Vătămare corporală din culpă. Art.196 NCP. Decizia nr. 1282/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1282/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 21-10-2014 în dosarul nr. 1282/2014
Dosar nr._
(_ )
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA I PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.1282
Ședința din publică din data de 21 octombrie 2014
Curtea constituită din:
Președinte:A. N.
Judecător:A. T.
Grefier:A. P.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București – reprezentat prin procuror F. D..
Pe rol se află pronunțarea asupra apelului declarat de apelantul – parte civilă M. N. împotriva sentinței penale 571/27.06.2014 pronunțată de Judecătoria sectorului 1 București în dosarul nr._ .
Dezbaterile care au avut loc în ședința publică din data de 30.09.2014 au fost consemnate în Încheierea de ședință de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre când, având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a stabilit inițial termen în vederea pronunțării la data de 01.10.2014 și, ulterior, a amânat pronunțarea la data de 14.10.2014, respectiv 21.10.2014, dată la care a pronunțat următoarea decizie penală.
CURTEA
Asupra apelului penal de față, reține următoarele:
Prin sentința penală nr.571/27.06.2014 pronunțată în dosarul nr._, Judecătoria sectorului 1 București a respins, ca neîntemeiată, cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de Ministerul Public și în baza art.396 al.5 C.p.p. rap. la art.16 al.1 lit.b C.p.p. cu referire la art.4 C.p. combinat cu art.3 al.1 din Legea nr.187/2012 și art.5 C.p. a fost achitat inculpatul P. C. C. (fiul lui A. și X., născut la data de 22.09.1987 in București, cetățenie română, studii superioare, situația militară nesatisfăcută, de profesie supervizor la GJK România, domiciliat în București, ., ., CNP_), sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art.184 alin.2 și 4 din Codul penal în vigoare la data săvârșirii, ca urmare a intrării în vigoare a dispozițiilor art. 196 din noul Cod penal.
S-a luat act că inculpatul a fost trimis în judecată în prezenta cauză în stare de libertate.
În baza art.25 al.5 Cod pr.penală a fost lăsată nesoluționată acțiunea civilă promovată în cauză de partea vătămată M. N. și S. C. de Urgență București.
Pentru a hotărî astfel, judecătorul pe fond a cauzei a reținut următoarele:
La data de 02.01.2009, în jurul orelor 19.31, organele de poliție rutieră au fost sesizate de dispecerul de serviciu cu privire la faptul că la intersecția .. C.A.Rosetti s-a produs un accident de circulație soldat cu vătămarea corporală a două persoane. La fața locului, organele de poliție au stabilit că accidentul a fost produs de către inculpatul P. C. C., care a condus auto marca Seat Ibiza cu nr._, iar victimele au fost identificate în persoanele părților vătămate M. N. și N. A. S.. A rezultat că, la data de 02.01.2009, în jurul orelor 19.20, auto marca Seat Ibiza cu nr._, condus de către inculpatul P. C. C., se deplasa pe banda a II-a a ., dinspre P-ța Romană către P-ța Universității. In fața autoturismului condus de către inculpat se deplasa pe aceeași bandă de mers și auto marca Renault Megane cu nr._, condus de către martorul P. I..
În zona producerii accidentului, circulația se desfășura în condiții normale, în ambele sensuri, pe suprafața carosabilă fiind aplicate marcaje longitudinale pentru delimitarea sensurilor și benzilor de deplasare. Intersecția era dirijată cu ajutorul semafoarelor electrice, aflate în stare normală de funcționare. În zona producerii accidentului, existau următoarele indicatoare rutiere: „Obligatoriu înainte”, „Oprirea interzisă” și „Trecere pietoni”. Suprafața carosabilă era asfaltată și alunecoasă în momentul producerii accidentului. Cerul era senin și vizibilitatea bună.
