Vătămarea corporală din culpă. Art. 184 C.p.. Decizia nr. 1752/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Curtea de Apel BUCUREŞTI - Sentințe și decizii penale / 2016

Decizia nr. 1752/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 26-09-2013 în dosarul nr. 1752/2013

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA I PENALĂ

Dosar nr._

(Număr în format vechi_ )

Decizia Penală nr. 1752

Ședința publică din data de 26 septembrie 2013

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE- C. B. I. T.

JUDECĂTOR - M. C.

JUDECĂTOR - V. B.

GREFIER - I. P.

* * * * * * * * *

MINISTERUL PUBLIC - P. DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - reprezentat de procuror M. C.

Pe rol se află pronunțarea asupra cauzei penale privind recursurile declarate de recurentul inculpat D. P. L., recurentul asigurător S. DE A. - REASIGURARE ASTRA ASIGURARI SA, recurenții părți civile R. A. R. prin reprezentat legal, recurentul parte civilă R. D. I. și recurentul parte civilă R. L. A. împotriva sentinței penale nr. 557 din data de 18 martie 2013 pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de.12 09 2013 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta și când Curtea având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea succesiv, mai întâi la data de 19 09 2013 apoi la data de astăzi 26.09.2013, când a decis următoarele:

CURTEA,

Prin sentința penală nr. 557 din data de 18 martie 2013 pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București, s-a dispus:

În baza art. 14, 346 c.p.p. și art. 49 Legea 136/1995 și art. 24 alin. 3 din Ordinul nr. 8/2008 emis de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor și art. 24a alin.3, 26 45, 46 Ordinul nr. 20/2008 emis de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, admite in parte acțiunea civila formulată de partile civile R. A. R., R. L. și R. D. I. și obligă asigurătorul S. de A. – Reasigurare ASTRA ASIGURĂRI SA la plata de despăgubiri către părțile civile astfel:

- partea civilă R. A. R., prin reprezentant legal R. L. A., contravaloarea în lei la cursul BNR din data plății a sumei de 600.000 euro daune morale

- partea civilă R. L. A., contravaloarea în lei la cursul BNR din data plății a sumei de 80.000 euro daune morale și 20.216 lei daune materiale

- partea civilă R. D. I., contravaloarea în lei la cursul BNR din data plății a sumei de 50.000 euro daune morale

- părțile civile R. L. A. și R. D. I. suma de 140.782 lei și contravaloarea în lei la cursul BNR din data plății a sumei de 18.948 euro daune materiale

În baza art. 14, 346 c.p.p. și art. 998, 999 cod civil obligă inculpatul D. P. L. la plata de despăgubiri către partea civilă Spitalul U. de Urgență București în suma de 108.408,84 lei.

În baza art. 191 c.p.p. obligă inculpatul la 700 lei cheltuieli judiciare către stat

Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut:

Prin rechizitoriul nr._/P/2009, întocmit la data de 08.07.2011 de P. de pe lângă Judecătoria sector 5 București și înregistrat pe rolul acestei instanțe la data de 08.07.2011, sub nr._/302/2011, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului D. P. L., pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.184 alin.2 și 4 C .P..

Prin sentința penală nr.1805/05.12.2011, pronunțată în dosarul nr._/302/2011 s-au dispus urmatoarele:

„În baza art.320 ind. 1 alin. 5 c.p.p. disjunge latura civilă a cauzei, urmând a se forma dosar separat și fixând termen la 30.01.2012, pentru când părțile au termen în cunoștință și se va cita partea civilă Spitalul U. de Urgență București cu sediul in Splaiul Independentei nr.169 sector 5 Bucuresti.

Respinge cererea inculpatului de prelungire a dreptului de circulație ca neîntemeiată.

În baza art. 184 alin. 2, 4 c.p. cu apl. art. 320 ind. 1 c.p.p. condamnă pe inculpatul D. P. L. ( fiul lui M. si M., ns 18 12 1969 in L. jud V., domiciliat in Bucuresti, ..33 sector 5, ffl in Bucuresti, ..29 sector 5, CNP_) la 10 luni închisoare.

Face apl. art. 71, 64 lit. a teza II și b c.p.

În baza art. 81, 82 c.p. dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei principale și a celor accesorii pe un termen de încercare de 2 ani 10 luni.

În baza art. 359 c.p.p. atrage atenția inculpatului asupra disp. art. 83 și urm. c.p.

În baza art. 191 c.p.p. obligă inculpatul la 500 lei cheltuieli judiciare către stat, ( se vor achita la oficiile poștale in contul RO16TREZ7035032XXX005227, cod fiscal_, deschis la Trezoreria sectorului 3), onorariul avocat oficiu 200 lei se va avansa din fondul Ministerului Justitiei.”

În cursul urmaririi penale si cercetarii judecatoresti au fost administrate urmatoarele mijloace de proba:

-proces verbal de cercetare la fata locului

-fisa deplasarii la sesizare

-schita locului producerii accidentului rutier

-plansa fotografica privind aspectele fixate cu ocazia cercetarii locului faptei

-proces verbal de verificare tehnica a autovehiculului implicat in accident

-plingerea si declaratia numitului R. I D. I., reprezentant legal al partii vătămate R. A. R.

-rezultatul alcooltest

-buletinul de examinare clinica insotitor al prelevarii probelor biologice in vederea determinarii gradului de intoxicatie etilica

-raportul de expertiza medico legala nr.A1/8954/25 08 2010 eliberat de INML M. Minovici Bucuresti la data de 02 11 2010

-actele medicale privind partea vatamata R. A. R.

-raportul de expertiza tehnica judiciara

-declaratiile martorilor C. L., P. F.,Vladoianu B., I. D. V. si M. D.

-declaratiile inculpatului D. P. L.

-fișa de cazier

-acte în circumstanțiere

Partea vătămata R. A. R., prin reprezentant legal R. L. A., s-a constituit parte civilă în procesul penal, în contradictoriu cu inculpatul D. P. L. și asigurătorul . SA, cu suma de 1.200.000 euro daune morale.

R. L. A., mama părții vătămate, s-a constituit parte civilă în procesul penal, în contradictoriu cu inculpatul D. P. L. și asigurătorul . SA, cu sumele de 200.000 euro daune morale și 35.812 lei daune materiale, constând în pierderea de venit aferentă perioadei în care a fost nevoită să stea în concediu fără plată pentru a se ocupa de îngrijirea părții vătămate, pe perioada spitalizării și ulterior a recuperării

R. D. I., tatăl părții vătămate, s-a constituit parte civilă în procesul penal, în contradictoriu cu inculpatul D. P. L. și asigurătorul . SA, cu suma de 100.000 euro daune morale.

R. L. A. și R. D. I. s-au constituit parte civilă în procesul penal, în contradictoriu cu inculpatul D. P. L. și asigurătorul . SA, cu sumele de 120.000 euro și 145.213 lei representând daunele materiale constând în cheltuielile effectuate pentru refacerea stării de sănătate a părții vătămate.

Spitalul U. de Urgență București s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 108.408,84 lei, reprezentând contravaloarea îngrijirilor medicale acordate părții vătămate.

Prin sentința penală nr. 324/10.02.2012, pronunțată în dosarul nr._/302/2011 s-au dispus urmatoarele:

„În baza art. 14, 346 c.p.p. și art. 49 Legea 136/1995 și art. 24 alin. 3 din Ordinul nr. 8/2008 emis de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor și art. 45, 46 Ordinul nr. 20/2008 emis de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor obligă asigurătorul S. de A. – Reasigurare ASTRA ASIGURĂRI SA cu sediul in Bucuresti ..3 ., la plata de despăgubiri către părțile civile astfel:

- partea civilă R. A. R., prin reprezentant legal R. L. A., cu domiciliul in Bucuresti, ..35 . . contravaloarea în lei la cursul BNR din data plății a sumei de 800.000 euro daune morale

- partea civilă R. L. A., cu domiciliul in Bucuresti, ..35 . . contravaloarea în lei la cursul BNR din data plății a sumei de 150.000 euro daune morale și 35.812 lei daune materiale

- partea civilă R. D. I., cu domiciliul in Bucuresti, ..35 . . contravaloarea în lei la cursul BNR din data plății a sumei de 80.000 euro daune morale

- părțile civile R. L. A. și R. D. I. cu domiciliul in Bucuresti, ..35 . suma de 145.213 lei și contravaloarea în lei la cursul BNR din data plății a sumei de 20.000 euro daune materiale

În baza art. 14, 346 c.p.p. și art. 998, 999 cod civil obligă inculpatul D. P. L. ( fiul lui M. si M., ns 18 12 1969 in L. jud V., domiciliat in Bucuresti, ..33 sector 5, ffl in Bucuresti, ..29 sector 5, CNP_) la plata de despăgubiri către partea civilă Spitalul U. de Urgență București cu sediul in Splaiul Independentei nr.169 sector 5, în suma de 108.408,84 lei.

