Ucidere din culpă. Art.192 NCP. Decizia nr. 942/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Decizia nr. 942/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 05-09-2014 în dosarul nr. 942/2014

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II-A PENALĂ

DOSAR NR._ (_ )

DECIZIA PENALĂ NR.942/A

Ședința publică de la data de 05 septembrie 2014

Curtea constituită din:

Președinte: C. B.

Judecător: M.-A. M.

Grefier: E.-A. N.

* * * * * * * * *

Ministerul Public – P. de pe lângă Curtea de Apel București a fost reprezentat de procuror L. I..

Pe rol pronunțarea cauzei penale având ca obiect apelul declarat de partea responsabilă-civilmente F. DE PROTECȚIE A VICTIMELOR STRĂZII împotriva sentinței penale nr.378 din data de 16 aprilie 2014 a Judecătoriei Sectorului 3 București, pronunțată în dosarul nr._ .

Dezbaterile și susținerile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 01 septembrie 2014 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când, având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a amânat pronunțarea pentru astăzi, 03 septembrie 2014 și a decis următoarele:

CURTEA

Asupra apelului penal de față:

Prin sentința penală nr.378 din 16.04.2014, pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 București, în baza art. 386 C. pr. pen. a fost schimbată încadrarea juridică a faptei săvârșite de inculpatul T. G. din infracțiunea prev. de art. 178 alin. 1, 2 C. pen. anterior în infracțiunea prev. de art. 192 alin. 1, 2 C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen.

In baza art. 192 alin. 1, 2 C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. cu aplic. art. 396 alin. 10 C. pr. pen. a fost condamnat inculpatul T. G. pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere clin culpă, la 1 an și 4 luni închisoare.

In baza art. 71 C. pen. anterior s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 6-1 lit. a teza a II-a și lit. b C. pen.

In baza art. 81 C. pen. anterior s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durată de 3 ani și 4 lunice constituie termen de încercare.

In baza art. 359 C. pr. pen. anterior s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen. anterior cu privire la revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.

Instanța de fond a reținut că prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București sub nr._/P/2010 din data de 14.01.2014, a fost trimis în judecată, în stare libertate, inculpatul T. G., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă, prev. de an. 178 alin. 1,

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 București - Secția Penală la data de 16.01.2014, sub nr._ .

In actul de sesizare se reține că la data de 03.11.2010, în jurul orei 12:50, inculpatul T. G. în timp ce conducea autoturismul Daewoo Cielo cu nr. de înmatriculare_ pe . a nerespectării vitezei legale maxime admise în localități, a accidentat pe numitul P. G. ce se afla în traversarea străzii, care a decedat datorită leziunilor suferite în urma impactului.

Situația de fapt reținută în rechizitoriu a fost probată cu declarațiile inculpatului, procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșele fotografice aferente, raportul medico-legal de necropsie nr. A_, raportul de expertiză tehnică judiciară a dinamicii producerii accidentului, precum și cu buletinul de analiză toxicologică alcoolemie.

Inculpatul s-a prevalat de dispozițiile art. 374 alin. 4 Cp.p. rap. la art. 375 Cp.p., și-a menținut declarațiile date anterior în cauză în cursul urmăririi penale și a recunoscut săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina sa, regretând fapta comisă, solicitând ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunoaște și le însușește.

Declarațiile inculpatului în sensul recunoașterii faptei s-au coroborat cu celelalte mijloace de probă, respectiv cu: procesul-verbal de. cercetare la tata locului si planșele fotografice aferente, raportul medico-legal de necropsie nr. A_, raportul de expertiză tehnică judiciară, precum și cu buletinul de analiză toxicologică alcoolemie.

Din raportul medico-legal de necropsie nr. A_ a rezultat că moartea numitului P. G. a fost violentă, că ea s-a datorat hemoragiei interne, consecință a unui politraumatism soldat cu fracturi de boltă și bază craniană, hemoragie meningee, fracturi costale multiple hemitoracic bilateral cu ruptură de aortă toracică. De asemenea, s-a constatat că leziunile traumatice s-au putut produce prin lovire cu si de corpuri dure în condițiile unui accident rutier și au legătură de cauzalitate directă și necondiționat cu decesul.

Din raportul de expertiză tehnică științifică, a rezultat că starea de pericol generatoare a impactului a fost determinată atât de conducătorul autoturismului care a condus autovehiculul cu o viteză superioară vitezei legale maxime admise în localități, cât si de victimă, care a circulat prin loc nepermis. De asemenea, raportul concluzionează și faptul că pentru conducătorul autovehiculului nu a existat posibilitatea tehnică a evitării accidentului având în vedere viteza de deplasare (90 km/h) și spațiul avut la dispoziție (45,5 m), iar victima a avut posibilitatea obiectivă să prevină accidentul dacă se angaja în traversarea străzii numai prin loc special amenajat.

Situația de fapt a fost confirmată și de procesul-verbal de cercetare la fața locului din care rezultă că autovehiculul se deplasa pe banda a doua a sensului de mers, carosabilul era uscat și vizibilitatea bună. De asemenea, la fața locului s-au descoperit picături de sânge, cioburi de sticlă provenite de la autovehiculul implicat în accident și urme de frânare.

Analizând actele și lucrările dosarului, coroborând declarațiile inculpatului cu celelalte mijloace de probă, instanța a reținut că la data de 03.11.2010 în jurul orei 12:50, inculpatul T. G. conducea autoturismul Daewoo Ciclo cu nr. de înmatriculare_ pe . cu și . cu .>

Autoturismul conclus de inculpat se deplasa pe banda a doua cu o viteză de circa 90 km/h în timp ce victima P. G. se angajase în traversarea străzii prin loc nepermis.

Când autoturismul condus de inculpat se afla la circa 45,5 m de locul prin care traversa victima, inculpatul a luat hotărârea de a frâna pentru a evita impactul însă datorită vitezei mari nu a reușit să evite accidentul.

În urma impactului, victima a suferit leziuni traumatice și hemoragie internă care au dus la decesul său în aceeași zi.

P. C. (soția victimei) s-a constituit parte chilă în cauză cu suma de 25.000 lei, despăgubiri materiale și 100.000 curo daune morale, iar P. M. (fiică), P. V., P. N. și P. S. (toți trei nepoți), s-au constituit părți civile în cauză cu suma de câte 100.000 euro fiecare, daune morale.

Instanța a constatat că inculpatul T. G. nu a mai fost condamnat anterior.

Având în vedere că de la data săvârșirii faptei până la judecarea cauzei a intervenit legea penală nouă, instanța a schimbat încadrarea juridică a faptei reținute în sarcina inculpatului, urmând a se aplica legea penală mai favorabilă, conform art. 5 C. pen.

Instanța de fond a constatat că, în drept, fapta inculpatului T. G., care la data de 03.11.2010, în timp ce conducea autoturismul Daewoo Cielo cu nr. de înmatriculare_ pe . a nerespectării vitezei legale maxime admise în localități, a accidentat pe numitul P. G. ce se afla în traversarea străzii și care a decedat clin cauza leziunilor suferite în urma impactului, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă, prev. de art. 192 alin. 1, 2 C. pen.

Instanța de fond a apreciat că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat la data de 03.11.2010.

La individualizarea pedepsei, instanța a avut în vedere criteriile generale prevăzute de art.74 C. pen., și anume circumstanțele reale ale comiterii faptei, precum și cele personale, dar și incidența dispozițiilor art. 396 alin. 10 C. pr. pen.

In raport de acestea, având în vedere gravitatea infracțiunii săvârșite și periculozitatea infractorului, instanța a apreciat că o pedeapsă orientată spre minimum, respectiv 1 an și 4 luni închisoare, este suficientă pentru reeducarea inculpatului T. G..

Instanța a apreciat că pedeapsa aplicată este echilibrată și că răspunde în concret principiului proporționali tații si nevoilor reeducării.

Ca modalitate de executare, instanța a apreciat că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 81 C. pen. privind suspendarea condiționată a executării pedepsei, inculpatul nemaifiind anterior condamnat la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni, iar scopul pedepsei poate fi atins chiar dacă inculpatul nu execută pedeapsa în regim de detenție.

In ceea ce privește pedeapsa accesorie, instanța de fond trebuia să se raporteze la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (cauzele Hirst c. Marii Britanii, respectiv Sabui și P. c. României) care este obligatorie, aplicându-se cu preeminență față de dreptul intern, potrivit art. 20 alin. 2 din Constituție, dar și la Decizia nr. 74/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în soluționarea unui recurs în interesul legii, în sensul ca exercițiul unui drept nu poate fi interzis decât în măsura în care există o nedemnitate.

Instanța a mai reținut că natura faptei săvârșite relevă existența unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b).

Așa fiind, instanța de fond a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit.b C. pen., iar în temeiul art.71 alin.5 C. pen. raportat la art.81 C. pen. s-a dispus suspendarea executării acestei pedepse.

Pe latură civilă, instanța de fond a constatat că prin fapta ilicită a inculpatului T. G. de ucidere din culpă a numitului P. G., s-a produs soției acestuia un prejudiciu material, constând în contravaloarea cheltuielilor efectuate pentru înmormântare, (îmbălsămare, taxe IML, articole funerare, loc de veci, pomeni, parastase), dar și un prejudiciu moral.

Acțiunea civilă a fost dovedită cu declarațiile părții civile care s-au coroborat cu declarațiile inculpatului, cu declarațiile martorilor M. G. și Buicrcz D. D. și cu înscrisurile depuse la dosar din care rezultă valoarea cheltuielilor materiale.

In ceea ce privește vinovăția, instanța a apreciat că ambele părți se fac culpabile în proporție egală de producerea prejudiciului. Astfel, inculpatul a condus autovehiculul cu o viteză superioară vitezei legale maxime admise in localități, iar victima sa angajat în traversarea străzii prin loc permis.

Cu privire la prejudiciul material suferit în legătură cu infracțiunea, instanța reține că partea civilă P. C. a efectuat mai multe cheltuieli ocazionate de decesul victimei (îmbălsămare, taxe 1Mb, articole funerare, loc de veci, pomeni, parastase).

Cuantumul efectiv al prejudiciului material suferit de partea vătămată P. C. a reieșit din chitanțele, facturile și bonurile fiscale depuse la dosar, precum și din declarațiile martorilor care atestă plățile efectuate de acesta în legătură cu decesul victimei.

Toate aceste cheltuieli de natură materială, având în vedere și cota parte din culpa reținută in sarcina victimei, au fost în sumă de 15.000 lei, sumă cu care urmează să fie despăgubită partea civilă P. C..

In ceea ce privește daunele morale, chiar dacă legiuitorul nu a reglementat criteriile de stabilire a unui astfel de prejudiciu, prin fapta penală săvârșită de inculpat, s-au provocat părților civile suferințe psihice.

In ceea ce privește daunele morale, în cuantum de câte 100.000 curo solicitate de părțile chile, instanța a reținut că, față de specificul prejudiciului moral nepatrimonial, nu se poate apela la mijloace de probă materiale pentru determinarea întinderii despăgubirilor acordate cu acest titlu, urmând ca, în raport de ansamblul circumstanțelor de fapt ale cauzei, să se stabilească o sumă globală care să ofere o compensație părților civile pentru consecințele prejudicialele suferite ca urmare a faptei inculpatului, având în vedere si faptul că despăgubirile acordate pentru daune morale nu sunt menite a avea un caracter represiv, ci reparator, fără a constitui, totuși, o sursă injustă de îmbogățire sau un pretium doloris (preț al durerii).

In consecință, la stabilirea întinderii despăgubirilor morale, instanța a avut în vedere faptul că, în mod evident, decesul soțului, tatălui, respectiv bunicului produs din vina inculpatului, în condițiile unui accident rutier, le-au cauzat părților civile însemnate suferințe psihice, pierderea suferită fund ireparabilă în acest sens, instanța a avut în vedere vârsta soției supraviețuitoare, pentru care decesul prematur al soțului lasă un gol de neînlăturat, pierzând compania și sprijinul partenerului de viață, dar și suferințele fiicei defunctului care, deși aflată la o vârstă matură și având propria sa familie, este apropiată de părinți, fiind afectată nu doar de pierderea tatălui, ci și de grija pentru părintele rămas singur in viața. De asemenea, suferințe au avut și nepoții victimei, persoane mai tinere, care erau atașați de bunicul lor.

In ceea ce privește cuantumul daunelor morale, acesta trebuie să fie unul echitabil adică, in opinia instanței, să aibă un asemenea nivel încât, raportat la gradul de pericol social al faptei, raportat la nivelul material al societății în ansamblu, dar și al persoanelor implicate, în individualitatea lor, să dea satisfacție celui ce a suferit un prejudiciu, iar cei care a creat acel prejudiciu să fie conștient de suferința morală creată, bată de acestea, prejudiciul moral în sumă de câte 100.000 euro solicitat de fiecare dintre părțile civile apare exagerat și nejustificat.

Instanța de fond a apreciat că suma de 30.000 euro pentru P. C., 20.000 euro pentru P. M. și câte 5.000 euro pentru P. N. și P. S. acoperă prejudiciu moral, real și efectiv suferit de către părțile civile în cauză.

Având în vedere că autoturismul Daewoo Cieio cu nr. de înmatriculare_, condus de inculpat, la data faptei nu era asigurat pentru răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de vehicule, văzând dispozițiile art. 397 Cp.p. si art. 19 1 C. pr. pen.rap. la art. 1357 Cciv., instanța a obligat inculpatul în solidar cu bondul de Protecție al Victimelor Străzii, garant al plății despăgubirilor, la plata despăgubirilor acordate părților civile, ca efect al angajării răspunderii civile delictuale a inculpatului, potrivit normelor în vigoare la data producerii evenimentului rutier.

In consecință, a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată în cauză de părțile civile si va obliga inculpatul, în solidar cu bondul de Protecție al Victimelor Străzii, la plata sumei de 13.000 lei către partea civilă P. Mana, cu titlul de despăgubiri materiale, precum și la plata sumei de 30.000 euro (în echivalent lei la cursul BNR din ziua efectuării plații; către partea civilă P. C., la plata sumei de 20.000 euro (în echivalent lei la cursul BNR din ziua efectuării plății) către partea civilă P. M. și la plata sumei de câte 5.000 euro in echivalent lei la cursul BNR din ziua efectuării plății) către părțile civile P. V., P. N. si P. Souia, cu titlul de despăgubiri morale.

Au fost respinse ca neîntemeiate restul pretențiilor chile formulate în cauză de părțile civile P. C., P. M., P. V., P. N. și P. S..

Împotriva acestei hotărâri a formulat apel F. de Protecție a Victimelor Străzii.

Partea responsabilă civilmente nefiind prezentă la termenul de judecată a depus la dosar în scris motive de apel prin care a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței primei instanțe și pronunțarea unei alte hotărâri în sensul diminuării părților civile P. C., P. M., P. V., P. N. și P. S..

Curtea, analizând apelul declarat în cauză în raport de art.417 C. pr. pen., constată netemeinicia acestui apel in considerarea următoarelor motive:

În mod corect a reținut instanta de fond situatia de fapt in considerarea căreia a dispus condamnarea inculpatului constand in faptul ca la data de 03.11.2010, în jurul orei 12:50, inculpatul T. G. în timp ce conducea autoturismul Daewoo Cielo cu nr. de înmatriculare_ pe . a nerespectării vitezei legale maxime admise în localități, a accidentat pe numitul P. G. ce se afla în traversarea străzii, care a decedat datorită leziunilor suferite în urma impactului.

Situația de fapt reținută în rechizitoriu a fost probată cu declarațiile inculpatului, care s-a prevalat de dispozițiile art. 374 alin. 4 Cp.p. rap. la art. 375 Cp.p., și-a menținut declarațiile date anterior în cauză în cursul urmăririi penale și a recunoscut săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina sa, regretând fapta comisă, solicitând ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunoaște și le însușește, procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșele fotografice aferente, raportul medico-legal de necropsie nr. A_, raportul de expertiză tehnică judiciară a dinamicii producerii accidentului, precum și cu buletinul de analiză toxicologică alcoolemie.

Judecatorul fondului a rezolvat in mod corect si actiunea civila dedusa judecatii, intrunirea conditiei legaturii de cauzalitate intre fapta ilicita(Curtea retine Din raportul medico-legal de necropsie nr. A_ a rezultat că moartea numitului P. G. a fost violentă, că ea s-a datorat hemoragiei interne, consecință a unui politraumatism soldat cu fracturi de boltă și bază craniană, hemoragie meningee, fracturi costale multiple hemitoracic bilateral cu ruptură de aortă toracică. De asemenea, s-a constatat că leziunile traumatice s-au putut produce prin lovire cu si de corpuri dure în condițiile unui accident rutier și au legătură de cauzalitate directă și necondiționat cu decesul Din raportul de expertiză tehnică științifică, a rezultat că starea de pericol generatoare a impactului a fost determinată atât de conducătorul autoturismului care a condus autovehiculul cu o viteză superioară vitezei legale maxime admise în localități, cât si de victimă, care a circulat prin loc nepermis. De asemenea, raportul concluzionează și faptul că pentru conducătorul autovehiculului nu a existat posibilitatea tehnică a evitării accidentului având în vedere viteza de deplasare (90 km/h) și spațiul avut la dispoziție (45,5 m), iar victima a avut posibilitatea obiectivă să prevină accidentul dacă se angaja în traversarea străzii numai prin loc special amenajat) si prejudiciul material fiind demonstrata de inscrisurile depuse la dosar, coroborate cu declaratiile martorilor audiati in cauza, cu luarea in considerare a culpei victimei care a traversat prin mod nepermis.

In ceea ce priveste repararea prejudiciului moral cauzat victimelor, Curtea are in vedere ca in mod corecta a apreciat instanța de fond că suma de 30.000 euro pentru P. C., 20.000 euro pentru P. M. și câte 5.000 euro pentru P. N. și P. S. acoperă prejudiciu moral, real și efectiv suferit de către părțile civile în cauză, obligand inculpatul în solidar cu F. de Protecție al Victimelor Străzii, garant al plății despăgubirilor, la plata despăgubirilor acordate părților civile, ca efect al angajării răspunderii civile delictuale a inculpatului, de vreme ce că autoturismul Daewoo Cieio cu nr. de înmatriculare_, condus de inculpat, la data faptei nu era asigurat pentru răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de vehicule.

Valorificand caracterul reparator al daunelor morale, la stabilirea întinderii acestora, Curtea a evidentiat in mod corect imprejurarea ca decesul soțului, tatălui, respectiv bunicului produs din vina inculpatului, în condițiile unui accident rutier, le-au cauzat părților civile însemnate suferințe psihice, pierderea suferită fund ireparabilă în acest sens, avand în vedere vârsta soției supraviețuitoare, pentru care decesul prematur al soțului lasă un gol de neînlăturat, pierzând compania și sprijinul partenerului de viață, suferințele fiicei defunctului care, deși aflată la o vârstă matură și având propria sa familie, este apropiată de părinți, fiind afectată nu doar de pierderea tatălui, ci și de grija pentru părintele rămas singur in viața, dar si cele ale nepoților victimei, persoane mai tinere, care erau atașați de bunicul lor.

Față de cele reținute, Curtea constată că hotărârea instanței de fond este legală și temeinice și nu sunt motive pentru casarea acesteia, considerente față de care, în baza art.421 pct.1 lit.b C. pr. pen., va respinge, ca nefondat, apelul declarat de partea responsabilă civilmente.

În temeiul art. 275 alin. 2 C.p.p. va fi obligată apelanta parte responsabilă civilmente F. de Protecție a Victimelor Străzii la plata sumei de 300 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

Onorariul apărătorului din oficiu care a asigurat asistența juridică a intimatului inculpat T. G. se va avansa din fondurile Ministerului Justiției către Baroul București.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În baza art.421 pct.1 lit.b C. pr. pen. respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelanta parte responsabilă civilmente F. de Protecție a Victimelor Străzii împotriva sentinței penale nr. 378 pronunțată la data de 16.04.2014 de Judecătoria Sector 3 București, în dosarul nr._ .

În temeiul art. 275 alin. 2 C.p.p. obligă apelanta parte responsabilă civilmente F. de Protecție a Victimelor Străzii la plata sumei de 300 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

Onorariul apărătorului din oficiu care a asigurat asistența juridică a intimatului inculpat T. G. se va avansa din fondurile Ministerului Justiției către Baroul București.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 05.09.2014.

PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,

C. B.

Red jud BC 2 10 2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Ucidere din culpă. Art.192 NCP. Decizia nr. 942/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI