Vătămarea corporală. Art. 181 C.p.. Decizia nr. 234/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 234/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 05-02-2013 în dosarul nr. 234/2013
DOSAR NR._ (_ )
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II -A PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.234/R
Ședința publică de la 05.02.2013
Curtea constituită din:
P. - D. L.
JUDECĂTOR - I. T.
JUDECĂTOR - A. P. M.
GREFIER - VICTORIȚA S.
Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel București – a fost reprezentat de procuror N. N..
Pe rol soluționarea cauzei penale având ca obiect recursurile declarate de inculpații D. M. V., C. G., L. V. împotriva sentinței penale nr.247/04.12.2012, pronunțată de Judecătoria B. V., în dosar nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns, recurentul-inculpat D. M. V., asistat deapărător ales av. O. V., cu împuternicire avocațială nr._/23.01.2013, aflată la fila16/dosar, recurentul-inculpat C. G., asistat de apărător din oficiu, av.B. L., cu delegație nr._/24.01.2013, fila 17/dosar, recurentul-inculpat L. V., aflat în stare de arest, asistat de apărător din oficiu Gerber F., cu delegația nr._/24.01.2013, fila 14/dosar, lipsind intimații-părți vătămate.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea, având în vedere infracțiunile ce formează obiectul judecății, pune în discuție excepția de necompetentă materială a acestei instanțe.
Apărătorul ales al recurentului-inculpat D. M. V. arată că lasă soluția la aprecierea instanței.
Apărătorul din oficiu al recurentului-inculpat C. G. arată că lasă soluția la aprecierea instanței.
Apărătorul din oficiu al recurentului-inculpat L. V., de asemenea, arată că lasă soluția la aprecierea instanței.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită admiterea excepției de necompetență materială și declinarea dosarului la Tribunalul G., conform art.27 pct.3 Cod procedură penală.
Recurentul-inculpat D. M. V. arată că nu are nimic de spus.
Recurentul-inculpat C. G. arată că nu are nimic de spus.
Recurentul-inculpat L. V. arată că nu are nimic de spus.
CURTEA,
Asupra recursurilor penale de față:
Prin sentința penală nr.247 din 04.12.2012, pronunțată de Judecătoria B. V., în baza art.181 alin.1 C. pen., a fost condamnat inculpatul Dudau M. V. zis “B.” (fiul lui G. si E., nascut la data de 30 06 1982 în ., domiciliat in comuna Butururgeni, ., CI . nr._, CNP_) la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală.
In temeiul art. 71 C. pen., a fost interzis inculpatului exercițiul drepturilor pev. de art 64 lit a și b C. pen., cu excepția dreptului de a alege.
In baza art.180 alin.2 C. pen. a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire.
In temeiul art. 71 C. pen., a fost interzis inculpatului exercițiul drepturilor pev. de art 64 lit a și b C. pen., cu excepția dreptului de a alege.
S-a constatat că infracțiunile sunt concurente cu cele pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 357/21 12 2010 a Judecătoriei B.-V. (definitivă prin decizia penală nr.1008/ 9 05 2011 a Curții de Apel București).
In baza art.865 alin.1 în referire la art. 85 alin.1 C. pen., a fost anulat beneficiul suspendării executării pedepsei sub supraveghere acordat inculpatului prin sentința civilă susmenționată și s-a repus individualitatea lor pedepsele aplicate, după cum urmează:
- pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.180 alin.2 C. pen.;
- pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.189 alin.1 C. pen.
In baza art.33 alin.1 în referire la art.34 alin.1 lit.b C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate în cauza pendinte cu cele aplicate prin sentința penală nr.357/21 12 2010 a aceleiași instanțe și s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 ani închisoare, pedeapsa la care s-a adăugat un spor de 6 luni închisoare.
In temeiul art.71 C. pen., i s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 lit. a și b C. pen., cu excepția dreptului de a alege.
In baza art.181 alin.1 din Codul penal a fost condamnat inculpatul Lepadatu V. zis “T.” (fiul lui I. și A., născut la data de 7 01 1982, în Municipiul V., județul V., domiciliat în ., fără forme legale în comuna Buturugeni, ., BI . nr._, CNP_) la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală.
In temeiul art.71 din C. pen. i s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 lit. a și b din Codul penal, cu excepția dreptului de a alege.
In baza art.180 alin.2 din Codul penal a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire.
In temeiul art. 71 din Codul penal i s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor pev. de art 64 lit a și b din Codul penal, cu excepția dreptului de a alege.