În baza art. 191 c.p.p. obligă inculpatul la 500 lei cheltuieli judiciare către stat.

Prin decizia penală nr. 1983/R/16.10.2012 Curtea de Apel București – Secția a-II-a Penală pronunțată în dosarul nr._/302/2011 s-a dispus admiterea recrusurilor declarate de inculpatul D. P. L. și S.C. A. Reasigurare S.A., împotriva sentinței penale nr. 324/10.02.2012 pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București și rejudecând s-a dispus: casarea în totalitate a sentinței penale nr. 324/10.02.2012 a Judecătoriei Sectorului 5 București, rejudecarea de către aceeași instanță. Procesul urmând a-și relua cursul începând cu dezbaterile pe fond, cauza fiind înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București sub nr._ .

Analizând materialul probator administrat în cauză, privitor la latura civilă, Instanța precizează că latura penală, potrivit hotararii anterior mentionte a intrat in puterea lucrului judecat iar culpa exlusivă în producerea accidentului aprține icnulpatului.

Instanța aminteste ca sub aspectul laturii penale s-a stabilit că la data de 25 11 2009, in jurul orelor 18,00 inculpatul D. P. L. a condus autoturismul marca Dacia L. cu nr.de inmatriculare_ pe . sectorul 5 al municipiului Bucuresti, pe banda a II a a sensului de mers intre . .>

La trecerea de pietoni situata in dreptul imobilului cu nr.29-31 de pe . condus de inculpat a surprins-o si accidentat-o pe numita R. A. R., în vârstă de 13 ani, care se angajase in traversarea strazii de la dreapta la stânga în raport cu sensul de mers al autoturismului, prin loc marcat si semnalizat corespunzator.

Din concluziile raportului de expertiza medico legala nr.A1/8954/25 08 2010 eliberat de INML M. Minovici Bucuresti la data de 02 11 2010 a reiesit ca numita R. A. R. a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare circa 1 an de ingrijiri medicale pana la data emiterii raportului mai sus mentionat, leziunile traumatice suferite punind in primejdie viata partii vatamate.

Din concluziile raportului de expertiza judiciara efectuat de expertul tehnic P. A. a reiesit ca inculpatul D. P. L. putea evita producerea accidentului daca ar fi oprit inaintea marcajului pietonal pentru a acorda prioritate pietonului aflat in traversarea regulamentara a strazii, iar partea vatamata R. A. R. nu a avut posibilitati de evitare a accidentului.

Martorii audiati in cauza, respectiv C. L. – călător în troleibuzul liniei 69, P. F. – conducătorul autoturismului cu nr._, V. B. – conducătorul autoturismului cu nr._, I. D. V. – conducătorul troleibuzului liniei 69, M. D. – pieton aflat în zona școlii nr. 150 confirma situatia de fapt expusa in cuprinsul raportului de expertiza judiciara.

În urma accidentului de circulație din data de 25.11.2009, partea civilă minoră R. A. R. a suferit lezinui foarte grave și a fost internată la Spitalul U. de Urgență București stabilindu-se “accident rutier. Pieton. TCC grav GCS 3 hematom subdural acut de emisfer cerebral drept”

La momentul internării partea civilă era în comă GCS 3, anizocorie OD OS, venitilație mecanică IOT, aspcte care reiese din actele medicale depuse la dosar, din raportul de expertiză medico legală nr.A1/8954/25 08 2010 eliberat de INML M. Minovici Bucuresti la data de 02 11 2010.

Instanța mai reține că partea civilă R. A. R. a suferit ca urmare a accidentului rutier din 25.11.2009 stop cardiorespirator resuscitat la locul accidentului, datorat unui traumatism cranio cerebral grav, comă GSC 3, hematom extradural gigant acut de hemisfer cerebral drept, secundar unor focare de dilacerare cerebrală, sindrom de hipertensiune intracraniană cu suferință severă de trnchi cerebral, anemie acută posthemoragică severă, contuzie toraco abdominală, fiind internată la Spitalul U. de Urgență București secția ATI neurochirurgie unde a necesitat respirație asistată prin ventilație mecanică, traheostomă, decizându-se intervenția chirurgicală de urgență pentru evacuarea hematomului, care ulterior s-a reconstituit și a necesitat reintervenție și evacuarea unui focar de dilacerare cerebrală.

Ulterior, datorită crizelor tonico clonice generalizate, partea civilă a fost menținută în comă barbiturică, la examenul neurologic constându-se tetraplegie flască cu abolirea ROT, fără răspuns motor la nociceptie, fond pe care s-au declanșat la stimuli anodini mioclonii sau contractură generalizată.

În luna ianuarie 2010, din cauza hipotoniei generalizate s-a efectuat examen EMG în urma căruia s-a constatat o suferință anoxală severă a nervilor periferici, în copntextul unei neuropatii de stare critică, ce predomina la nivelul membrelor inferioare. Întrucât partea civilă se găsea în continuare în stare gravă, cu sechele neurologice posttraumatism cranio cerebral majore și deoarece necesita procedure speciale de recuperare a funcțiilor neurologice, s-a indicat necesitatea continuării tratamantului într-o clinică de profil din străinătate.

La data de 20.01.2010, partea civilă a fost internată în Spitalul de Neurologie și Centrul de Reabilitare pentru Copii și Tineri Hegau Jungendwerk DIN Germania, unde față de cele arătate mai sus s-a constatat tetrapareza severă de etiologie cerebrală și a fost emisă suspiciunea de encefalopatie posthipoxică, s-a consemnat disfagie, exudate pleurale bilaterale, infecție a căilor urinare, litiază biliară, partea civilă fiind în imposiblitate de a comunica sau mobilize, fiind complet dependentă de asistență pentru îngrijire. Respirația se făcea prin canula traheală, eliminarea urinei prin cateter vezical, alimentația prin sonda nasogastrică, scanul era incontinent. În secția de reabilitare neurologică partea civilă a beneficiat de terapie intensivă și multidisciplinară, având zilnic program de fizioterapie, ergoterapie, logopedie, îngrijire pentur rwabilitare,m devenind treptat ma iconștientă și mai activă din punct de vedere motor, începe să miște extremitățile, putând fi mobilizată în scaunul cu rotile, dar fără să poată vorbi, înțelege și urmează comenzile simple.

De la data de 01.02.2010, începând să conștientizeze starea în care se găsea, partea civilă a manifestat stare depresivă, au apărut tulburări de somn tratate medicamentos, instabilitatea vegetativă regresând progresiv. A continuat tratamentul de rabilitare neurologică, gimnastică medicală zilnică, fizioterapie, ergoterapie, logopedie, îngrijire pentur reabilitare, partea civilă a reușit să își mențină capul drept, neexistând încă controlul asupra trunchiului, extremitatea superioară dreaptă capătă mai multă forță și schițează acțiuni de mânuire, cu deficit puternic de forță și coordonare, nu există activitatea voluntară la nivelul extremității superuoare stângi. În toată această perioadă partea civilă a suferit o îngustare a câmpului visual, a vomitat des, fiind necesară aspirația traheală și monitorizarea permanentă, s-a efectuat o gastrostomie endoscopică percutană cu montarea unei sonde gastrice și a unei jejunale.

La 12.03.2010 a fost transferată de urgență la Spitalul Sfânta E. din cadrul Spitalului Clinc al Universității din Ulm cu suspiciunea de hidrocefalie și hipertensiune craniană, s-a realizat o palacoplastie pentru reconstrucția calotei craniene, drenaj al lichidului cefalo rahidian, la data de 01.04.2010 fiind transferată înapoi la Spitalul de Neurologie și Centrul de Reabilitare pentru Copii și Tineri Hegau Jungendwerk.

Acolo, partea civilă a continuat tratamentul de rabilitare neurologică, gimnastică medicală zilnică, fizioterapie, ergoterapie, logopedie, îngrijire pentur reabilitare, s-a constat remisia hemiplegiei brațului stâng, a început să vorbească în propoziții complete prezentând disfonie și dizartrie, este încă dependentă de îngrijire în ce privește activitățile cotidiente.

Începând cu data de 05.08.2010 s-a remarcat o îmbunătățire a funcțiilor motorii, brațul stâng poate fi mobilizat, poate mișca ușor piciorul stâng, poate folosi brațul drept, nu mai poartă gulerul cervical, este hrănită prin jejunostomie endoscopică percuntană, începe cu dificulate declanșarea reflexului de deglutiție, exersează scrisul de mână, merge pe rolator, își poate menține echilibrul, poate sta în ortostatism câteva secunde, se poate deplasa având un mers patologic, rămânând internată până la 17.09.2010.

La data de 11.04.2011, partea civilă s-a prezentat pentru a treia internare la Spitalul de Neurologie și Centrul de Reabilitare pentru Copii și Tineri Hegau Jungendwerk, până la acea dată beneficiind la domiciliu de gimnastică medicală și la Centrul Medical Clinic de Recuperare Neuropsihomotorie pentru Copii Doctro N. Robănescu, raportul medical eliberat de această instituție arătând că partea civilă prezintă deficit motor global, pregnant la nivelul hemicorpului stâng, la nivelul mebrului superior stâng ceea ce duce la tulburări de coordonare și la nivelul membrului inferior stâng, dificultate la deplasare și la mers, hiperreflectivitate care îi alterează abilitatea de a executat anumite acțiuni de finețe, menționându-se necesitatea continuării programului de kinetoterapie, consiliere psihiatrică, purtarea ortezei de gleznă.

In urma evaluarlor făcute, s-a stabilit ca partea civilă minoră a devenit o persoană nesigură, în căutarea stabilității, a echilibrului corpului, ceea ce atrage privirea și subliniază toate defectele funcționale descries, accentuând starea de discomfort creat de situația în care se găsește, că există un vizibil efort al acesteia de a se regăsi, un efort permanent de a redeveni propria stăpână, atât din punct de vedere fizic cât și psihic, acest efort putând declanșa oricând o criză de epilepsie, dată fiind labilitatea și fragilitatea psihică a părții civile, aceasta necesitând consiliere psihologică pe o durată de minim 2 ani, cu evaluare periodică.

În ce privește evoluția părții civile, instanța constată ca în prezent, este dependentă de mama sa, atât în ceea ce privește performanțele motorii și de integrare în mediu socio familial și școlar, dar și în activitățile de îngrijire.

De asemenea, aprtea civilă prezintă o cicatrice inestetică la nivelul gâtului ca urmare a traheostomei, ceea c ear putea face obiectul unei intervenții chirurgicale, ca și zonele de alopecie de la nivelul scalpului, din regiunea occipitală, urmări ale perioadei îndelungate în care a fost imobilizată la pat, în comă indusă.

Procesul de recuperare al părții civile este lung și nu s-a încheiat, revenirea la viață după internarea la Spitalul U. de Urgență București și tratamantele de la clinica din Germania, fiind începutul unei lungi marcante suferințepentru întreaga viață, atât pentru partea civilă, cât și pentru părinții acesteia.

Partea civilă prezintă o dilacerare de substanță cerebrală ce constă în pierderea a 1 cm cub de substanță cerebrală, urmată de cicatrice tisulară, ceea ce are ca urmare crizele de epilepsie, greu de prevăzut ca moment de apariție, motiv pentru care are în permanență nevoie de supraveghere, neputându-și câștiga autonomia propriei vieți, împrejurarea care îi deteriorează considerația față de capacitatea proprie de a exercita acțiuni, îi afectează stima de sine și îi agresează intimitatea.

În consecință, ca urmare a traumatismelor, partea civilă este în incapacitate funcțională de a perfoma activitățile zilnice, curente, specifice sexului și vârste iei, pregătirii (peste medie anterior accidentului, astfel cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar), la nivelul așteptărilor acesteia. De asemenea, partea civilă prezintă urmare a traumatismelor tulburări psihomotorii cu trecere neașteptată de la o stare la alta, stările depressive, crizele de plans, la care se adaugă pareza facială stânga, asimetria feței, lipsa de mimică, sechele neuromusculare la nivelul feței, acestea adăugându-se degradării imaginii de sine, disfoniei, voceii ditrorisonate, dizartriei, pronunțării cu dificltaate a cu vintelor.

Partea civilă prezintă urmare a accidentului rutier un handicap prin dficulatatea de a realiza relații normale cu mediul de viață, în concordanță cu vârsta, sexul, condiția socială și culturală, calitatea vieții acesteia fiind grav deteriorată de lipsa capacității de autoîngrijire, de comunicare, de comportamant, neputând active corespunzător vârstei, sexului și pregătirii ei la activitățile școlare sau extrașcolare – sport, excursii. Totodată, instanța reține că urmare a șocului suferit s-a instalat amenorea secundară, ceea ce face ca partea civilă să fie în imposibilitate de a deveni mamă pe cale neturală.

Din perspectiva daunelor solicitate de părțile civile ; Instanța a constatat că s-a solicitat de către partea civilă minora R. A. R. suma de 1.200.000 euro daune morale, de catre partea civilă R. L. A. suma de 200.000 euro daune morale și suma de_ lei daune materiale reprezentând contravaloarea veniturilor nerealizate in perioada in care a fost concediu fară plata pentru a se ocupa de ingrijirea minorei,, partea civilă R. D. I. suma de 100.000 euro daune morale, iar părțile civile R. Luminta A. și R. D. I. suma de 1200.000 eruo si 145.213 lei daune materiale repretent cheltuilile efectuate pentru însănătoșirea minorei și costurile necesare pe care le vor fac eși in viitor.

In ce privește daunele materiale, Instanța a reținut ca din probele administrate, partea civilă R. Lumința, mama victimei s-a ocupat in permanența de îngrijirea fetitei însoțind-o și în clinicile din străinătate, împrejurare care a determinat-o ca să ia concediu fără plată in perioada aprilie 2010- septembrie 2011-

In perioada in care contractul de muncă al părtii civile a fost suspendat, aceasta ar fi putut realiza venituri in cuantum 20 216 lei, așa cum rezulta din adeverintele depuse la dosar( filele 202-203 vol. dosar_/302/2011) si nu 35 812 lei așa cum a precizat in cererea de constituire de parte civilă.

Instanța a apreciat că nu este întemeiată solicitarea asiguratorului de respingere a daunelor constând in veniturile pe care partea vătămata le-ar fi putut realiza în aceasta perioadă, întrucât în condițiile in care intre partea vătămată minora-fiica si partea civila majora –mama este o legatura afectiva foarte strânsă, iar partea civilă are și pregătire medicală, apare ca fireasca dar chiar și obligatorie prezenta mamei langa fiica cu atat mai mult cu cat din punct de vedere psihologic aceasta ii oferea un sprijin moral deosebit care să contribuie atat la refacerea fizica cat si psihica a minorei. De altfel din înscrisurile depuse la dosar a rezultat ca minora este in continuare dependentă de mama

În ceea ce privește despăgubirile materiale solicitate de părțile civile R. L. A. și R. D. I. instanța a reținut că aceștia, în calitate de părinți ai părții civile, au suportat cheltuielile aferente îngrijirii minorei, transportului de la domiciliu la spitalele unde era minora internata, cazarea in străinătate pentru perioada in care partea civilă a fost internată în Germania.

Părțile civile in dovedire au depus înscrisuri de la filel 81-325 vol.I, insa Instanța a constatat ca nu a fost dovedit întreg cuantumul despăgubirilor materiale solicitate. In acest sens, Instanța a apreciat că nu pot fi considerate daune materiale sumele cheltuite pentru cumpărarea următoarelor bunuri pantofi sport, ( 35,90 euro) pantofi( 119,90 CHF,, valiza troller ( suma de 109 erro), pantofi ( suma de 89 CHF), ceas mana ( 72 euro), ochelari ( doua perechi 286CHF), îmbrăcăminte ,tricou, camasi ( 176 CHF)(bonuri depuse atat in fata instantei de fond cat si in fața instantei de control -traduse -filele 185-192 ), peak WC, dalta zifdarie, cantar, minge, cuiere, garnituri racord, reportofon, folii vitraliu, papauci dama, cartus HP N., sultan huglo saltea, perne, capace WC, becuri economice, cartus HP, incarcator, baterie, ( bonuri depuse la 313-318) .

In cosnecința Instanța a apreciat că părțile civile R. Luminta A. și R. D. au dovedit ca au efectuat cheltuieli in cunatum de 140.782 lei și de 18.948 euro

Sub aspectul daunelor morale, Instanța a reținut că înțelesul noțiunii de prejudiciu moral constă în rezultatul dăunător direct al unei fapte ilicite și culpabile, prin care se aduce atingere valorilor cu conținut nepatrimonial care definesc personalitatea umană.

Instanța a arătat că, deși cuantificarea prejudiciului moral nu este supusă unor criterii legale de determinare, daunele morale se stabilesc prin raportare la următoarele criterii stabilite de jurisprudență:

- criterii referitoare la consecințele negative suferite de cei în cauză, în plan fizic, psihic și afectiv (în speță, prin raportare la intensitatea suferinței părții civile, ca urmare a leziunilor suferite);

- criterii referitoare la importanța valorilor lezate, măsura în care acestea au fost lezate, intensitatea cu care au fost, sunt și, mai ales, vor fi percepute consecințele (în cauză, vătămarea integrității fizice și psihice a părții civile).

De asemenea, toate aceste criterii se subordonează conotației aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă, corespunzătoare prejudiciului real și efectiv produs.

Analizând primul criteriu menționat, Instanța a reținut că depozițiile martorilor și înscrisurile administrate in cursul cercetării judecătorești, dovedesc că partea civilă R. L. A. este de profesie medic, că la data de 25.11.2009 se afla la Spitalul U. de Urgență București fiind de gardă, când a fost adusă fiica sa în comă profundă, că urmare a accidentului rutier iar in aceste împrejurări a suferit un traumatism psihic puternic, de la acea dată și până în prezent prezentând senzații de sufocare, stări de slăbiciune, tulburări digestive și de somn, nesiguranță, vulnerabilitate, dezamăgire, stări depresive, disperare, neputință, neajutorare, regret, durere, singurătate, tristețe, ură, furie, vinovăție, suprasolicitare familială, profesională, în ceea ce privește viața afectivă având un sentiment al culpabilității exagerate, cu convingerea responsabilității față de soarta fiicei sale, nerezervându-și dreptul de a fi relaxată, trăind o continuă stare de neliniște, răsturnarea sistemului de valori și credințe, blamarea de sine, angoasa incertitudinii, a eșecului, a morții, frica irepresibilă de a asista la eveniment din nou, pesimism, diminuarea sentimentului de competență parentală.

Suferintele fetitei, eforturile depuse de parinti pentru depasirea situatiei dramitice in care s-au aflat o lungă perioada de timp, au provocat modificari semnificative a relațiilor dintre membrii familie, trecerea de la relații de ajutor și înțelegere la respingere, izolare, dependență, depersonalizare, context in care părții civile R. L. A. i-au fost recomandate ședințe de psihoterapie pe marginea tulburărilor comorbide, ședințe de consiliere parentală, terapie de familie.

Cu privire la partea civilă R. D. I., instanța a reținut că acesta a suferit ca urmare a accidentului căruia i-a fost victimă fiica sa, o traumă profundă, având ca urmare sentimentul pierderii unei relații semnificative, întreruperea funcționării normale a persoanei, pierderea viziunii asupra vieții, deprivare emoțională, izolare socială, înstrăinare, vulnerabilitate la rău și la boală, recomandându-i-se ședințe de psihoterapie pe marginea tulburărilor comorbide, ședințe de consiliere parentală, terapie de familie.

Este evident ca părțile civile au fost afectate psihic in condițiile in care victima este singurul lor copil, mama fetitei a fost cea care in calitate de medic a primit-o la camera de garda, suferind un soc când și-a văzut copilul in coma, de la data producerii accidentului și pana in prezent au fost mereu in preajma minorei, au fost alături de ea in momentele foarte grele, aceștia trăind sentimente de neputință, de frustrare elocvente in acest sens fiind actele de la dosar din care reiese ca părților civile le-a fost recomandată consiliere psihologica pentru a putea trece peste trauma suferită.

La stabilirea cuantumului daunelor morale, Instanța a avut in vedere ca partea civilă minoră anterior accidentului rutier era un copil dotat peste medie, cu rezultate foarte bune la învățătură, participa la competiții școlare primind numeroase premii, un copil vesel și prietenos, perfect sănătos, sociabil care devenea imediat centrul atenției fără a face efort, a obținut locul I pe țară la olimpiade de matematică, limbi străine, scria nuvele poezii, urma cursuri de balet iar in prezent urmările fizice și psihice au in continuare nevoie de tratament, supraveghere, îngrijire.

În cauză, instanța a apreciat că se justifică acordarea daunelor morale însă într-un cuantum mai mic decât cel solicitat, pe considerentul că repararea unui prejudiciu de ordin afectiv nu trebuie să se transforma într-un izvor de îmbogățire iar repararea prejudiciului nepatrimonial cauzat părților civile este de natură să mențină obligația de dezdăunare în limitele proporționalității și echității.

Statuând in echitate, instanța a admis in parte daunele morale solicitate de părtile civile, respectiv pentru partea civilă R. A. R., prin reprezentant legal R. L. A., contravaloarea în lei la cursul BNR din data plății a sumei de 600.000 euro daune morale, pentru partea civilă R. L. A. contravaloarea în lei la cursul BNR din data plății a sumei de 80.000 euro daune morale, partea civilă R. D. I., contravaloarea în lei la cursul BNR din data plății a sumei de 50.000 euro daune morale.

Spitalul U. de Urgență București s-a constituit parte civila cu suma de 108.408,84 lei reprezentând cheltuieli de spitalizare și a făcut dovada acestora cu înscrisurile depuse la dosar ( filele 29-40)

In ceea ce privește angajarea răspunderii asiguratorului, instanța a reținut că

potrivit art 54 alin 4 și art 57 din Legea nr 136/1995, astfel cum a fost interpretată prin decizia nr 1/2005 pronunțată de ICCJ, răspunderea asigurătorului are natură contractuală, având caracter limitat, derivat din contract.

Asigurarea de răspundere civilă pentru prejudiciile produse prin accidente de autovehicule (denumită în continuare asigurare de răspundere civilă auto sau RCA) este, potrivit art.4 din Legea nr.136/1995 modificată, o asigurare obligatorie. Expresia acestui caracter obligatoriu o reprezintă faptul că persoanele fizice sau juridice care au în proprietate vehicule supuse înmatriculării / înregistrării în România, precum și tramvaie au obligația legală (art.48 alin.1 din legea menționată) să încheie o astfel de asigurare, cât și faptul că în asigurarea obligatorie raporturile dintre asigurat și asigurător, drepturile și obligațiile fiecărei părți sunt stabilite prin lege (art.3).

Prin urmare, asigurarea de răspundere civilă auto este un contract prin care asigurătorul se obligă, corelativ încasării primelor de asigurare, să acorde despăgubiri pentru prejudiciile de care asigurații răspund față de terțe persoane păgubite prin accidente de vehicule (prejudicii ale bunurilor, integrității corporale sau vieții unor terțe persoane - art.49 și art.50 din Legea nr.136/1995). Mai mult, despăgubirea se plătește de către asigurător chiar și atunci când accidentul este produs de o altă persoană decât asiguratul, necesară fiind implicarea în accident a autovehiculului asigurat, nu și a persoanei asigurate (art.51 alin.1).

Așadar, răspunderea asigurătorului este o răspundere contractuală, angajată în baza contractului de asigurare încheiat cu asiguratul și nu o formă a răspunderii civile delictuale, însă pronunțarea hotărârii fără a dispune obligarea directă a asigurătorului ci doar făcându-se mențiunea că este opozabilă acestuia nu ar satisface nici una din părți și prevederile expuse mai sus ar rămâne fără finalitate.

Fața de cele ce preced, în baza art. 14, 346 c.p.p. și art. 49 Legea 136/1995 și art. 24 alin. 3 din Ordinul nr. 8/2008 emis de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor și art. 24a alin.3, 26 45, 46 Ordinul nr. 20/2008 emis de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, a admis in parte acțiunea civila formulată de părțile civile R. A. R., R. L. și R. D. I. și a obligat asigurătorul S. de A. – Reasigurare ASTRA ASIGURĂRI SA la plata de despăgubiri către părțile civile astfel:

- partea civilă R. A. R., prin reprezentant legal R. L. A., contravaloarea în lei la cursul BNR din data plății a sumei de 600.000 euro daune morale

- partea civilă R. L. A. contravaloarea în lei la cursul BNR din data plății a sumei de 80.000 euro daune morale și 20.216 lei daune materiale

- partea civilă R. D. I., contravaloarea în lei la cursul BNR din data plății a sumei de 50.000 euro daune morale

- părțile civile R. L. A. și R. D. I. suma de 140.782 lei și contravaloarea în lei la cursul BNR din data plății a sumei de 18.948 euro daune materiale

În baza art. 14, 346 c.p.p. și art. 998, 999 cod civil a obligat inculpatul D. P. L. la plata de despăgubiri către partea civilă Spitalul U. de Urgență București cu sediul in Splaiul Independentei nr.169 sector 5, în suma de 108.408,84 lei.

În baza art. 191 c.p.p. obligă inculpatul la 700 lei cheltuieli judiciare către stat.

Împotriva sentinței penale au formulat recurs inculpatul D. P. L., asigurătorul S. DE A. - REASIGURARE ASTRA ASIGURARI SA, părțile civile R. A. R. prin reprezentat legal, R. D. I. și R. L. A. .

Asigurătorul a criticat sentința în esență sub aspectul nelegalității față de acordarea de despăgubiri părinților victimei, care, în opinia sa nu au calitate de parte vătămată în cauză, în raport de infracțiunea pentru care a fost condamnat inculpatul și sub aspectul cuantumului daunelor acordate, apreciindu-le prea mari, inculpatul a criticat hotărârea față de obligarea sa exclusivă la plata daunelor către spital, și părțile civile sub aspectul neacordării daunelor în totalitate, așa cum au solicitat, motivele pe larg regăsindu-se în încheierea de dezbateri, fiind depuse și în scris la dosarul cauzei.

Analizând recursurile declarate prin prisma motivelor invocate și din oficiu în conformitate cu disp. art. 385 indice 6 alin. 3 din Codul de procedură penală, Curtea constată că recursurile sunt întemeiate, dar doar pentru motivele și în limitele care se vor arăta.

În mod corect instanța de fond a reținut situația de fapt, din coroborarea probelor administrate în cauză rezultând vinovăția inculpatului care a fost stabilită prin sentința penală nr. 1805/05.12.2011, acesta recunoscând săvârșirea faptei pentru care a și fost condamnat la pedeapsa de 10 luni închisoare, cu apl. art. 71, 64 lit. a teza II și b c.p., în baza art. 81, 82 c.p. dispunându-se suspendarea condiționată a executării pedepsei principale și a celor accesorii pe un termen de încercare de 2 ani 10 luni, pe baza vinovăției penale fiind determinată și răspunderea civilă a acestuia, Curtea apreciind că sumele acordate părților civile acoperă prejudiciile materiale și morale cauzate acestora, raportat la consecințele negative suferite de cei în cauză, în plan fizic, psihic și afectiv natura leziunilor produse, numărul mare de zile de îngrijiri medicale, intensitatea durerilor resimțite, complicațiile survenite, internările numeroase, intervențiile chirurgicale suportate de victimă dar și de părinții acesteia, și efortul uriaș depus de aceștia pentru a-și putea exercita în continuare activitățile.

Referitor la principalul motiv de recurs al asigurătorului, care a arătat că părinții nu pot avea calitatea de părți civile în cauza de față având în vedere că inculpatul a fost condamnat pentru o infracțiune de vătămare corporală din culpă, fără ca integritatea lor fizică să fie afectată, ci doar a fetei, Curtea apreciază că această susținere nu are un temei fundamentat decât pe practica judiciară, nu însă și pe textele de lege. Potrivit art. 24 Cod procedură penală, persoana care a suferit prin fapta penală o vătămare fizică, morală sau materială, dacă participă în procesul penal, se numește parte vătămată alin.2 prevăzând că persoana vătămată care exercită acțiunea civilă în cadrul procesului penal se numește parte civilă. Art. 14, al cărui titlu marginal este obiectul și exercitarea acțiunii civile, prevede că acțiunea civilă are ca obiect tragerea la răspundere civilă a inculpatului, precum și a părții responsabile civilmente, acțiunea civilă putând fi alăturată acțiunii penale în cadrul procesului penal, prin constituirea persoanei vătămate ca parte civilă, menționându-se ulterior că repararea pagubei se face potrivit dispozițiilor legii civile:

a) în natură, prin restituirea lucrului, prin restabilirea situației anterioare săvârșirii infracțiunii, prin desființarea totală ori parțială a unui înscris și prin orice alt mijloc de reparare;

b) prin plata unei despăgubiri bănești, în măsura în care repararea în natură nu este cu putință.

De asemenea, se acordă despăgubiri bănești pentru folosul de care a fost lipsită partea civilă.

Acțiunea civilă poate avea ca obiect și tragerea la răspundere civilă pentru repararea daunelor morale, potrivit legii civile.

Față de aceste texte legale, care arată, pe de o parte care sunt persoanele care se pot constitui părți civile în procesul penal și pe de altă parte, modul în care se pot constitui părți civile aceste persoane, Curtea constată că părinții victimei accidentului de care se face vinovat inculpatul, au suferit, alături de victimă, la rândul lor, propriile suferințe atât materiale cât și morale, reținând în primul rând cheltuielile efectuate cu tot ceea ce a însemnat tratamentul medical, cheltuieli care nici nu puteau fi efectuate de alte persoane decât de aceștia față de calitatea de reprezentanți legali ai victimei minore, aceasta fiind la data accidentului și pe tot parcursul intervențiilor chirurgicale minoră, iar părinții având nu doar dreptul de reprezentare ci chiar obligația legală de întreținere a acesteia.

Așadar, sub aspectul acordării de daune materiale, Curtea apreciază că nici nu se impun discuții suplimentare, susținerile asigurătorului fiind nu doar nefondate, dar chiar imorale față de evidența necesității acordării acestor daune părinților. Sub aspectul cuantumului, Curtea constată de asemenea că instanța de fond a procedat la analiza temeinică a tuturor sumelor și a înlăturat, justificat și în opinia Curții, acele cheltuieli care nu au avut legătura cu cauza, Curtea constatând, în propria sa analiză, că aceste despăgubiri au fost efectiv justificate de înscrisurile depuse și de toate celelalte probe administrate, solicitările în sensul majorării - ale părților civile, respectiv în sensul reducerii - ale asigurătorului, fiind neîntemeiate.

În ceea ce privește susținerile asigurătorului în sensul că nu pot fi acordate nici daune morale părinților față de același argument, că nu au suferit direct prin fapta produsă de inculpat, Curtea reamintește același argument legal anterior invocat, arătând că suferințele morale nu se analizează exclusiv prin raportare la cel efectiv vătămat prin accident, dar și la suferințele pricinuite indirect, însă prin același accident, altor persoane, legate afectiv și emoțional de victima accidentului, în măsura în care se dovedește că acele persoane au suferit la rândul lor, propriile prejudicii morale. Or, în cauza de față, Curtea apreciază ca dovedite imensele suferințe ale părinților victimei, care în mod evident nu au mai avut aceiași viață ca cea anterioară sub nici un aspect, ambii părinți suferind traumatisme psihice puternice, de la acea dată și continuu pentru depășirea situației dramatice în care s-au aflat o lungă perioada de timp, Curtea reținând că de la data accidentului viața acestora a avut de suferit modificări relevante, de înțeles și firești chiar în contextul unei asemenea întâmplări nefericite, în condițiile in care victima este singurul lor copil, mama fetei a fost cea care în calitate de medic a primit-o la camera de gardă, suferind un șoc când și-a văzut copilul în comă, de la data producerii accidentului și pana în prezent au fost mereu in preajma minorei, au fost alături de ea în toate momentele cu toată gama de sentimente inerente în astfel de situații, de la neputință, frustrare la modeste bucurii determinate de la fel de modestele progrese în evoluție ale fetei.

Curtea apreciază că instanța de fond a reținut în mod corect și a analizat amplu necesitatea acordării de despăgubiri morale părinților față de toate probele care s-au administrat și pe baza cărora și-a format convingerea, împărtășită și de Curte, că părinții, ca reprezentanți legali au suferit mari și ireparabile prejudicii morale care justifică acordarea de despăgubiri în cuantumul stabilit de instanța de fond, aspect în raport de care Curtea arată că susținerile recurenților în sensul neacordării, respectiv al majorării cuantumului, nu sunt fondate, sumele acordate de instanța de fond urmând a fi menținute.

Curtea constată de altfel că singurul argument invocat de asigurător în sensul imposibilității de acordare de daune morale părinților victimei a fost practica judiciară în materie, or, Curtea reamintește pe de o parte, că practica nu poate consfinți un principiu de drept și pe de altă parte, că nici un text de lege nu interzice acordarea de despăgubiri în aceste situații, acordarea de daune analizându-se nuanțat, de la caz la caz, în funcție de raporturile afective existente între părțile implicate și de suferințele efective ale solicitanții de despăgubiri.

Curtea apreciază însă că sentința penală este nelegală sub aspectul obligării la plata acestor daune a asigurătorului singur, deși principalul obligat la plata acestor despăgubiri este inculpatul, obligația sa fiind determinată de vinovăția reținută în raport de faptul generator de prejudicii, astfel încât obligația directă și a asigurătorului, care derivă din contractul de asigurare obligatorie de răspundere civilă încheiat de inculpat pentru autoturismul pe care îl conducea la momentul producerii accidentului, nu exclude obligația inculpatului la plata acestor despăgubiri, inculpatul fiind de altfel cel care a cauzat faptul ilicit iar răspunderea sa este una întemeiată pe fapta ilicită, delictuală, în vreme ce obligația asigurătorului este una contractuală.

Curtea arată că rațiunea pentru care legiuitorul a stabilit ca și obligația asigurătorului să fie una directă, derivată din contract este una de favoare pentru părțile vătămate, pentru a le asigura pe acestea de eventuala insolvabilitate a inculpatului, persoană fizică, și acordarea posibilității reale efective și concrete a acestor părți vătămate de a-și acoperi cel puțin parțial prejudiciile suferite, de la asigurător. Aceasta nu înseamnă însă că inculpatul este absolvit de propria sa culpă civilă, cel răspunzător de fapta ilicită fiind inculpatul însuși, astfel încât, în lipsa unei norme explicite care să îl excludă de la plata despăgubirilor, acesta nu poate fi absolvit doar prin obligarea și a asigurătorului la despăgubiri. Pe de altă parte, Curtea reamintește că asigurătorul poate fi obligat la despăgubiri doar până la limita stabilită prin Normele care stabilesc valoarea pentru accidentele petrecute în fiecare an, iar uneori această limită poate fi mai mică decât sumele cu care instanțele de judecată obligă la despăgubirea părților vătămate.

Curtea reține că temeiurile răspunderii sunt diferite, pentru inculpat, ca persoană răspunzătoare de producerea accidentului, faptul ilicit generator de prejudicii, iar pentru asigurător, contractul de răspundere civilă obligatorie, încheiat de persoana asigurată pentru accidentele produse de autovehiculul asigurat, astfel încât, reținând că aceasta este o dispoziție de favoare pentru partea civilă, care se poate îndrepta astfel deopotrivă împotrivă acestora, va admite recursul exercitat de sub acest aspect potrivit art. 385 indice 15 punctul 2 lit. d) Cod procedură penală și rejudecând, va casa sentința și îl va obliga pe inculpat alături de asigurătorul de răspundere civilă la plata către părțile civile a sumelor la care a fost obligat asigurătorul singur de către instanța de fond.

Referitor la recursul inculpatului în sensul că trebuie înlăturată mențiunea referitoare la obligarea sa la daune către spital,Curtea arată că această susținere este nefondată, temeiul obligării acestuia la daune fiind cel anterior invocat, dar, pentru identitate de rațiune, acesta trebuie obligat la plata și a acestor daune alături de asigurător,temeiul juridica al acordării de despăgubiri către fiecare din părțile civile fiind același.

Curtea constată că alte motive de nelegalitate sau de netemeinicie nu sunt, sentința fiind legală sub celelalte aspecte și reținând că recursurile sunt fondate exclusiv sub aspectele menționate, în baza art. 385 ind. 15 pct. 2 lit. d cod de procedură penală va admite recursurile declarate de inculpatul D. P. L., reținând că pentru acesta este o dispoziție de favoare obligarea sa la daune alături de asiguratorul S.C. ASTRA A. REASIGURARE S.A. către spital, de părțile civile R. A. R. și R. L. A. și asigurător, reținând de asemenea că și pentru acestea este tot o dispoziție de favoare obligarea și a inculpatului alături de asigurător, respectiv alături de inculpat, va casa în parte sentința penală recurată și în fond rejudecând:

Va obliga inculpatul alături de asigurator la plata despăgubirilor civile stabilite de instanța de fond către părțile civile R. A. R. (prin reprezentant R. L. A.), R. L., R. D. și Spitalul U. de Urgență ( în cuantumul stabilit de instanța de fond sub toate aspectele, atât în ceea ce privește daunele materiale cât și daunele morale ).

Va menține celelalte dispoziții ale sentinței penale recurate.

În baza art. 192 alin. 3 cod de procedură penală cheltuielile judiciare din recurs rămân în sarcina statului .

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art. 385 ind. 15 pct. 2 lit. d cod de procedură penală admite recursurile declarate de inculpatul D. P. L. și asiguratorul S.C. ASTRA A. REASIGURARE S.A. și părțile civile R. A. R. și R. L. A. împotriva sentinței penale nr. 557 din 18 martie 2013 pronunțată de Judecătoria sectorului 5 București în dosarul nr._ .

Casează în parte sentința penală recurată și în fond rejudecând:

Obligă inculpatul alături de asigurator la plata despăgubirilor civile stabilite de instanța de fond către părțile civile R. A. R. (prin reprezentant R. L. A.), R. L., R. D. și Spitalul U. de Urgență ( în cuantumul stabilit de instanța de fond sub toate aspectele, atât în ceea ce privește daunele materiale cât și daunele morale ).

Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale recurate.

În baza art. 192 alin. 2 cod de procedură penală cheltuielile judiciare din recurs rămân în sarcina statului .

Definitivă .

Pronunțată în ședință publică astăzi 26 septembrie 2013.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

C.-B. I.-T. M. C. V. B.

GREFIER,

I. P.

Red./Tehnored. – M.C.

2 ex./07.10.2013

Judecătoria sectorului 5 București - D.I.G.

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA I PENALĂ

Dosar nr._

(Număr în format vechi_ )

Î N C H E I E R E

Ședința publică din data de 12 septembrie 2013

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE- C. B. I. T.

JUDECĂTOR - M. C.

JUDECĂTOR - V. B.

GREFIER - I. P.

* * * * * * * * *

MINISTERUL PUBLIC - P. DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - reprezentat de procuror M. C.

Pe rol se află judecarea cauzei penale privind recursurile declarate de recurentul inculpat D. P. L., recurentul asigurător S. DE A. - REASIGURARE ASTRA ASIGURARI SA, recurenții părți civile R. A. R. prin reprezentat legal, recurentul parte civilă R. D. I. și recurentul parte civilă R. L. A. împotriva sentinței penale nr. 557 din data de 18 martie 2013 pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București.

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns:

- recurentul inculpat D. P. L., personal;, asistat de apărător ales;

- recurentul asigurător S. DE A. - REASIGURARE ASTRA ASIGURARI SA, prin apărător ales, avocat M. M., în baza Împuternicirii avocațiale ._/2013 din data de 11 iunie 2013, depusă la dosar ( fila 19);

- recurenta parte civilă R. A. R. prin reprezentat legal R. D. I. și apărător ales, avocat I. I., în baza Împuternicirii avocațiale ._ din data de 10 06 2013 depusă la dosar (fila 30);

- recurenții părți civile R. D. I. și R. L. A., personal și asistați de apărător ales, avocat I. I., în baza Împuternicirii avocațiale ._ din data de 10 06 2013 depusă la dosar (fila 30);

lipsă fiind intimatul parte civilă S. U. URGENTA.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat memoriul depus la dosar ( filele 63-73) de recurenții R. A. R. ,R. D. I. și R. L. A.

Apărătorul recurentului asigurător S. DE A. - REASIGURARE ASTRA ASIGURARI, arată că a depus la dosar (filele 46-57), la termenul anterior, motivele de recurs prin înscrisul intitulat „memoriu”.

Formulează cerere de probe în sensul că solicită încuviințarea unei expertize contabile cu privire la daunele materiale pretinse de părțile vătămate.

Solicită emiterea unei adrese către BCR , Raiffeisen Bank și ING, pentru a comunica instanței ce sume s-au recuperat prin alimentarea contului deschis de partea vătămată întrucât în legea civilă este reglementat că „prejudiciul se impune a fi cert și nereperat încă”.

Apărătorul ales al recurenților părți civile solicită respingerea cererii de probe formulată de apărătorul recurentului asigurător S. DE A. - REASIGURARE ASTRA ASIGURARI.

Expertiza contabilă solicitată în recurs nu este utilă și concludentă cauzei întrucât nu a fost solicitată nici la prima nici la a doua judecată în fond iar în al doilea rând arată că dosarul a mai fost odată în recurs, hotărârea fondului fiind casată și cauza fiind trimisă spre rejudecare cu îndrumarea reluării judecății de la momentul dezbaterilor pe fond.

Conchide și solicită să fie respinsă cererea de probe formulată de recurentul asigurător.

Apărătorul ales al inculpatului solicită încuviințarea cererii de probe a recurentului asigurător S. DE A. - REASIGURARE ASTRA ASIGURARI, așa cum a fost formulată

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul pune concluzii de respingere a cererii de probe formulate recurentului asigurător S. DE A. - REASIGURARE ASTRA ASIGURARI ca nefiind utile cauzei.

Curtea deliberând apreciază că probele solicitate de recurentul asigurător S. DE A. - REASIGURARE ASTRA ASIGURARI nu sunt concludente și utile cauzei astfel că va respinge cererea de administrarea a probelor cu expertiză contabilă și adresă către mai multe unități bancare.

Apărătorul ales al recurenților părți civile arată că a depus la dosar ( filele 20-29) motivele scrise de recurs și totodată, a depus ( filele 31-45) înscrisurile în susținerea motivelor. Solicită să fie administrată proba cu înscrisurile depuse la dosar 8 filele 31-45).

Curtea deliberând încuviințează administrarea probei cu înscrisurile depuse la doar ( filele 31-45) de către recurentele părți civile prin apărător.

Părțile întrebate fiind de către instanță declară că nu au alte cereri de formulat.

Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor .

Apărătorul ales al recurentului asigurător de răspundere civilă S. DE A. - REASIGURARE ASTRA ASIGURARI, având cuvântul, în motivarea orală a recursului declarat împotriva Sentinței Penale nr. 557, pronunțată de către Judecătoria Sectorului 5 București, în dosarul_, susține incidența cazului de casare prevăzut la art. 385 indice 9 punctul 17 indice 2 Cod procedură penală,

Pune concluzii de: admiterea recursului, casarea a hotărârii recurate și rejudecarea în fond a cauzei

Consideră că instanța de fond a făcut – constant - o greșită aplicare a legii, motiv pentru care, la acest moment, cauza dedusă judecății se află în stadiul unui al doilea recurs promovat împotriva unei hotărâri lipsite de legalitate și temeinicie.

Prin Decizia penală nr. 1983/R/2012, Curtea de Apel București - Secția a ll-a Penală, a admis recursul asigurătorului de răspundere civilă auto dispunând rejudecarea cauzei de către instanța de fond.

Susține că Sentința penală nr. 557, pronunțată de către Judecătoria Sectorului 5 București, în dosarul_, este lipsită de legalitate și temeinice.

Greșita aplicare a legii este motiv de casare.

Subliniază că părinții părții civile nu pot avea calitatea de parte civilă, în acord cu prescripțiile Codului de procedură penală, astfel că instanța de fond a procedat, cu neobservarea legii, la acordarea de despăgubiri tuturor acelora care au pretins înaintea instanței.

Art. 15 alin. 1 Cod procedură penală arată că, doar persoana vătămată se poate constitui parte civilă în contra învinuitului sau inculpatului și persoanei responsabile civilmente.

Subliniază că, prin ilicitul penal, calitatea de parte vătămată o avea exclusiv minora R. A. R. întrucât în urma evenimentului rutier petrecut la 25.11.2009, minora a suferit o vătămare a integrității corporale și a sănătății, valori sociale ocrotite prin norma de incriminare de la art. 184 alin. 2-4 CP.

Procedural, persoana vătămată minoră, prin reprezentant legal, a formulat declarație de constituire de parte civilă iar, în mod legal, acțiunea civilă trebuia soluționată de către judecătoria locală numai față de partea civilă R. A. R..

Susține că se impune admiterea recursului și reformarea hotărârii instanței de fond întrucât acțiunea civilă a părinților părții civile - persoană vătămată prin ilicitul penal – se impune a fi respinsă pentru singurul motiv că părinții părții civile nu erau persoane vătămate, în accepțiunea legii .

Recurenții „aparent părți civile” R. D. I. și R. L. A. nu au calitate de părți civile.

Referitor la daunele morale pretinse de către mama părții civile, R. L. A., instanța de fond constată că aceasta fiind de profesie medic, a fost de gardă la momentul la care persoana vătămată, accidentată, a fost adusă la spital. Șocul mamei a fost puternic iar sentimentele încercate dintre cele mai variate.

Impactul pe care o situație particulară îl are asupra judecătorului nu justifică încălcarea legii de către acesta din urmă.

Probabilitatea ca mama părții civile să fi încercat un prejudiciu moral, prin aceea că și-a văzut fiica în neputință, nu justifică analizarea în cadrul procesului penal a criteriilor de acordare a despăgubirilor pentru daune morale, atât timp cât mama părții civile nu este persoană vătămată în procesul penal. în termeni juridici, cele arătate se încadrează în lipsa raportului direct de cauzalitate dintre fapta ilicită și paguba produsă și care se cere reparată.

Greșit instanța fondului a admis pretențiile mamei întrucât acestea constituie o expresie a legitimării îmbogățirii fără justă cauză.

Conchide că R. L. A. nu are calitatea de parte civilă și astfel nu–i pot fi acordate.

Tatăl părții vătămate, constituit de asemenea parte civilă în procesul penal, a pretins acordarea de daune morale iar, instanța de fond a trecut nepermis peste împrejurarea că R. D. I. nu avea calitatea de parte vătămată în procesul penal pentru a putea în mod valabil să se constituie parte civilă și acordă acestuia daune morale.

Asigurătorul prin apărător consideră că instanța de fond a făcut o confuzie cu situația în care victima unui accident de circulație decedează. Dacă partea vătămată prin accidentul de circulație ar fi decedat nefericit, tatăl avea căderea de a se constitui parte civilă pentru trauma decesului fiicei sale.

Consideră că nici despăgubirile materiale acordate părinților părții vătămate nu se cuveneau întrucât au fost încălcate flagrant prev. art. 15 Cod procedură penală. Susține că, dacă părinții au suportat cheltuieli cu recuperarea și tratamentul fiicei lor, aceștia rămân simpli creditori ai fiicei fără a dobândi calitate de parte civilă în procesul penal.

Generalitatea practicii judiciare atrage sumei mult mai mici decât sumele record stabilite în cauză.

Critică sentința fondului și pentru faptul că instanța de fond nu a avut în vedere practica judecătoriei .

Subliniază că persoana vătămată s-a constituit parte civilă în procesul penal pentru suma de 1,2 milioane de euro, daune morale iar instanța de fond i-a acordat părții civile, cu acest titlu,_ euro.

Dispunând astfel, judecătoria de sector a nesocotit prescripțiile art. 49 din Ordinul nr. 5/17.05.2010 care dispus în sensul că despăgubirile morale se acordă „în conformitate cu legislația și jurisprudența din România".

Cu privire la rolul și importanța practicii judiciare în materia daunelor morale, s-a reținut în doctrină, în contextul criteriilor ce pot fi avute în vedere la stabilirea despăgubirilor că, „raportarea la echivalentul pe care îl procură, considerat compensatoriu, nu poate fi decât aleatorie, situație în care singurul criteriu valabil ar rămâne precedentul judiciar, stabilit, în considerarea unor tarife, de practica instanțelor, care, fără sa oblige, ar orienta spre a se ajunge, pe această cale, la o relativă egalitate de tratament.

Din analiza practicii judiciare a rezultat că instanțele românești recunosc prejudiciul moral încercat de către victima unui accident rutier acordând daune morale care să compenseze suferința persoanei vătămate, fără a da prilejul acesteia din urmă să se îmbogățească fără just temei.

Solicită admiterea recursului și reducerea cuantumului daunelor morale acordate părții civile .

Referitor la daunele materiale susține că sentința penală recurată, este nelegală, prin aceea că a fost dispusă acordarea de despăgubiri particularilor fără calitatea de a le pretinde și este expresia unei insuficiente analize a materialului probator.

Așa - zisele părți civile au făcut dovada unor cheltuieli prin înscrisuri, inițial depuse în limba germană, ulterior traduse, fără legalizare de semnătură iar lipsa legalizării semnăturii traducătorului conduce la imposibilitatea dovedirii, prin acele înscrisuri, a faptului pretins. Solicită să fie avute în vedere motivele de recurs ( filele 46- 57).

Solicită să fie avute în vedere sumele indicate la fila 54 dosar ( fila 9 a motivelor de recurs.

Consideră că se impune diminuarea cuantumului daunelor materiale cu suma de_, 76 euro și cu suma de 2851 franci.

Pune concluzii de admitere a recursului, casare a hotărârii atacate și rejudecând cauza să fie pronunțată o hotărâre legală și temeinică în sensul celor susținute oral, detaliate în scris ( filele 46-57). Depune concluzii scrise.

Apărătorul ales al părților civile pune concluzii de respingere, ca nefondat, a recursului al recurentului asigurător S. DE A. - REASIGURARE ASTRA ASIGURARI.

Orice persoană care suferă prin fapta penală o vătămare fizică, morală ori materială se poate constitui parte civilă în procesul penal.

Toate cheltuielile au fost efectuate de părinții părții vătămate, o fetiță în vârstă de 13 ani, astfel că sunt îndreptățiți părinții sunt îndreptățiți să participe în proces ca părți civile.

Cu privire la daunele morale de asemeni este neîntemeiat recursul asigurătorului și sub aspectul criticilor daunelor morale acordate părințiilor, suferința intensă a acestora, care au avut copilul în comă timp de cca 60 de zile, sunt de necontestat.

Conchide reiterând pune concluziile de respingere, ca nefondat, a recursului formulat de recurentul asigurător S. DE A. - REASIGURARE ASTRA ASIGURARI.

Apărătorul ales al părților civile pune concluzii de admitere a recursurilor părților civile R. A. R. prin reprezentat legal, R. D. I. și R. L. A., așa cum au fost formulate.

Susține oral motivele de recurs detaliate în scris, aflate la dosar ( filele 20-29).

Subliniază ca fiind perfect justificată cererea părții civile R. L. A. de acordare a veniturilor salariale nerealizate urmare a faptului că și-a suspendat activitățile pentru a-și îngriji copilul, victimă a accidentului al cărui autor este inculpatul.

Solicită acordarea sumei de 150.000 euro pentru partea civilă R. L. A. și 80.000 euro pentru partea civilă lui R. D. I..

Apărătorul ales al recurentului asigurător de răspundere civilă S. DE A. - REASIGURARE ASTRA ASIGURARI pune concluzii de respingere ca nefondate a recursurilor declarate de părțile civile pentru motivele susținute în recursul asigurătorului.

Apărătorul ales al recurentului inculpat solicită admiterea recursului declarat de inculpat în baza art. 385 ind. 15 Cod procedură penală rap. la art. 385 ind. 6 Cod procedură penală . Solicită casarea în parte a hotărârii atacate sub aspectul ultimului paragraf din dispozitiv, respectiv cel referitor la plata despăgubirilor către partea civilă Spitalul U. de Urgență București, în cuantum de 108.408, 84 lei.

Consideră că hotărârea atacată nu este motivată pe aspectul vizat astfel că sunt încălcat disp. art. 26 alin. 1 și 49 din Ordinul CSA 20/2008 solicită să fie avută în vedere practica judiciară pe care a depus - o la dosar, în cursul procesului penal.

Conchide considerând că asigurătorul de răspundere civilă este cel care să achite și cheltuielile de spitalizare.

Pune concluzii de admitere a recursului inculpatului în sensul celor susținute.

Referitor la recursurile părților civile pune concluzii de respingere ca nefondate întrucât solicitarea majorării cuantumului despăgubirilor morale și materiale, necontestate de inculpat în limita stabilită de instanța de fond, apare ca o îmbogățire fără justă cauză.

Recursul asigurătorului de răspundere civilă S. de A. - Reasigurare Astra Asigurari îl lasă la aprecierea Curții.

Apărătorul ales al recurentului asigurător de răspundere civilă S. DE A. - REASIGURARE ASTRA ASIGURARI pune concluzii de respingere a recursului declarat de inculpat.

Apărătorul ales al părților civile lasă la aprecierea Curții soluționarea recursului declarat de inculpat.

Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul pune concluzii de respingere ca nefondat a recursului asigurătorului de răspundere civilă și admitere a recursurilor declarate de inculpat și de părțile civile.

Recurentul parte civilă R. Dagoș I. solicită Curții să aprecieze asupra recursurilor.

Recurenta parte civilă R. L. A., având cuvântul, subliniază că suferințele ei și ale soțului ei, ca părinți ai părții vătămate, sunt de neimaginat. Solicită să fie admise recursurile părților civile și respinse recursurile declarate de asigurător și de inculpat.

Inculpatul în ultimul cuvânt solicită să-i fie admis recursul așa cum a fost susținut de avocat.

CURTEA

Având nevoie de timp pentru a delibera,

DISPUNE

Amână pronunțarea la data de 19 septembrie 2013 .

Pronunțată în ședința publică de la 12 septembrie 2013.

Președinte, Grefier,

C.-B. I.-T. I. P.

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA I PENALĂ

Dosar nr._

(Număr în format vechi_ )

Î N C H E I E R E

Ședința publică de la 19 septembrie 2013

CURTEA

În aceeași compunere și pentru aceleași motive,

DISPUNE

Amână pronunțarea la data de 26 septembrie 2013 .

Pronunțată în ședința publică de la 19 septembrie 2013.

Președinte, Grefier,

C.-B. I.-T. I. P.

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA I PENALĂ

Dosar nr._

(Număr în format vechi_ )

Decizia Penală nr. 1753