți supraviețuitori, copii minori, copii majori, respectiv frați sau surori ai victimelor, au suferit un astfel de prejudiciu în urma decesului victimelor, având în vedere strânsele legături afective dintre părinți și copii, dintre soți, respectiv dintre frați.

Astfel, în urma decesului lui T. I. A., în vârstă de 5 ani, persoanele apropiate acestuia care au formulat pretenții civile în cauză sunt părinții acestuia, T. A. și P. I., precum și sora minoră, T. D..

Ca urmare a decesului victimei I. N. ( 32 de ani) s-au constituit părți civile soția acestuia, I. F., copiii minori - I. Ș. și I. I. -, sora acestuia N. (I.) S. și fratele victimei, I. I..

S-au constituit părți civile ca urmare a decesului victimei P. F. ( 48 de ani) soția acestuia P. I., copiii majori ai acestuia, P. Cosntantin (ns. la 28.06.1981), P. A., P. I. și I. F., respectiv frații victimei, P. C. ( ns. la 15.11.1958) și P. M..

În cazul decesului victimei M. M. M., persoanele apropiate acesteia care s-au constituit părți civile au fost tatăl acesteia, M. M. N., respectiv M. M. ( soția tatălui victimei și care a crescut-o pe victimă de la vârsta de 4 ani, conform certificatelor de naștere și de căsătorie de la filele 39-40 dosar fond).

Curtea reține că suferințele persoanelor apropiate victimei au un caracter definitiv, în sensul că se produc și se manifestă în întregime la data morții celui în cauză, oricât de puternice ar fi acestea, iar ulterior, în mod obișnuit, se produce un proces de atenuare treptată a acestor suferințe. Prin contrast, suferințele morale în caz de vătămări corporale se prelungesc în timp, dincolo de momentul producerii lor, pe perioadă nedefinită (uneori, pentru tot restul vieții victimei), fiecare zi reprezentând o nouă încercare psihică și fizică pentru victimă, ceea ce justifică în anumite cazuri acordarea unor daune morale mai mari în caz de vătămări corporale față de cele acordate în caz de deces.

Având în vedere toate aceste aspecte, dar mai ales principiul reparației echitabile și proporționale, Curtea apreciază că pot acoperi prejudiciile morale încercate de părțile civile următoarele sume:

- 30.000 Euro în cazul părinților și soților supraviețuitori ai victimelor;

- 30.000 Euro în cazul copiilor minori ai victimei I. N., respectiv în cazul surorii minore ai victimei T. A. I.;

- 25.000 Euro în cazul copiilor majori ai victimelor;

- 20.000 Euro în cazul părții civile M. M. (care a crescut-o pe victima M. M. M. de la vârsta de 4 ani, nefiind mama naturală a acesteia);

- 15.000 Euro în cazul fraților și surorilor victimelor.

Sumele solicitate de către părțile civile apar excesive prin raportare la criteriile menționate, iar acordarea de daune morale nu trebuie să se transforme într-o sursă de îmbogățire fără justă cauză.

Totodată, Curtea nu va modifica cuantumul sumei de 50.000 Euro acordată de instanța de fond părții civile P. I., față de împrejurarea că aceasta și-a pierdut, ca urmare a accidentului rutier cauzat de inculpat, atât copilul în vârstă de 5 ani, cât și pe tatăl său, P. F., aceasta nu a formulat recurs în cauză pentru a se majora suma acordată, iar Ministerul Public nu a criticat soluția instanței de fond sub aspectul daunelor morale acordate acestei părți civile.

În ceea ce privește obligarea inculpatului de către instanța de fond la plata sumei de 5000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare (onorariu avocat) către părțile civile M. M., M. M., I. F., S. I., I. I., P. C., Părvan M., P. I., P. A. și P. I., Curtea constată că instanța de fond a procedat în mod nelegal față de dispozițiile art. 193 alin. 6 C.proc.pen. raportat la art. 274 C.proc.civ., obligația de plată fiind divizibilă față de fiecare dintre părțile civile menționate. Pe cale de consecință, va obliga pe inculpatul P. D. la plata a câte 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către fiecare dintre părțile civile menționate.

Având în vedere aceste considerente, Curtea, în baza art. 385¹⁵ pct. 1 lit. b C.p.p va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de părțile civile P. C. ( ns. la data de 28.06.1981) și P. A. D..

În baza art. 385¹⁵ pct. 2 lit. d C.p.p., va admite recursurile formulate de P. de pe lângă Judecătoria B., inculpatul P. D., asigurătorul L. I. INSURANCE COMPANY și părțile civile I. I., I. O. F., I. Ș., N. ( I. ) S., P. C. (ns. la data de 15.11.1958), P. M. și T. D. M. împotriva sentinței penale nr. 311/12.06.2013 pronunțată de Judecătoria B..

Va casa în parte sentința penală atacată și, rejudecând în fond:

Va reduce termenul de încercare stabilit conform art. 86² C.pen. de la 9 ani la 6 ani.

Va modifica cuantumul daunelor morale datorate de către inculpatul P. D. la plata către următoarele părți civile:

•pentru partea civilă M. M. de la 50.000 Euro la 20.000 euro în echivalentul în lei la cursul BNR de la data efectuării plății;

•pentru partea civilă M. M. N. de la 50.000 euro la 30.000 Euro în echivalentul în lei la cursul BNR de la data efectuării plății;

•pentru partea civilă T. A. de la 50.000 Euro la 30.000 euro în echivalentul în lei la cursul BNR de la data efectuării plății;

•pentru partea civilă T. D. M. prin reprezentant legal P. I. de la 20.000 Euro la 30.000 Euro în echivalentul în lei la cursul BNR de la data efectuării plății;

•pentru partea civilă I. F. de la 50.000 Euro la 30.000 euro în echivalentul în lei la cursul BNR de la data efectuării plății;

•pentru partea civilă I. S. prin reprezentant legal I. F. de la 20.000 Euro la 30.000 Euro în echivalentul în lei la cursul BNR de la data efectuării plății și 1/6 din venitul minim pe economie, stabilit anual, cu titlu de prestație periodică lunară de la data producerii accidentului, respectiv de la 03.12.2009 până la împlinirea vârstei de 18 ani;

•partea civilă I. O. prin reprezentant legal I. F. de la 20.000 Euro la 30.000 Euro în echivalentul în lei la cursul BNR de la data efectuării plății și 1/6 din venitul minim pe economie, stabilit anual, cu titlu de prestație periodică lunară de la data producerii accidentului, respectiv de la 03.12.2009 până la împlinirea vârstei de 18 ani;

•pentru părțile civile N.( I.) S., I. I., P. C.( ns. la data de 15.11.1958) și P. M. de la 5.000 euro la 15.000 Euro în echivalentul în lei la Cursul BNR de la data efectuării plății;

•pentru partea civilă P. I. de la 50.000 euro la 30.000 Euro în echivalentul în lei la cursul BNR la data efectuării plății.

Va obliga pe inculpatul P. D. la plata a câte 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către părțile civile M. M., M. M., I. F., S. I., I. I., P. C., Părvan M., P. I., P. A. și P. I..

Va menține celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.

În baza art. 192 alin. 2,4 C.p.p. va obliga recurentele părți civile P. C. ( ns. la data de 28.06.1981) și P. A. D. la plata a câte 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art. 385¹⁵ pct. 1 lit. b C.p.p respinge, ca nefondate, recursurile declarate de părțile civile P. C. ns. la data de 28.06.1981) și P. A. D. împotriva sentinței penale nr. 311/12.06.2013 pronunțate de Judecătoria B., în dosarul nr._ .

În baza art. 385¹⁵ pct. 2 lit. d C.p.p., admite recursurile formulate de P. de pe lângă Judecătoria B., inculpatul P. D., asigurătorul L. I. INSURANCE COMPANY și părțile civile I. I., I. O. F., I. Ș., N. (I.) S., P. C. (ns. la data de 15.11.1958), P. M. și T. D. M. împotriva sentinței penale nr. 311/12.06.2013 pronunțată de Judecătoria B..

Casează, în parte, sentința penală atacată și, rejudecând în fond:

Rreduce termenul de încercare stabilit, conform art. 86² C.pen. de la 9 ani la 6 ani.

Modifică cuantumul daunelor morale datorate de către inculpatul P. D. la plata către următoarele părți civile:

•pentru partea civilă M. M. de la 50.000 Euro la 20.000 euro în echivalentul în lei la cursul BNR de la data efectuării plății;

•pentru partea civilă M. M. N. de la 50.000 euro la 30.000 Euro în echivalentul în lei la cursul BNR de la data efectuării plății;

•pentru partea civilă T. A. de la 50.000 Euro la 30.000 euro în echivalentul în lei la cursul BNR de la data efectuării plății;

•pentru partea civilă T. D. M. prin reprezentant legal P. I. de la 20.000 Euro la 30.000 Euro în echivalentul în lei la cursul BNR de la data efectuării plății;

•pentru partea civilă I. F. de la 50.000 Euro la 30.000 euro în echivalentul în lei la cursul BNR de la data efectuării plății;

•pentru părțile civile N.( I.) S., I. I., P. C.( ns. la data de 15.11.1958) și P. M. de la 5.000 euro la 15.000 Euro în echivalentul în lei la Cursul BNR de la data efectuării plății;

•pentru partea civilă P. I. de la 50.000 euro la 30.000 Euro în echivalentul în lei la cursul BNR la data efectuării plății.

Obligăpe inculpatul P. D. la plata a câte 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către părțile civile M. M., M. M., I. F., S. I., I. I., P. C., Părvan M., P. I., P. A. și P. I..

Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.

În baza art. 192 alin. 2,4 C.p.p. obligă recurentele părți civile P. C. (ns. la data de 28.06.1981) și P. A. D. la plata a câte 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 11.09.2013.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

A. P. M. D. LupașcuViorica C.

GREFIER,

S. N.

Red. A.P.M./Tehnr. P.A.M.. – ex.2/

J. B. – jud.: I. C. R.

← Falsul intelectual. Art. 289 C.p.. Decizia nr. 1605/2013. Curtea...		Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare... →

Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 1612/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 1612/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI