Ultrajul contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice. Art. 321 C.p.. Decizia nr. 1445/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1445/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 18-11-2014 în dosarul nr. 1445/2014
DOSAR NR._
_
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.1445
Ședința publică din data de 18.11.2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: P. V. A.
JUDECĂTOR: C. E. R.
GREFIER: R. C. D.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a fost reprezentat de procuror D. F..
Pe rol, se află judecarea cauzei penale având ca obiect apelul declarat de apelantul parte civilă T. C. D. împotriva sentinței penale nr.400/09.05.2014 pronunțată de Judecătoria Sector 1 București în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă apelantul parte civilă T. C. D. personal și asistat juridic de apărător ales, avocat M. M., cu împuternicire avocațială nr.3649/11.11.2014 depusă la dosar, lipsind intimatul inculpat, pentru care a răspuns apărător din oficiu, avocat N. P., cu delegație pentru asistență judiciară obligatorie nr._/31.10.2014 depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri:
Apărătorul ales al apelantei părți civile, având cuvântul, solicită admiterea apelului și majorarea cuantumului daunelor morale raportat la înscrisurile depuse la dosar precum și la traumele suferite de cei doi copii.
Apărătorul din oficiu al intimatului inculpat, având cuvântul, solicită respingerea apelului declarat de partea civilă, apreciind că hotărârea instanței de fond este legală și temeinică, iar cuantumul daunelor morale nu a fost dovedit.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, apreciază că raportat la vârsta fetițelor de la data săvârșirii infracțiunilor, cuantumul daunelor morale sunt insuficiente pentru a remedia situația sub acest aspect, astfel că se impune admiterea apelului și majorarea cuantumului daunelor morale.
Partea civilă, având cuvântul personal, solicită admiterea apelului și majorarea cuantumului daunelor morale.
CURTEA,
Prin sentința penală nr.400/09.05.2014 pronunțată de Judecătoria Sector 1 București în dosarul nr._, s-au hotărât următoarele:
„În baza art. 397 raportat la art. 25 alin.1 N. Cod pr. Penală, art. 1349 și 1357 Cod civil, admite în parte acțiunea civilă exercitată de partea civilă T. C., cu domiciliul în sector 1, București, . și dispune obligarea inculpatului M. G., fiul lui I. și E., născut la data de 04.10.1974, în București, domiciliat în București, . nr.9, sector 1, posesor al CI . nr._, CNP:_ condamnat prin sentința penală nr. 936/23.10.2013 a Judecătoriei Sectorului 1București în dosar_/299/2013 rămasă definitivă prin decizia penală nr. 263/A/07.03.2014 a Curții de Apel București la plata sumei de 5000 lei reprezentând daune morale și 600 lei despăgubiri materiale.”
Deliberând asupra cauzei de față, instanța de fond a constatat următoarele:
În dosarul nr._/299/2013, înregistrat pe rolul acestei instanței, având ca obiect judecarea inculpatul M. G., fiul lui I. și E., născut la data de 04.10.1974, în București, domiciliat în București, . nr.9, sector 1, posesor al CI . nr._, CNP:_, cetățenia română, fără antecedente penale, necăsătorit, cu loc de muncă și un copil, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 321 alin.1 și 2 V.C.pen., art.136 ind. 1 și art.136 ind.2 din Legea 295/2004 actualizată și modificată prin O.U.G nr.26/12.03.2008, art.180 alin.2 V.C.pen, toate cu aplic. art.33 lit.a Cp, s-a dispus disjungerea laturii civile a procesului penal, iar dosarul disjuns a primit un nou număr de înregistrare, respectiv_ .
Astfel, la primul termen de judecată, din data de 16.10.2012, la solicitarea inculpatului M. G., instanța a dat aplicare dispozițiilor art. 320 ind. 1 V.C.pr.pen., privind recunoașterea vinovăției.
Având în vedere dispozițiile art. 320 ind. 1 alin. 5, prin încheierea de ședință, instanța a disjuns acțiunea civilă privindu-l pe inculpatul M. G. și pe partea T. C. D., deoarece pentru soluționarea acțiunii era necesară administrarea de probe.
În cadrul procesului penal, s-a constituit parte civilă T. C. D. solicitând_ ron, reprezentând daune materiale, și_ ron, reprezentând daune morale.
În motivarea acțiunii civile, partea civilă T. C. D. a arătat că solicită daune materiale și morale datorită suferințelor suferite și efectelor asupra fiicei sale minore.
Acțiunea este scutită de plata taxei de timbru, potrivit dispozițiilor art. 20 alin. 8 din N.C.pr.pen.
În dovedirea cererii a depus următoarele înscrisuri: certificatul de căsătorie înregistrat sub nr. 609/8.06.2010 la Primăria Sectorului 1 București (f. 26), factură pentru servicii de consiliere psihologică de familei (f. 27), adeverință nr. 5017/29.02.2013 emisă de Școala cu Clasele I-VIII nr. 1 „Sfinții Voievozi” București, ., sector 1(f. 28), bilet de ieșire din spital pentru P. A. C. (f. 29-30), scrisoare medicală cu privire la P. A. C. (f. 31), raport medical privind pe P. C. (f. 32), fișă a Comisiei de evaluare a persoanelor cu handicap pentru adulți privind pe T. (fost P.) C. D. (f. 34-35).
După încheierea dezbaterilor, partea civilă a mai depus următoarele înscrisuri: scrisoare medicală și raport medical privind pe P. A. C., certificat medical nr. 345 cu privire la P. G. M., certificatul medical nr. 344 privind pe P. A. C., adeverință nr. 2 din_ emisă de Cabinet individual de Psihologie Clinică și Psihoterapie, adeverința nr. 5017/29.01.2011 emisă de Școala cu Clasele I-VIII Nr. 1 „Sfinții Voievozi”, bilet de ieșire din spital privind pe P. A. C..
Având în vedere că depunerea certificatului medical nr. 345 cu privire la P. G. M., certificatului medical nr. 344 privind pe P. A. C. și a adeverinței nr. 2 din_ emisă de Cabinet individual de Psihologie Clinică și Psihoterapie, a avut loc după închiderea dezbaterilor, prima instanță a apreciat că nu poate să țină cont de ele.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul nr._/P/2011 din 09.09.2013 P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București a trimis în judecată pe inculpatul M. G. pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 321 alin.1 și 2 V.C.pen., art.136 ind. 1 și art.136 ind.2 din Legea 295/2004 actualizată și modificată prin O.U.G nr.26/12.03.2008, art.180 alin.2 V.C.pen, toate cu aplic. art.33 lit.a Cp.
Prin sentința penală nr. 936/2013 din data de 23.10.2013, instanța a hotărât condamnarea inculpatului M. G. la pedeapsa rezultantă de 1 an și 8 luni, a cărei executare a suspendat-o condiționat.
Aceasta a rămas definitivă prin decizia penală nr. 263/A din 07.03.2014 Curții de Apel București, secția a II-a penală, prin care a fost respins recursul formulat de inculpat.
În fapt, instanța a reținut că la data de 12.08.2011, în jurul orei 11.30, partea civilă T. C. D. s-a întâlnit, întâmplator, cu inculpatul M. G. la o vulcanizare situată pe Calea Plevnei, acesta din urmă amenințându-l, pentru a renunța la o acuzație adusă fratelui său, M. E. într-un alt dosar penal. Întrucât i-a spus că nu v-a renunța la acuzațiile respective, inculpatul l-a amenințat că îl va împușca, îndreptându-se către un autoturism de culoare albă, din interiorul căruia a scos un pistol. Fiindu-i frică de consecințe, partea vătămată a plecat de la fața locului.
Ulterior, în jurul orelor 12.00, în timp ce se afla în autoturismul marca Renault Laguna împreună cu cele două fiice ale sale de 12, respectiv 8 ani, partea civilă T. C. D. a fost blocat în trafic în zona Gării de Nord de un autoturism, de culoare verde din care au coborât inculpatul M. G. și martorul C. S., nepot al acestuia.
Cu această ocazie, inculpatul M. G. a scos un pistol, cu care l-a amenințat, solicitându-i să-și retragă plângerea formulată împotriva fratelui său, după care a tras în direcția acestuia un foc, iar proiectilul pistolului l-a lovit în coapsa piciorului stâng. Acesta susține că inculpatul a mai incercat să tragă un foc, dar nu a mai făcut acest lucru. Ulterior, cei doi au fugit, iar partea vătămată a mers mai întâi acasa, după care a apelat serviciul 112. (f.19-20, 30-33).
Declarația părții vătămate T. C. D. cu privire la leziunile suferite se coroborează cu procesul verbal întocmit de către organele de poliție din care rezultă că echipajul SMURD care i-a acordat primul ajutor acesteia a constatat existența unei plăgi împușcate la coapsa stângă, leziune ce nu a necesitat internarea în spital.(f.54).
Partea vătămată T. C. D. s-a prezentat la Institutul de Medicină Legală “M. MINOVICI” unde a fost expertizat, concluzia expertizei fiind că prezintă o leziune traumatică de 1,2 cm, la nivelul coapsei stângi, care a putut fi produsă prin împușcare cu gloanțe de cauciuc, necesitând pentru vindecare un nr. de 11-12 zile de îngrijiri medicale, așa cum rezultă din certificatul medico-legal nr.A2/5232/13.08.2011 (f.35 d.u.p.).
Situația de fapt este confirmată de fiica părții civile, minora P. A. C., în vârstă de 12 ani, care a descris întâlnirea inițială de la vulcanizare și apoi incidentul din zona Gării de Nord.
Martora minoră a precizat că inculpatul M. G., după ce le-a blocat autoturismul, a coborât, a tras de ușa portierei mașinii lor, cerându-i părții civile să iasă din mașină și, cu toate că aceasta i-a solicitat să îl lase în pace, deoarece este împreună cu copiii săi, inculpatul a tras cu pistolul în direcția tatălui său. Martora a arătat și că, de spaimă că i se poate întâmpla ceva tatălui ei, a ieșit și ea din autoturism (f.36-37).
Împrejurarea că s-a tras cu pistolul in zona producerii conflictului este confirmată și de declarația martorului G. D. care a găsit un tub de cartuș pe scările stației de metrou de la Gara de Nord (f.87-88).
Aspecte esențiale au relevat și martorii oculari A. A. M., M. C. și I. E. F., care au relatat cum doi tineri s-au îndreptat spre o a treia persoană, s-au amenințat reciproc, iar apoi unul dintre cei doi tineri a tras cu pistolul în ce-a de-a treia persoană, iar apoi au aruncat și cu pietre în aceasta.
Martorii au mai arătat și că în zonă s-a creat panică, trecătorii fiind alarmați. Martorul I. E. F. a confirmat susținerea părții vătămate în sensul că inculpatul a blocat mașina părții vătămate și a susținut faptul că inculpatul a mai încercat să tragă o dată cu pistolul, însă nu a mai făcut-o (f.79-80, 89-95).
La data de 12.08.2011, organele de poliție i-au prezentat martorului ocular I. E. F. un grup de persoane suspecte, ocazie cu care aceasta l-a recunoscut pe inculpatul M. G., despre care poate spune ca l-a văzut in ziua de 12.08.2011 în timp ce o alerga pe partea civilă în zona Gării de Nord și pe care a împușcat-o în picior cu un pistol pe care îl avea asupra sa, încheindu-se în acest sens un proces verbal de recunoaștere din grup (f.116-119).
În urma evenimentelor din data de 12.08.2011, partea civilă a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare 11-12 zile de îngrijiri medicale, conform certificatul medico-legal nr.A2/5232/13.08.2011 (f.35 d.u.p.), iar minora P. A. C. a fost internată în spital și a suferit de crize de pierdere a cunoștiinței, motiv pentru care a fost și internată în spital (f.29-32).
În drept, potrivit dispozițiilor art. 19 alin. 1 N.C.pr.pen., prin exercitarea acțiunii civile se urmărește tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acțiunii civile.
Repararea prejudiciului material și moral se face potrivit dispozițiilor legii civile, conform art. 19 alin. 5 N.C.pr.pen.
Potrivit dispozițiilor art. 1357 C.civ., pentru ca o persoană să răspundă pentru prejudiciul produs prin săvârșirea unui fapte ilicite este necesară întrunirea următoarelor condiții: existența unui fapte ilicite, săvârșite cu vinovăție, existența unui prejudiciu și existența legăturii de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu.
Cu privire la existența faptei, instanța a relevat conținutul art. 28 alin. 1 teza a II-a N.C.pr.pen, conform căreia hotărârea definitivă a instanței penale are autoritate de lucru judecat în fața instanței civile care judecă acțiunea civilă, cu privire la existența faptei și a persoanei care a săvârșit-o.
Având în vedere că instanța penală care soluționează acțiunea civilă după disjungere urmează să aplice dispozițiile materiale de drept civil incidente răspunderii civile delictuale, dispozițiile art. 28 alin.1 teza a II-a N.C.pr.civ, sunt aplicabile în cauză.
Prin sentința penală nr. 936/2013 din 23.10.2013 a Judecătoriei Sectorului 1 București, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 263/A din 07.03.2014 Curții de Apel București, secția a II-a penal, s-a reținut în sarcina inculpatului M. G. că în data de 12.08.2011, în jurul orelor 12.00, a amenințat-o pe partea civilă T. C. D. și, apoi, a tras în aceasta, lovindu-l în coapsa piciorului stang, provocându-i leziuni care au necesitat pentru îngrijire 11-12 zile de îngrijiri medicale, fapte săvârșite cu vinovăție. Prin aplicarea art. 28 alin. 1 N.C.pr.pen., instanța reține existența faptei ilicite, constând în infracțiunea de loviri sau alte violențe prevăzută de art. 180 alin. 2 N.C.pen., săvârșite de către M. Gigorie cu intenție.
Prejudiciul material dovedit de către partea civilă este de 600, așa cum rezultă din factura pentru servicii de consiliere psihologică de familei (f. 27).
Acesta a fost rezultatul traumelor suferite de copii minori ai părții civile, care au necesitat consiliere.
Alte daune nu au mai fost dovedite de către partea civilă.
Prejudiciul moral reprezintă consecințele dăunătoare suferite de o persoană și constau în dureri fizice și psihice ale victimei.
În cazul părții civile, prejudiciul moral este rezultatul durerilor fizice suferite ca urmare a rănii provocate prin împușcare, disconfortul creat de existența rănii și deranjul provocat vieții curente.
În plus, se adaugă efectele pe care incidentul l-a avut asupra minorei P. A. C. datorită cărora partea civilă a fost nevoită să interneze minora, să îi asigure tratament suplimentar și o atenției sporită.
Legătura de cauzalitate între faptă ilicită și prejudiciu există având în vedere că împușcare părții civile a determinat provocarea unor leziunii care au necesitat îngrijiri medicale, iar săvârșirea faptei în prezența minorei P. A. C. a produs consecințe asupra acesteia constând în crize de pierdere a cunoștinței.
Față de aceste considerente, instanța a admis în parte acțiunea civilă și a obligat inculpatul la plata sumei de 600 lei, reprezentând despăgubiri materiale, și a sumei de 5.000 lei, reprezentând daune morale.
În temeiul art. 275 alin. 1 pct.1 lit. c). N.C.pen, instanța a obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 300 lei.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel, partea civilă T. C. D., solicitând admiterea apelului și majorarea cuantumului daunelor morale raportat la înscrisurile depuse la dosar precum și la traumele suferite de cei doi copii minori ai săi care au asistat la evenimentele din cauză.
Examinand sentința atacata, pe baza actelor si lucrărilor dosarului, a criticilor formulate, precum si conform art. 417 și urm. NCPP, Curtea constata urmatoarele:
Acțiunea civilă este mijlocul legal cel mai important de proteguire prin constrângere judiciară a drepturilor civile sau a intereselor ocrotite de lege.
Acțiunea civilă exercitată în procesul penal este supusă dispozițiilor de fond ale răspunderii civile, cu unele particularități ce derivă din săvârșirea unei fapte ilicite, având caracter accesoriu față de acțiunea penală.
Pentru ca acțiunea civilă să poată fi exercitată în procesul penal, se cer îndeplinite cumulativ următoarele condiții: a) infracțiunea să producă un prejudiciu material sau moral; b) între infracțiunea săvârșită și prejudiciu există o legătură de cauzalitate; c) prejudiciul trebuie să fie cert; d) prejudiciul să nu fi fost reparat; e) să existe o manifestare de voință în sensul constituirii de parte civilă în procesul penal.
În procesul penal, acțiunea civilă se pune în mișcare prin constituirea de parte civilă.
Așa cum s-a arătat și în sentința apelată, prejudiciul material dovedit de către partea civilă a rezultat din factura pentru servicii de consiliere psihologică de familiei (f. 27 d.f.), acesta fiind rezultatul traumelor suferite de copiii minori ai părții civile, care au necesitat consiliere.
În condițiile în care prejudiciul moral reprezintă consecințele dăunătoare suferite de o persoană și care constau în dureri fizice și psihice ale victimei, în cazul de față prejudiciul moral este rezultatul durerilor fizice suferite ca urmare a rănii provocate prin împușcare, disconfortul creat de existența rănii și deranjul provocat vieții curente.
Mai mult, după cum a reținut și judecătorul fondului, la aprecierea întinderii și gravității acestui prejudiciu sunt avute în vedere și efectele pe care incidentul l-a avut asupra fiicei minore a părții civile, numita P. A. C. care a avut nevoie de internare, precum și de asigurarea unui tratament suplimentar și a unei atenții sporite.
Este evident că legătura de cauzalitate între faptă ilicită și prejudiciu există întrucât împușcarea părții civile a determinat provocarea unor leziunii care au necesitat îngrijiri medicale, iar săvârșirea faptei în prezența minorei P. A. C. a produs consecințe asupra acesteia constând în crize de pierdere a cunoștinței.
Astfel, împrejurarea că la data de 12.08.2011, în jurul orelor 12.00, în timp ce partea civilă se afla în autoturismul marca Renault Laguna împreună cu cele două fiice ale sale de 12, respectiv 8 ani, a fost blocat în trafic în zona Gării de Nord de un autoturism, de culoare verde din care au coborât inculpatul M. G. și martorul C. S., nepot al acestuia, ocazie, cu care inculpatul M. G. a scos un pistol, cu care a amenințat-o pe partea civilă, solicitându-i să-și retragă plângerea formulată împotriva fratelui său, după care a tras în direcția acestuia un foc, iar proiectilul pistolului l-a lovit în coapsa piciorului stâng, a fost de natură să provoace puternice reacții emoționale, psihice asupra celor două minore.
Vârsta celor două fiice ale părții civile, faptul că au fost martore la împușcarea tatălui lor în contextul menționat anterior, nu poate reprezenta decât o sursă de stress și temere pe o lungă perioadă de timp, precum și o anumită labilitate emoțională ce presupune consultarea unor specialiști care să le ajute pe cele două minore să depășească momentele la care au fost martore directe.
În acest sens sunt actele aflate la filele 29-32 dosar fond, care atestă că minora P. A. C. a fost internată în spital și a suferit de crize de pierdere a cunoștiinței.
De altfel, situația de fapt a fost confirmată de fiica părții civile, minora P. A. C., în vârstă de 12 ani, care a descris întâlnirea inițială de la vulcanizare și apoi incidentul din zona Gării de Nord, precizând că inculpatul M. G., după ce le-a blocat autoturismul, a coborât, a tras de ușa portierei mașinii lor, cerându-i părții civile să iasă din mașină și, cu toate că aceasta i-a solicitat să îl lase în pace, deoarece este împreună cu copiii săi, inculpatul a tras cu pistolul în direcția tatălui său. Martora a mai arătat și că, de spaimă că i se poate întâmpla ceva tatălui ei, a ieșit și ea din autoturism (f.36-37 d.f.).
Curtea reține ca probe în dovedirea pertinenței, cel puțin în parte a pretențiilor civile ale părții vătămate, sub aspectul daunelor morale solicitate, următoarele înscrisuri: factură pentru servicii de consiliere psihologică de familei (f. 27 d.f.), adeverință nr. 5017/29.02.2013 emisă de Școala cu Clasele I-VIII nr. 1 „Sfinții Voievozi” București, ., sector 1(f. 28 d.f.), bilet de ieșire din spital pentru P. A. C. (f. 29-30 d.f.), scrisoare medicală cu privire la P. A. C. (f. 31 d.f.), raport medical privind pe P. C. (f. 32 d.f.), fișă a Comisiei de evaluare a persoanelor cu handicap pentru adulți privind pe T. (fost P.) C. D. (f. 34-35 d.f.), scrisoarea medicală și raportul medical privind-o pe P. A. C., certificatul medical nr. 345 cu privire la P. G. M., certificatul medical nr. 344 privind-o pe P. A. C., adeverință nr. 2 din_ emisă de Cabinet individual de Psihologie Clinică și Psihoterapie, adeverința nr. 5017/29.01.2011 emisă de Școala cu Clasele I-VIII Nr. 1 „Sfinții Voievozi”, bilet de ieșire din spital privind pe P. A. C..
Pentru intensitatea suferințelor psihice, fizice, având în vedere urmările cu efecte îndelungate, asupra sănătății părții vătămate dar și asupra celor două fiice minore ale acesteia, ale faptei inculpatului, Curtea apreciază existența unui prejudiciu moral estimat prin despăgubirile în sumă de 30.000 lei, la plata cărora va fi obligat inculpatul.
La aprecierea justeței acestei sume reprezentând daune morale, Curtea a reținut în primul rând concluziile actelor medicale enumerate anterior, precum și starea de sănătate actuală a celor minore.
Astfel, orice alte repercursiuni negative ale faptei inculpatului, asupra sănătății părții civile sau asupra fiicelor acesteia, necunoscute la acest moment, dar care pot apărea ulterior, nu pot fi avute în vedere de către Curte la stabilirea corectă a cuantumului daunelor morale, în condițiile în care, pentru prejudiciile apărute după rămânerea definitivă a sentinței primei instanțe, partea civilă are deschisă calea unei acțiuni civile separate.
Mai mult, Curtea a observat și suma solicitată de către partea civilă cu acest titlu, de 20.000 euro, considerată ca exagerat de mare, în condițiile în care această parte civilă a necesitat pentru vindecarea leziunilor ce i-au fost cauzate de inculpat prin fapta sa, un număr de 11-12 de zile de îngrijiri medicale, iar fiicele acesteia au avut nevoie de un tratament psihiatric și de consiliere psihologică, adecvate vârstei și traumelor psihice suferite.
Nu în ultimul rând, Curtea a avut în vedere că suma de 20.000 euro, solicitată de T. C. D. cu titlu de daune morale este excesivă și nu corespunde criteriilor de apreciere stabilite jurisprudențial în astfel de spețe, precum și faptul că acordarea unei sume de bani cu acest titlu trebuie să reprezinte în primul rând o satisfacție morală pentru partea vătămată și nu un prilej de îmbogățire, aceste daune, echivalând, cel puțin simbolic, cu suferințele fizice și psihice îndurate de partea vătămată.
Este evident că în asemenea cazuri orice sumă ar fi acordată cu titlu de daune morale, nu ar putea să repună părțile în situația anterioară săvârșirii infracțiunii sau să înlăture prejudiciile cauzate.
Se mai cuvine precizat că de cele mai multe ori, părțile vătămate ale unor infracțiuni de violență, la stabilirea sumei solicitate cu titlu de daune morale au în vedere și daunele materiale suferite, incluzând în mod nejustificat în cuantumul daunelor morale, anumite cheltuieli efectuate sau care urmează a fi efectuate pentru însănătoșire, eludând faptul că asemenea cheltuieli se solicită cu titlu de daune materiale.
Pentru toate aceste considerente, Curtea apreciază că suma de 30.000 lei, este în măsură să asigure cel puțin la acest moment, o satisfacție echitabilă părții vătămate T. C. D., care ulterior, în funcție de evoluția stării sale de sănătate sau a fiicelor sale, poate formula pe cale separată, o acțiune civilă pentru recuperarea contravalorii unor noi prejudicii morale.
D. urmare, Curtea, în baza art.421 pct. 2 lit. a NCPP va admite apelul declarat de apelantul-parte civilă T. C. D., împotriva sentinței penale nr. 400/09.05.2014 a Jud. Sectorului 1 București, va desființa în parte sentința penală atacată și rejudecând pe fond, va majora cuantumul daunelor morale la care a fost obligat inculpatul M. G., prin sentința apelată, în favoarea părții civile T. C. D., de la suma de 5000 lei,la suma de 30.000 lei.
Restul dispozițiilor sentinței penale apelate, vor fi menținute.
Văzând și disp. art. 275 al. 3 NCPP.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.421 pct. 2 lit. a NCPP admite apelul declarat de apelantul-parte civilă T. C. D., împotriva sentinței penale nr. 400/09.05.2014 a Jud. Sectorului 1 București.
Desființează în parte sentința penală atacată și rejudecând pe fond:
Majorează cuantumul daunelor morale la care a fost obligat inculpatul M. G., prin sentința apelată, în favoarea părții civile T. C. D., de la suma de 5000 lei,la suma de 30.000 lei.
Menține restul dispozițiilor sentinței penale apelate.
În baza art. 275 al. 3 NCPP cheltuielile judiciare avansate de stat, aferente apelului declarat de partea civilă, vor rămâne în sarcina acestuia.
Suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu pentru inculpat, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 18.11.2014.
Președinte, Judecător,
P. V. A. C. E. R.
Grefier,
R. D. C.
Tehn. CER
2 ex./19.11.2014
Dos. fond nr._ – Jud. Sector 1 București
Jud. fond – C. O.
| ← Denunţarea calomnioasă. Art. 259 C.p.. Decizia nr. 1395/2014.... | Mandat european de arestare. Sentința nr. 304/2014. Curtea de... → |
|---|