Înainte de intersecția cu ., în momentul in care a observat manevra de reducere a vitezei (frânare) a auto din fața sa, marca Renault Megane cu nr._, inculpatul a schimbat brusc direcția de mers, de pe banda II-a pe banda I-a, manevră in urma căreia a pierdut controlul asupra direcției de mers și a urcat pe trotuarul din dreapta unde le-a surprins și accidentat pe victimele M. N. și N. A. S., care se aflau ca pietoni pe trotuar. După ce a lovit pietonii respectivi, auto condus de inculpat a intrat in coliziune și cu autoturismele marca Dacia L. cu nr._ și marca Ford Fiesta cu nr._, care erau oprite pe ., la culoarea roșu a semaforului electric.
În urma accidentului de circulație, partea vătămată M. N. a suferit leziuni traumatice pentru vindecarea cărora a necesitat un nr. de 50 – 55 zile de îngrijiri medicale, așa cum a rezultat din raportul de expertiză medico-legală nr.A_ din data de 06.03.2009.
După ce li s-a adus la cunoștință concluziile raportului de expertiză medico-legală, atât partea vătămată cât și inculpatul au declarat că nu sunt de acord cu acestea, solicitând efectuarea unei noi expertize medico-legale.
Față de cele de mai sus, la data de 12.08.2009, organele de poliție au dispus efectuarea unui supliment de expertiză medico-legală.
Din raportul de expertiza medico-legală (completare) nr.A_ din data de 28.09.2009, a rezultat că partea vătămată M. N. a suferit leziuni traumatice pentru vindecarea cărora a necesitat un nr. de 90 zile de îngrijiri medicale.
Cele două rapoarte de expertiză medico-legale susmenționate au fost aprobate de către Comisia de Avizare și Control din cadrul INML, prin avizul nr.E_ din data de 12.10.2009.
La data de 19.01.2010 părții vătămate M. N. i-au fost aduse la cunoștință concluziile actelor susmenționate, aceasta declarând că nu formulează obiecțiuni. Inculpatul a declarat că nu solicită efectuarea unei noi expertize medico-legale in această fază procesuală.
Din raportul de expertiza medico-legală nr.A_ din data de 21.09.2010 a rezultat că persoana vătămată N. A. S. a suferit leziuni traumatice pentru vindecarea cărora a necesitat un nr. de 1-2 zile de îngrijiri medicale.
Fiind audiată, partea vătămată M. N. a declarat că în seara zilei de 02.01.2009, în jurul orelor 19.20, în momentele premergătoare producerii accidentului se afla ca pieton pe trotuarul din dreapta al . M., corespunzător sensului de deplasare dinspre P-ța Romană către P-ța Universității, la intersecția cu .. La un moment dat a văzut cum auto marca Seat Ibiza cu nr._, condus de către P. C. C., care circula pe banda a II-a a . M. dinspre P-ța Romană către P-ța Universității, a schimbat direcția de deplasare, trecând pe banda a I-a, întrucât auto aflat in fața lui (marca Renault Megane cu nr._, condus de către martorul P. I. ) a redus viteza și a oprit la culoarea roșu a semaforului electric. Partea vătămată declară că in urma manevrei efectuate inculpatul a pierdut controlul asupra direcției de mers, moment in care a urcat pe trotuar și a lovit mai întâi o femeie, apoi a fost lovit și el, pierzându-și cunoștința. Partea vătămată a susținut că în momentul producerii accidentului trotuarul nu era acoperit cu polei sau gheață și că nu poate preciza dacă partea carosabilă era sau nu acoperită cu polei sau gheață. Aceasta a declarat că formulează plângere penală împotriva conducătorului auto și se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 8.000 ron.
Persoana vătămată N. A. S. a declarat că în seara zilei de 02.01.2009, în jurul orelor 19.20, in momentele premergătoare producerii accidentului se afla ca pieton pe trotuarul din dreapta al . M., corespunzător sensului de deplasare dinspre P-ța Romană către P-ța Universității, la intersecția cu .. La un moment dat a văzut cum auto marca Seat Ibiza cu nr._, condus de către inculpatul P. C. C., care circula pe banda a II-a a . M. dinspre P-ța Romană către P-ța Universității, a schimbat direcția de deplasare, trecând pe banda a I-a, pentru a evita tamponarea cu auto aflat in fața lui care a redus viteza și a oprit la culoarea roșu a semaforului electric. Aceasta a declarat că inculpatul a pierdut controlul asupra direcției, moment in care a urcat pe trotuar și a lovit-o. După ce s-a ridicat a mai văzut un bărbat care a fost lovit de același autoturism. Persoana vătămată a susținut că în momentul producerii accidentului atât trotuarul cât și carosabilul era acoperit cu apă, dar nu poate preciza dacă era acoperit cu gheață. Aceasta a declarat că formulează plângere penală împotriva conducătorului auto și se constituie parte civilă în procesul penal.
Inculpatul P. C. C. a declarat că în seara zilei de 02.01.2009, în jurul orelor 19.20, se deplasa pe banda a II-a a . M., dinspre P-ța Romană către P-ța Universității cu auto marca Seat Ibiza cu nr._ . În fața autoturismului condus de către acesta se deplasa pe aceeași bandă de mers și auto marca Renault Megane cu nr._, condus de către martorul P. I.. Înainte de intersecția cu . s-a hotărât să schimbe direcția de mers. Astfel, după ce s-a asigurat, a schimbat direcția de mers, de pe banda II-a pe banda I-a, manevră in urma căreia auto său a intrat in derapaj, motiv pentru care, deși a acționat sistemul de frânare, a pierdut controlul asupra direcției de mers și a urcat pe trotuarul din dreapta unde le-a surprins și accidentat pe victimele M. N. și N. A. S., care se aflau ca pietoni pe trotuar. După ce a lovit pietonii respectivi, auto condus de inculpat a intrat in coliziune și cu autoturismele marca Dacia L. cu nr._ și marca Ford Fiesta cu nr._, care erau oprite pe ., la culoarea roșu a semaforului electric. Acesta a susținut că a pierdut controlul asupra direcției de mers întrucât atât banda I-a a carosabilului cât și trotuarul erau acoperite cu polei.
Martorii oculari I. D. E. și C. T., identificați de către organele de poliție la fața locului, au susținut situația de fapt expusă de către partea vătămată. Martorii au susținut că în seara zilei de 02.01.2009, în jurul orelor 19.20 au condus autoturismele marca Ford Fiesta cu nr._, respectiv Dacia L. cu nr._ pe . dinspre Calea V. către Grădina Icoanei. La intersecția cu . M. au oprit autoturismele, întrucât semaforul electric indica culoarea roșu. In aceste condiții au văzut cum auto marca Seat Ibiza cu nr._ a pătruns pe trotuar unde, inițial, a lovit doi pietoni, iar ulterior a lovit autoturismul marca Dacia L. cu nr._ care la rândul său a fost proiectat in auto marca Ford Fiesta cu nr._ . Martorii au mai susținut că in momentul producerii accidentului atât trotuarul cât și carosabilul erau acoperite cu apă, dar nu pot preciza dacă erau acoperite cu gheață.
Martorii R. V. S. și P. L. M. (pasageri in auto condus de către inculpat), P. I. și P. C. (conducătorul și pasager in auto marca Renault Megane cu nr._ ), propuși de către inculpat au susținut că in momentul producerii accidentului atât partea carosabilă a benzii I-a cât și trotuarul erau acoperite cu gheață.
Martorul Z. A. a confirmat situația de fapt expusă de către martorii oculari I. D. E. și C. T.. Acesta a susținut că se afla ca pasager in auto marca Ford Fiesta cu nr._, condus de către I. D. E..
Lucrătorii de poliție care au întocmit procesul-verbal de cercetare la fața locului, martorii T. P. și B. I. susținând că atât partea carosabilă cât și trotuarul erau umede și că nu erau acoperite de polei sau gheață, aspecte ce au fost consemnate in procesul verbal întocmit la data producerii accidentului.
Pentru stabilirea cu certitudine a dinamicii producerii accidentului și a posibilităților de evitare a acestuia, în cauză s-a dispus la data de 12.08.2009 efectuarea unei expertize tehnice auto, ale cărei obiective au fost aduse la cunoștința părților implicate în accident, obiective cu care acestea au fost de acord.
Din concluziile raportului de expertiză tehnică auto întocmit în cauză a rezultat că în momentele premergătoare producerii accidentului auto marca Seat Ibiza cu nr._, condus de către inculpatul P. C. C., se deplasa pe banda a II-a a . M., dinspre P-ța Romană către P-ța Universității. În fața autoturismului condus de către inculpat se deplasa pe aceeași bandă de mers și auto marca Renault Megane cu nr._, condus de către martorul P. I.. În momentul în care a observat manevra de reducere a vitezei (frânare) a auto marca Renault Megane cu nr._, inculpatul a schimbat brusc direcția de mers, de pe banda II-a pe banda I-a, manevră in urma căreia a pierdut controlul asupra direcției de mers și a urcat pe trotuarul din dreapta, unde le-a surprins și accidentat pe victimele M. N. și N. A. S., care se aflau ca pietoni pe trotuar. După ce a lovit pietonii respectivi, auto condus de inculpat a intrat in coliziune și cu autoturismele marca Dacia L. cu nr._ și marca Ford Fiesta cu nr._, care erau oprite pe ., la culoarea roșu a semaforului electric.
Impactul dintre auto marca Seat Ibiza cu nr._ și victime s-a produs pe trotuarul din dreapta al . M., corespunzător sensului de deplasare dinspre P-ța Romană către P-ța Universității, la intersecția cu .. Impactul dintre auto marca Seat Ibiza cu nr._ și autoturismele marca Dacia L. cu nr._ și marca Ford Fiesta cu nr._, care erau oprite la culoarea roșu a semaforului electric s-a produs pe ..
Starea de pericol pentru conducătorul auto P. C. C. a apărut in momentul in care acesta a observat manevra de reducere a vitezei (frânare) a auto marca Renault Megane cu nr._, efectuată de conducătorul auto P. I., care se deplasa in fața sa, situație ce l-a determinat pe inculpat să schimbe direcția de mers, de pe banda II-a pe banda I-a, manevră in urma căreia a pierdut controlul asupra direcției de mers și a urcat pe trotuarul din dreapta unde le-a surprins și accidentat pe victimele M. N. și N. A. S., care se aflau ca pietoni pe trotuar.
Conducătorul auto P. C. C. putea evita producerea accidentului dacă ar fi păstrat o distanță de siguranță mai mare de 20 metri, față de auto marca Renault Megane cu nr._ ce se deplasa in fața sa, ar fi adaptat viteza de deplasare la condițiile de drum, carosabilul fiind umed, dar și la experiența sa in conducerea auto, respectând prev.art.51 din OUG nr.195/2002, rep. și art.123 lit.e din H.G. nr.1391/2006 pentru aprobarea OUG nr.195/2002.
Conducătorii auto I. D. E. și C. T. nu au avut posibilități tehnice de evitare a producerii accidentului, întrucât erau staționați la culoarea roșu a semaforului electric.
Victimele M. N. și N. A. S., aflate în calitate de pietoni pe trotuar nu puteau evita producerea accidentului.
Raportul de expertiză tehnică auto a fost semnat de către expertul tehnic auto B. A.. După ce au luat la cunoștință de concluziile raportului de expertiză tehnică auto partea vătămată M. N. a declarat că nu formulează obiecțiuni, iar inculpatul P. C. C. a declarat că formulează obiecțiuni și că dorește să fie asistat in continuare și de către un expert parte. Astfel, atât inculpatul, cât și expertul tehnic parte D. C. au depus obiecțiuni la raportul de expertiză tehnică auto. Atât inculpatul cât și expertul parte au solicitat efectuarea unei noi expertize tehnice auto de către un alt expert tehnic, întrucât expertul care a efectuat raportul respectiv nu a luat in calcul întregul material probator, respectiv declarațiile martorilor propuși de către inculpat și fotografiile judiciare care indică cu certitudine faptul că pe carosabil se aflau porțiuni de gheață, drept cauza producerii accidentului.
În aceste condiții, organele de poliție au dispus efectuarea unui supliment de expertiză tehnică auto in vederea lămuririi obiecțiunilor formulate de către inculpat și expertul parte al acestuia.
Astfel, referitor la starea carosabilului, din momentul producerii accidentului, expertul tehnic B. A. a susținut că din procesul verbal de cercetare la fața locului rezultă că suprafața carosabilă era asfaltată și alunecoasă și că probele testimoniale oferă informații confuze și contradictorii cu privire la starea carosabilului. Insă indiferent de starea carosabilului (alunecoasă, umedă, acoperită cu gheață, etc), conducătorul auto P. C. C. putea evita producerea accidentului, dacă ar fi adaptat viteza de deplasare la condițiile de drum, dar și experienței sale in conducerea auto, fiind posesor al permisului de conducere de cca 70 zile. Astfel, expertul a susținut că in cazul analizat, nu poate fi vorba de caz fortuit (existența pe banda I a carosabilului a unei zone acoperite cu gheață), așa cum a sugerat conducătorul auto in declarațiile sale, deoarece rezultatul faptei sale nu a fost urmarea unei împrejurări ce nu putea fi prevăzută, ci s-a datorat nerespectării unor reguli de circulație. Chiar și in această ipoteză, inculpatul putea evita producerea accidentului, dacă ar fi adaptat viteza de deplasare a auto la condițiile de drum, astfel încât să poată efectua orice manevră in condiții de siguranță (inclusiv schimbarea direcției de deplasare de pe banda II-a pe I), așa cum s-a arătat la art.48 din OUG nr.195/2002.
Atât inculpatul cât și partea vătămată au luat la cunoștință de concluziile suplimentului la raportul de expertiză tehnică auto, partea vătămată declarând că nu formulează obiecțiuni. Inculpatul a declarat că își rezervă dreptul de a face obiecțiuni ulterior, iar expertul parte recomandat de către acesta a formulat obiecțiuni.
La data de 30.07.2013 inculpatului P. C. C. i-a fost prezentat materialul de urmărire penală de către procuror în prezența apărătorului ales. Cu această ocazie, inculpatul a formulat obiecțiuni la suplimentul la raportul de expertiză tehnică auto și a solicitat efectuarea unei noi expertize tehnice auto de către un alt expert tehnic.
Astfel, inculpatul P. C. C. a solicitat efectuarea unei noi expertize tehnice auto de către un alt expert tehnic auto, având în vedere că în urma efectuării expertizei tehnice auto și a suplimentului la acesta, a formulat obiecțiuni la acestea, prin apărătorul ales și prin expertul parte, la recomandarea sa, însă expertul desemnat nu a răspuns la acestea, ci doar la unele aspecte rezultate din actele de la dosar, fără a ține cont de situația reală de fapt, existând îndoiala asupra exactității concluziilor raportului de expertiză tehnică auto și a suplimentului la acesta.
După ce s-a procedat la reaudierea inculpatului cu privire la cele solicitate, prin ordonanța nr.1042/P/2009 din data de 03.10.2013 s-a dispus în baza art. 252 Cod pr.penală, art.219 Cod pr.penală și art.67 Cod pr.penală, admiterea cererii formulate de către acesta, în cauză dispunându-se efectuarea unei noi expertize tehnice auto de către un alt expert tehnic, cu respectarea prev. art.120 Cod pr.penală.
Din concluziile noului raport de expertiză tehnică auto întocmit în cauză a rezultat că in momentele premergătoare producerii accidentului auto marca Seat Ibiza cu nr._, condus de către inculpatul P. C. C., se deplasa pe banda a II-a a . M., dinspre P-ța Romană către P-ța Universității. In fața autoturismului condus de către inculpat se deplasa pe aceeași bandă de mers și auto marca Renault Megane cu nr._, condus de către martorul P. I.. În momentul in care a observat manevra de reducere a vitezei (frânare) a auto marca Renault Megane cu nr._, inculpatul a schimbat direcția de mers, de pe banda II-a pe banda I, manevră in urma căreia a pierdut controlul asupra direcției de mers și a urcat pe trotuarul din dreapta unde le-a surprins și accidentat pe victimele M. N. și N. A. S., care se aflau ca pietoni pe trotuar. După ce a lovit pietonii respectivi, auto condus de inculpat a intrat in coliziune și cu autoturismele marca Dacia L. cu nr._ și marca Ford Fiesta cu nr._, care erau oprite pe ., la culoarea roșu a semaforului electric.
Având in vedere declarațiile testimoniale ale părților distanța parcursă de auto Seat Ibiza de la momentul apariției stării de pericol și până la impactul cu pietonii s-a estimat la aprox.15 metri.
Starea de pericol pentru conducătorul auto P. C. C. a apărut in momentul in care acesta a observat manevra de reducere a vitezei (frânare) a auto marca Renault Megane cu nr._, efectuată de conducătorul auto P. I., care se deplasa in fața sa, situație ce l-a determinat pe inculpat să schimbe direcția de mers, de pe banda II-a pe banda I, manevră in urma căreia a pierdut controlul asupra direcției de mers și a urcat pe trotuarul din dreapta unde le-a surprins și accidentat pe victimele M. N. și N. A. S., care se aflau ca pietoni pe trotuar.
În momentele premergătoare producerii accidentului vitezele de deplasare ale victimelor erau nule, iar auto marca Seat Ibiza a avut la momentul apariției stării de pericol o viteză de aproximativ 63 km/h, viteză peste limita legală admisă pentru deplasarea pe sectorul respectiv de drum (care este de 50 km/h) și, totodată, mult peste viteza de deplasare in condiții de siguranță corespunzătoare condițiilor de stare ale carosabilului și ale traficului de pe sectorul respectiv de drum.
Având în vedere determinările efectuate, s-a concluzionat că evenimentul rutier se putea evita in condițiile in care conducătorul auto marca Seat Ibiza, inculpatul P. C. C., s-ar fi deplasat la apariția stării de pericol pe sectorul respectiv de drum cu o viteză de 23 km/h, viteză corectă in condițiile in care carosabilul era alunecos iar semaforul deja afișa culoarea roșie. Conducătorul auto P. C. C. putea evita producerea accidentului dacă ar fi respectat prev.art.48,art.49 al.1 și 2 și art.54 al.1 din OUG nr.195/2002, rep și art.121 al.1 din Regulamentul de aplicare a OUG nr.195/2002. Conducătorii auto I. D. E. și C. T. nu au avut posibilități tehnice de evitare a producerii accidentului, intrucât erau staționați la culoarea roșu a semaforului electric. Victimele M. N. și N. A. S., aflate in calitate de pietoni pe trotuar nu puteau evita producerea accidentului.
După ce au luat la cunoștință concluziile raportului de expertiză tehnică auto întocmit de expertul tehnic ing. S. I. C. partea vătămată M. N. a declarat că nu formulează obiecțiuni, iar inculpatul P. C. C. a declarat că formulează obiecțiuni și că solicită efectuarea unei noi expertize tehnice auto de către un alt expert tehnic, întrucât ultimul expert desemnat nu a luat in calcul întregul material probator, respectiv declarațiile martorilor propuși de către inculpat și fotografiile judiciare care indică cu certitudine faptul că pe carosabil se aflau porțiuni de gheață, drept cauza a producerii accidentului și a efectuat calculele in baza unor coeficienți de aderență eronați.
Prin ordonanța nr.1042/P/2009 din data de 23.12.2013 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 1 București, în baza art.252 Cpp, s-a dispus respingerea acesteia ca neîntemeiată, întrucât pe parcursul urmăririi penale în cauză s-au dispus si efectuat rapoarte de expertiză tehnică auto și supliment la raportul de expertiză tehnică auto cu respectarea prev.art.120 Cod pr.penală.
În ceea ce privește încadrarea juridică a faptei pentru care inculpatul a fost cercetat, instanța a reținut că, potrivit rechizitoriului întocmit în cauză, acesta a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, faptă prev. de art.184 al.2 și 4 din vechiul Cod penal.
Potrivit art. 184 alin. 2 și 4 din vechiul Cod penal, infracțiunea consta în fapta care a pricinuit integrității corporale sau sănătății o vătămare ce necesită pentru vindecare îngrijiri medicale mai mult de 60 zile sau una din următoarele consecințe: pierderea unui simț sau organ, încetarea funcționării acestora, infirmitate permanentă fizică sau psihică, sluțirea, avortul ori punerea în primejdie a vieții persoanei, săvârșită din culpă și ca urmare a nerespectării dispozițiilor legale sau a măsurilor de prevedere pentru exercițiul unei profesii sau meserii, ori pentru îndeplinirea unei anumite activități.
Analizând fapta pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, sub aspectul încadrării juridice prin prisma noului cod penal, în vigoare de la 01.02.2014, instanța a constatat că infracțiunea de vătămare corporală din culpă prevăzută de art. 184, alin. 2, 4 din Codul Penal de la 1969, nu mai este considerată infracțiune în actuala reglementare decât în anumite circumstanțe, având în vedere că au fost modificate elementele constitutive ale acesteia, respectiv când fapta este săvârșită din culpă de către o persoana aflata sub influenta băuturilor alcoolice ori a unei substanțe psihoactive sau în desfășurarea unei activități ce constituie prin ea însăși infracțiune sau când fapta săvârșită din culpă a cauzat una din următoarele consecințe: o infirmitate;leziuni traumatice sau afectarea sănătății unei persoane, care au necesitat, pentru vindecare, mai mult de 90 de zile de îngrijiri medicale;un prejudiciu estetic grav și permanent;avortul sau punerea în primejdie a vieții persoanei .
În acest context, instanța a avut în vedere disp. art.196 alin.1 din noul Cod penal, potrivit cărora: „fapta prevăzută la art. 193 alin. 2 noul Cod penal, săvârșită din culpă de către o persoana aflata sub influenta băuturilor alcoolice ori a unei substanțe psihoactive sau în desfășurarea unei activități ce constituie prin ea însăși infracțiune se pedepsește…”, și disp.art.196 alin. 2 noul Cod penal, potrivit cărora: ” fapta prevăzută de art.194 alin.1 Cod penal (respectiv fapta constând în vătămarea corporală care a cauzat una din următoarele consecințe: o infirmitate;leziuni traumatice sau afectarea sănătății unei persoane, care au necesitat, pentru vindecare, mai mult de 90 de zile de îngrijiri medicale; un prejudiciu estetic grav și permanent;avortul sau punerea în primejdie a vieții persoanei ) săvârșită din culpă, se pedepsește..”.
Analizând cauza dedusă judecății, prima instanță a reținut că din concluziile raportului de nouă expertiză medico-legală nr.A_ din 04.06.2014 reiese că partea vătămată M. N. a prezentat leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare 85-90 de zile de îngrijiri medicale, ce nu au provocat o infirmitate fizică permanentă și nici vreo altă consecință menționată în dispozițiile art.194 al.1 Cod penal. De asemenea, imediat după momentul producerii accidentului, inculpatul, ca și partea vătămată de altfel, a fost testat cu aparatul alcooltest, reieșind ca acesta nu se afla sub influența băuturilor alcoolice la momentul producerii accidentului.
Inculpatul nu era, la momentul comiterii faptei, în desfășurarea unei activități, care să constituie prin ea însăși o infracțiune, judecătorul cauzei având în vedere că prin actul de sesizare a instanței a fost trimis în judecată doar pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă prev. de art.184 al.2 și 4 din vechiul Cod penal, nereținându-se în sarcina sa și alte fapte.
Așa fiind, instanța a constatat că infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată inculpatul nu întrunește, sub aspectul laturii obiective, elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prevăzută de art.196 Cod penal. Pentru aceste motive, cererea de schimbarea a încadrării juridice formulată de către Ministerul Public a fost apreciată ca fiind neîntemeiată și respinsă ca atare.
În acest context, instanța a reținut că potrivit art.4 din Legea nr.286/2009 privind Codul penal, legea penală nu se aplică faptelor săvârșite sub legea veche, dacă nu mai sunt prevăzute de legea nouă, iar conform art.3 din Legea nr.187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr.286/2009, dispozițiile art.4 din Codul penal privind legea penală de dezincriminare sunt aplicabile si în situațiile în care o faptă determinată, comisă sub imperiul legii vechi, nu mai constituie infracțiune potrivit legii noi datorită modificării elementelor constitutive ale infracțiunii, inclusiv a formei de vinovăție, cerută de legea nouă pentru existenta infracțiunii.
Dând eficiență principiului statuat în dispozițiile art.5 din noul Cod penal, în sensul aplicării legii penale mai favorabile și prin raportare la dispozițiile legale anterior menționate, în baza art.396 al.5 din noul Cod pr.penală rap. la art.16 al.1 lit.b din noul Cod pr.penală cu referire la art.4 din noul Cod penal combinat cu art.3 al.1 din Legea nr.187/2012 și art.5 din noul Cod penal, instanța a dispus achitarea inculpatului P. C. C. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă prev. de art.184 al.2 și 4 din Codul penal din 1968, pentru care acesta a fost trimis în judecată în prezenta cauză, ca urmare a intrării în vigoare a dispozițiilor art.196 din noul Cod penal.
Având în vedere soluția dispusă cu privire la latura penală, instanța a lăsat nesoluționată acțiunea civilă promovată în cauză de părțile vătămate M. N. și S. C. de Urgență București.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel partea civilă M. N., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că, în mod eronat, prima instanță a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului și, pe cale de consecință, a fost lăsată nesoluționată latura civilă a cauzei. Solicită instanței de control judiciar să constate că în cauză sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile și obligarea inculpatului la plata sumei de 80.000 lei, sumă cu care s-a constituit parte civilă în cauză.
Apelul formulat de partea civilă este nefondat pentru următoarele motive:
În mod corect instanța de fond a apreciat că fapta dedusă judecății nu este prevăzută de legea penală, modificările aduse infracțiunii de vătămare corporală din culpă prin noul Cod penal impunând constatarea unor vătămări mai mari de 90 de zile pentru reținerea răspunderii penale, ceea ce nu este situația în speța de față.
În ceea ce privește latura civilă, apreciază că este legală dispoziția de lăsare nesoluționată a laturii civile, în speța de față.
Apreciază că părții civile nu îi sunt afectate drepturile procesuale prin alegerea soluției impuse de Codul de procedură penală actual – și care putea fi înlăturată doar prin aplicarea directă a jurisprudenței Curții E.D.O., întrucât acesta a pornit deja o acțiune civilă ce se află în prezent în faza fondului, astfel încât partea civilă are posibilitatea, eficientă și actuală, de a obține drepturile bănești cuvenite în urma accidentului de circulație a cărui victimă a fost în fața instanței civile, unde va putea administra, în termen util, și probele efectuate în cursul prezentului proces. Întrucât probatoriul pe latură civilă efectuat în prezenta cauză este complet, Curtea apreciază că după reluarea procesului civil petentul poate primi în timp scurt o soluție asupra pretențiilor sale civile.
Pentru motivele arătate va respinge apelul ca nefondat, soluție în raport de care în baza art.275 al.2 Cod pr.penală va fi obligat apelantul – parte civilă la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.421 pct.1 lit.b Cod pr.penală, respinge ca nefondat apelul formulat de partea civilă M. N. împotriva sentinței penale nr. 571/27.06.2014 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul nr._ .
În baza art.275 al.2 Cod pr.penală, obligă apelantul – parte civilă la plata sumei de 50 de lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 21 octombrie 2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
A. N. A. T.
GREFIER,
A. P.
Red.A.T./Th.red.C.V.M.-ex.6/03.11.2014
Jud.sect. 1 – jud. G.T.
| ← Verificare măsuri preventive. Art.205 NCPP. Decizia nr.... | Conducere fără permis. Art.335 NCP. Decizia nr. 1287/2014.... → |
|---|