In baza art.33 alin.1 lit.a în referire la art.34 alin.1 lit.b din Codul penal, au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului Lepadatu V. și s-a dispus ca acesta sa execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare.
S-a constatat că infracțiunile din prezenta cauza au fost săvârșite în stare de recidivă postcondamnatorie și în termenul de încercare al pedepsei de 1 an închisoare aplicată acestuia prin sentința penală nr.19 /22 01 2010 a Judecătoriei B.-V..
In baza art.83 C. pen. a fost revocat beneficiul suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr.19/22 01 2010 și s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa aplicată în prezenta cauza alături de cea dispusa prin sentința penală susmenționată, respectiv pedeapsa de 4 ani închisoare.
In baza art.181 alin.1 din Codul penal a fost condamnat inculpatul C. G. zis “G.” (fiul lui A. si R., născut la data de 13 11 1984 in ., domiciliat în comuna Buturugeni, ., CI, . nr._, CNP_, necunoscut cu antecedente penale) la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală.
In temeiul art. 71 din Codul penal i s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor pev. de art 64 lit a și b din Codul penal, cu excepția dreptului de a alege.
In baza art.180 alin.2 C. pen. a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire.
In temeiul art. 71 C. pen., i s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art 64 lit a și b din Codul penal, cu excepția dreptului de a alege.
In baza art.33 alin.1 lit.a cu referire la art.34 alin.1 lit.b din Codul penal au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului C. G. și s-a dispus ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 1 an închisoare.
In baza art.81 C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 3 ani, termen stabilit potrivit dispozițiilor art.82 Cod penal.
In temeiul art.71 alin.5 C. pen. s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii aplicate inculpatului, pe durata aceluiași termen de încercare.
In baza art.359 alin.1 C. pr. pen., s-a atras atenția inculpatului C. G. asupra dispozițiilor art.83 din Codul penal privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în cursul termenului de încercare.
In temeiul art.14 în referire la art.346 alin.1 C. pr. pen. raportat la art.998-999 din Codul civil (în prezent art.1357 în referire la art.1382 din Codul civil) au fost admise, în parte, acțiunile civile exercitate de părțile vătămate B. G. V. și B. N. C. și au fost obligați inculpații, în solidar, la plata
următoarelor sume: către B. G. V. la plata sumei de 500 lei cu titlu de daune materiale și la plata sumei de 2.500 lei cu titlu de daune morale; către B. N. C. la plata sumei de 7000 lei cu titlu de daune materiale și la plata sumei de 10.000 lei cu titlu de daune morale.
In baza art.191 alin.1 și 2 C. pr. pen., a fost obligat fiecare inculpat la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în folosul statului, urmând ca onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 200 lei pentru fiecare inculpat, să fie avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul nr.2377/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria B. V. s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților Dudau M.-V., Lepadatu V. și C. G. pentru săvârșirea, în condițiile art.33 lit.a din Codul penal, a infracțiunilor de lovire și vătămare corporală, prevăzute de art. 180 alin.2 și art. 181 C. pen., în fapt, reținându-se că, în seara zilei de 24.07.2010, părțile vătămate B. N. C. și B. G. V., din . rugate de martorul B. M. V. să-l ducă cu mașina până în localitatea Pădureni, . sa. Cele două părți vătămate au acceptat și au plecat cu autoturismul condus de numitul B. N. C.. Când au ajuns în satul Pădureni, martorul B. M. V. a observat că într-o curte era o nuntă, motiv pentru care i-a rugat pe cei doi frați să se oprească pentru a se uita și el. Partea vătămată B. N. C. a parcat mașina în afara părții carosabile.
In timp ce stăteau pe marginea drumului și se uitau la nuntă, la cele trei persoane indicate a venit martorul V. M., care locuia în imobilul în dreptul căruia aceștia staționau. Martorul V. M., a intrat în vorbă cu martorul B. M. V., cei doi cunoscându-se întrucât fuseseră colegi de muncă.
După scurt timp a apărut în viteză un autoturism marca Volvo, de culoare albă, la volanul căruia se afla inculpatul D. M. V., iar când a ajuns în dreptul părților vătămate, conducătorul auto a schițat un gest ca și când ar fi intenționat să-i lovească pe aceștia. Partea vătămată B. G. V. a strigat la un șofer, iar acesta a dat mașina cu spatele până în dreptul celor două părți vătămate. In urma unui schimb de replici, inculpatul D. M. a deschis brusc portiera mașinii lovindu-l pe partea vătămată B. G. V.. Inculpatul D. M. V. a coborât din mașină și o dată cu el au coborât și inculpații L. V. și C. G.. D. M. V. l-a lovit cu pumnul în față pe B. G. V.. In ajutorul acestuia a sărit fratele său B. N. C., dar a fost lovit și acesta de inculpatul D. M. V.. In conflict au intervenit inculpații L. V. și C. G., care le-au lovit pe cele două părți vătămate cu pumnii și picioarele.
Împreună cu cei trei inculpați în mașină s-a aflat și martorul U. P. care a coborât și a plecat acasă pe jos.
După ce a început altercația, martorii B. M. V. și V. M. au încercat să aplaneze conflictul, dar nu au reușit. Martorul V. M. a intrat în curtea sa, iar martorul B. M. V. a fugit pentru a nu fi lovit, întrucât avea mai multe probleme de sănătate.
După un timp părțile vătămate au reușit sa fugă, să se urce în mașina cu care veniseră și să plece din locul respectiv“.
Urmare a agresiunii partea vătămată B. N. C. a suferit leziuni de violență ce au necesitat pentru vindecare 30-35 zile îngrijiri medicale, iar partea vătămată B. G. V. leziuni ce au necesitat 3 zile de îngrijiri medicale.
Situația de fapt a rezultat din coroborarea probelor administrate în cursul urmăririi penale, respectiv plângerile părților vătămate, certificate medico-legale; declarații părți vătămate; declarații martori; declarații inculpați; raport de constatare tehnico-științifică.
Pe parcursul cercetării judecătorești, după citirea actului de sesizare s-a procedat la audierea inculpaților în conformitate cu dispozițiile art.323 C. pr. pen., a părților vătămate B. G. V. și B. N. C. în conformitate cu disp. art.326 C. pr. pen. și a numiților B. M. V., V. M. (propuși prin actul de inculpare) și B. M. (propuși de părțile vătămate pe latura civilă) în calitate de martori în conformitate cu disp. art. 327 C. pr. pen.
Inculpații au fost audiați la instanța de fond și au recunoscut incidentul în care au fost implicați, cu precizarea că a fost provocat de una dintre părțile vătămate, care a aruncat cu o sticlă de bere în mașina condusă de inculpatul Dudau M..
Potrivit declarațiilor date de inculpați, una dintre părțile vătămate s-a apropiat de mașina în care se aflau, a lovit cu piciorul portiera stânga față, moment în care inculpatul D. M. a coborât din mașină și a fost lovit cu pumnul în față de unul dintre frații B. (fără să poată preciza care dintre părțile vătămate a lovit mașina și l-a lovit pe acesta). Deoarece cei doi se loveau, în sprijinul acestora au intervenit pentru inculpatul D., ceilalți doi inculpați Lepadatu V. și C. G., iar în apărarea părții vătămate care a acționat prima, fratele acesteia. A urmat un moment în care cei trei inculpați și cele două părți vătămate s-au lovit reciproc. La fața locului s-au aflat și numiții V. M. (care făcea parte din grupul inculpaților) și B. M. V. (din grupul părților vătămate).
In ceea ce privește locul și momentul incidentului, inculpații au precizat că acesta a avut loc pe raza satului Pădureni (la câțiva metri de o curte unde se desfășura o nuntă), în jurul orei 20.00 când părțile vătămate opriseră, la rugămintea martorului B. M. V., la poarta curții respective pentru a privi, iar inculpații treceau cu mașina condusă de inculpatul D. M. prin același loc. Cu privire la leziunile suferite de părțile vătămate, inculpații au precizat că acestea sunt excesive în raport cu intensitatea incidentului, cele două părți vătămate plecând pe picioare de la fața locului.
Părțile vătămate și-au menținut plângerea și s-au constituit părți civile.
Coroborând probele administrate pe parcursul urmăririi penale cu cele administrate în cursul cercetării judecătorești (analizate în condițiile art.63 alin.2 C. pr. pen.), instanța de fond a constatat ca dovedită vinovăția inculpaților D. M.-V., Lepadatu V. și C. G. cu privire la săvârșirea infracțiunilor de lovire și vătămare corporală, în modalitățile prevăzute de art.180 alin.2 și art.181 alin.1 din Codul penal.
In drept, faptele celor trei inculpați constând în lovirea celor două părți vătămate B. G. V. și B. N. C., în seara zilei de 24 07 2010, în cadrul unei altercații provocată de inculpatul Dudau M., urmată de cauzarea de leziuni ce au necesitat 3 zile îngrijiri medicale în cazul primei părți vătămate, respectiv 30-35 zile îngrijiri medicale în cazul celeilalte părți vătămate realizează obiectiv și subiectiv conținutul constitutiv al celor două infracțiuni pentru care s-a dispus trimiterea acestora în judecată.
Sub aspectul laturii obiective, elementul material al celor două infracțiuni s-a realizat prin acțiunea de lovire repetată cu pumnii și picioarele a părților vătămate de către inculpați, urmarea produsă constând în cauzarea de leziuni corporale acestora, leziuni ce au necesitat pentru vindecare 3 zile îngrijiri medicale (în cazul părții vătămate B. G. V., potrivit CML A2/J/668/2010), respectiv 30-35 zile îngrijiri medicale (în cazul părții vătămate B. N. C., conform CMI nr.A2/J/669/2010).
Din punctul de vedere al laturii subiective, atitudinea psihică a inculpaților față de faptele și urmările acestora îmbracă forma vinovăției în modalitatea intenției indirecte în sensul disp. art. 19 alin. 1 pct.1 lit. b C. pen., deoarece inculpații au prevăzut rezultatul faptelor, respectiv cauzarea de leziuni fizice părților vătămate și, deși nu au urmărit producerea unui astfel de rezultat prin săvârșirea faptelor, au acceptat posibilitatea producerii lui.
La individualizarea pedepselor aplicate inculpaților, instanța de fond a aplicat în mod corespunzător prevederile art.72 C. pen., având în vedere pericolul social al faptelor și circumstanțele personale ale acestora.
În ceea ce privește circumstanțele personale ale inculpaților, instanța de fond a reținut atitudinea nesinceră, inculpatul Dudau M. a fost condamnat pentru infracțiuni de violență concurente cu cele din prezenta cauză, inculpatul Lepadatu V. a comis infracțiunile din prezenta cauză în condițiile art.37 alin.1 lit.a și art.83 din Codul penal (față de condamnarea de 1 an închisoare dispusă în condițiile art.81 C. pen. pentru infracțiunea prev. de art.208-209 alin.1 lit.a, g, i din Codul penal prin sentința penală nr.19/22.01.2010 a Judecătoriei G.), iar în cazul inculpatului C. G. faptul că nu este cunoscut cu antecedente penale.
Cu privire la latura civilă a cauzei instanța de fond a constatat dovedite despăgubirile materiale în limita sumei de 500 lei în cazul părții vătămate B. V. G. și a sumei de 3000 lei în cazul părții vătămate B. N. C., în raport de înscrisurile depuse de acestea. In ceea ce privește despăgubirile morale, instanța de fond a apreciat că acordarea sumei de 2500 lei cu acest titlu părții vătămate B. V. G., respectiv în cuantum de 10.000 lei în cazul părții vătămate B. N. C. (care a suferit urmare a agresiunii fractură de mandibulă ce a necesitat aparat de imobilizare și intervenție chirurgicală ce l-a împiedicat timp de peste o lună de zile să mănânce și să vorbească normal) reprezintă o reparație proporțională cu suferințele fizice și psihice suportate de acestea.
Pentru considerentele evidențiate, instanța de fond a apreciat că pedepsele aplicate inculpaților sunt de natură a asigura realizarea scopurilor prev. de art. 52 Cod penal, respectiv reeducarea inculpaților și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni de către aceștia, după cum urmează:
Inculpatul Dudau M. V. a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală, în baza art.181 alin.1 din Codul penal.
Același inculpat a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.180 alin.2 C. pen. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire.
Întrucât infracțiunile din prezenta cauză sunt concurente cu cele pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 357/21.12.2010 a Judecătoriei B.-V. (definitivă prin decizia penală nr.1008/9.05.2011 a Curții de Apel București), instanța de fond a anulat beneficiul suspendării executării pedepsei sub supraveghere acordat inculpatului prin sentința civilă menționată și a repus în individualitatea lor pedepsele aplicate, după cum urmează:
- pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.180 alin.2 din Codul penal.
- pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.189 alin.1 din Codul penal.
Întrucât toate aceste infracțiuni au fost comise de inculpatul Dudau M. în condițiile concursului real de infracțiuni, instanța de fond a dispus contopirea acestor pedepse, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 ani închisoare, pedeapsa la care a adăugat un spor de 6 luni închisoare.
In temeiul art.71 C. pen., i s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 lit. a și b din Codul penal, cu excepția dreptului de a alege.
In baza art.181 alin.1 din Codul penal a fost condamnat inculpatul Lepadatu V. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporala. Același inculpat a fost condamnat în baza art.180 alin.2 C. pen., la pedeapsa de 1 an închisoare.
Pentru ca cele două infracțiuni au fost săvârșite acesta în condițiile concursului real de infracțiuni instanța de fond a dispus contopirea pedepselor aplicate inculpatului Lepadatu V., urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 ani închisoare.
Deoarece infracțiunile din prezenta cauza au fost săvârșite în stare de recidivă postcondamnatorie și în termenul de încercare al pedepsei de 1 an închisoare aplicată acestuia prin sentința penală nr.19 /22 01 2010 a Judecătoriei B.-V., instanța de fond a revocat beneficiul suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr.19/22 01 2010 și s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa aplicată în prezenta cauză, alături de cea dispusă prin sentința penala menționată, respectiv pedeapsa de 4 ani închisoare.
In baza art.181 alin.1 din C. pen., a fost condamnat inculpatul C. G. (zis “G.”) la pedeapsa de 1 an închisoare, iar în temeiul art.180 alin.2 din Codul penal, a fost condamnat același inculpat C. G. la pedeapsa de 6 luni închisoare.
In temeiul art. 71 din Codul penal i s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor pev. de art 64 lit a și b din Codul penal, cu excepția dreptului de a alege.
Instanța de fond a reținut și față de acest inculpat aplicarea dispozițiilor care reglementează concursul real de infracțiuni, motiv pentru care, în baza art.33 alin.1 lit.a în referire la art.34 alin.1 lit.b din Codul penal, s-a dispus contopirea pedepselor aplicate inculpatului C. G. și s-a dispus să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 1 an închisoare.
Inculpatul nefiind cunoscut cu antecedente penale, instanța de fond a acordat beneficiul suspendării executării pedepsei, astfel că în temeiul art.81 Cod penal a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 3 ani, termen stabilit potrivit dispozițiilor art.82 Cod penal.
In baza art.359 alin.1 C. pr. pen., s-a atras atenția inculpatului C. G. asupra dispozițiilor art.83 din Codul penal privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în cursul termenului de încercare.
In temeiul art.14 în referire la art.346 alin.1 C. pr. pen. raportat la art.998-999 din Codul civil, instanța de fond a admis în parte a acțiunile civile exercitate de părțile vătămate B. G. V. și B. N. C. și au fost obligați inculpații, în solidar, la plata daunelor materiale și morale.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs inculpații D. M. V., C. G. și L. V., fără a indica motivele de recurs.
La primul termen de judecată, Curtea a pus în discuție excepția de necompetență a acestei instanțe, având în vedere infracțiunile ce formează obiectul judecății.
Potrivit art.27 pct.3 C. pr. pen., tribunalul „ca instanță de recurs, judecă recursurile împotriva sentințelor pronunțate de judecătorii privind infracțiunile pentru care punerea în mișcare a acțiunii penale se face la plângerea prealabilă a persoanei vătămate (…).”
În speță, pentru ambele infracțiuni ce formează obiectul judecății – respectiv: lovirea sau alte violențe, prev. de art.180 alin.2 C. pen.; vătămare corporală, prev. de art.181 alin.1 C. pen. – acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, situație în care se constată că judecarea recursului nu cade în competența acestei instanțe.
Ca urmare, în baza art.42 raportat la art.27 pct.3 C. pr. pen., Curtea va admite excepția necompetenței materiale a Curții de Apel București și va declina cauza la Tribunalul G., competent să soluționeze recursurile declarate de inculpații D. M. V., C. G. și L. V..
În baza art.192 alin.3 C. pr. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.
Onorariile cuvenite avocaților din oficiu pentru inculpații C. și L. de câte 300 lei fiecare, se vor avansa din fondul Ministerului Justiției, conform art.82 alin.1 din Legea nr.51/1995, republicată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția necompetenței materiale a Curții de Apel București, invocată din oficiu.
În baza art.42 raportat la art.27 pct.3 C. pr. pen., declină competența de soluționare a recursurilor formulate de inculpații D. M. V., C. G. și L. V., împotriva sentinței penale nr.247/04.12.2012, pronunțată de Judecătoria B. V., în favoarea Tribunalului G..
În baza art.192 alin.3 din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Onorariile cuvenite avocaților din oficiu pentru inculpații C. G. și L. V., de câte 300 lei fiecare, se avansează din fondul Ministerului Justiției.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică azi, 05 februarie 2013.
PREȘEDINTE,JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
D. LupașcuIsabelle T. A. P. M.
GREFIER,
Victorița S.
Red. D.L.
Dact. A.L. 2 ex./11.02.2013
Jud. B. V. – jud: - L. L.
| ← Cerere de liberare provizorie sub control judiciar. Art. 160... | Contestaţie la executare. Art.461 C.p.p.. Decizia nr. 254/2013.... → |
|---|
