Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr. 628/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 628/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 14-08-2014 în dosarul nr. 628/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II-A PENALĂ
DOSAR NR._ (_ )
DECIZIA PENALĂ NR. 628/CO
Ședința publică din data de 14 august 2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: L. C. C.
GREFIER: E. L. N.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București reprezentat de procuror C. M..
Pe rol se află cauza penală având ca obiect soluționarea contestației formulate de inculpatul S. R. C. împotriva încheierii din data de 07.08.2014 pronunțată de Tribunalul Călărași în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns contestatorul-inculpat S. R. C., în stare de arest, asistat de apărător ales G. A. cu împuternicirea avocațială la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Nefiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, Curtea acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul contestatorului-inculpat apreciază că încheierea atacată este motivată în abstract atât în privința subzistenței temeiurilor menținerii stării de arest preventiv cât și în ceea ce privește cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive. Solicită să se aibă în vedere că instanța de fond a constatat că sunt îndeplinite condițiile menținerii măsurii arestării preventive dar fără a evalua, în mod obiectiv, împrejurările specifice cauzei. Arată că hotărârea a fost motivată la plural și consideră că au fost încălcate dispozițiile art. 224 alin. 2 Cod procedură penală și ale art. 5 pct. 3 din Convenția CEDO.
Apreciază că judecătorul fondului s-a pronunțat cu încălcarea principiului potrivit căruia arestarea preventivă trebuie să aibă un caracter excepțional, neputându-se prelungi în mod nejustificat, dincolo de limite rezonabile. Arată că inculpatul este arestat de un an și două luni, invocă cauzele C. contra României și Tărău contra României și solicită ca instanța să aibă în vedere durata arestării preventive.
Consideră că nu a fost luată în considerare posibilitatea aplicării unor măsuri preventive alternative celei specifice mediului carceral și că nu au fost analizate argumentele privind profilul moral, familial decât ca elemente de circumstanțiere.
Cu privire la gravitatea acuzațiilor aduse precizează că, în ceea ce îl privește pe inculpat, este vorba de un singur act material ce a avut loc în . prin achiziționarea unei suprafețe de teren, prin act notarial și punerea acestuia la dispoziția celorlalți inculpați în vederea sustragerii de produse petroliere, aspect recunoscut de contestator. Referitor la contravaloarea țițeiului consideră că nu mai consideră un prejudiciu care să justifice pericolul social pentru ordinea publică deoarece cantitatea de țiței a fost recuperată în natură iar contravaloarea reparațiilor a fost achitată S.C. Conpet, dovada fiind atașată la dosarul instanței de fond.
Mai arată că inculpatul a avut o atitudine de recunoaștere, de însușire a probelor și că măsura arestării preventive nu mai este aptă și necesară pentru buna desfășurare a procesului penal, că nu are antecedente penale, că procesul se va prelungi pe latură civilă cu răsfrângerea consecințelor și asupra acestui inculpat, care a formulat o cerere de disjungere.
Consideră că măsura preventivă alternativă a controlului judiciar prin obligațiile impuse și aspectele anterior menționate sunt apte, necesare și suficiente să garanteze buna desfășurare a procesului penal.
Solicită admiterea cererii de înlocuire a măsurii arestării preventive cu controlul judiciar.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea contestației ca nefondată și apreciază că instanța de fond, în mod corect, a menținut măsura arestării preventive având în vedere gravitatea faptelor, numărul mare de persoane implicate, modul elaborat în care a acționat precum și că nu a fost depășit termenul rezonabil al arestării preventive, ținându-se cont de complexitatea cauzei și probele administrate atât în acuzare dar și în apărare.
Contestatorul-inculpat S. R. C., având ultimul cuvânt, arată că se face vinovat de săvârșirea actului material din . a participat indirect, că este arestat de 14 luni, că nu are antecedente penale și solicită să fie pus în libertate.
CURTEA,
Deliberând, asupra contestației de față:
Prin încheierea de ședință din data de 07.08.2014 pronunțată de Tribunalul Călărași - Secția Penală, în baza art.362 alin.2 c.p.p. raportat la art.208 c.p.p. s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaților I. G. A., N. T., Toncu Ș. și S. R. C. și a fost menținută măsura arestării preventive a acestora.
În baza art.362 alin.1 c.p.p. raportat la art.242 c.p.p. a fost respinsă cererea inculpaților I. G. A., S. R. C. și N. T. de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a controlului judiciar sau a arestului la domiciliu.
Tribunalul, analizând legalitatea și temeinicia arestării preventive a inculpaților arestați în cauză, în raport de dispozițiile art. 362 alin. 2 C.pr.p, a constatat că nu s-au schimbat temeiurile care au determinat arestarea preventivă, nefiind administrată nici o probă care să conducă la concluzia că dovezile administrate la urmărirea penală nu mai subzistă sau există o probă nouă, care să nu mai justifice privarea de libertate a inculpaților menționați anterior.
Măsura arestării preventive dispusă față de inculpați este proporțională cu gravitatea acuzațiilor aduse și este necesară în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal.
Judecătorul a constatat că în cauză pentru infracțiunile reținute în sarcina inculpaților sunt prevăzute pedepse cu închisoarea mai mari de 5 ani, acestea prezentând un grad ridicat de pericol social.
Pericolul rezidă în principal din natura faptelor, frecvența și caracterul lor repetitiv, numărul mare de inculpați implicați în inițierea, desfășurarea și susținerea activității infracționale, abilitatea cu care au conceput modul de operare, aspecte ce au relevat periculozitatea faptelor și inculpaților.
Tribunalul a mai reținut că, pentru a se dispune înlocuirea măsurii arestării preventive cu o altă măsură preventivă mai ușoară, este necesar ca față de momentul luării măsurii privative de libertate să fi intervenit niște împrejurări de natură a modifica în sens favorabil inculpatului temeiurile care inițial au impus arestarea sa.
În speță, cercetarea judecătorească a început, inculpații au fost audiați, au manifestat o poziție parțial sinceră ,având totodată circumstanțe personale care ar justifica cercetarea lor în continuare în stare de libertate. Instanța de fond a constatat că cele mai multe din aceste circumstanțe și care tind să circumstanțieze favorabil persoana inculpaților, au existat și la momentul luării măsurii arestării preventive, ele urmând a fi valorificate în măsura în care sunt reale, cu ocazia soluționării pe fond.
Prin urmare, nu a existat o schimbare a temeiurilor inițiale care să conducă la admiterea cererilor de înlocuire a măsurii arestării preventive formulate de inculpați.
Ținând seama de natura infracțiunilor ce se impută inculpaților, de caracterul organizat și modalitatea în care a fost concepută activitatea infracțională, de numărul faptelor pentru care inculpații sunt cercetați în prezenta cauză, de valoarea mare a prejudiciului produs și nerecuperat, tribunalul a apreciat că lăsarea în libertate a inculpaților ar prezenta un pericol pentru ordinea publică, fiind de natură a impieta negativ asupra desfășurării în continuare a procesului penal.
Față de gravitatea deosebită a faptelor, circumstanțele personale favorabile inculpaților, conduita lor anterioară și reducerea limitelor de pedeapsă ca urmare a intervenirii unei legi mai favorabile, au rămas fără relevanță .
În consecință, ținând seama și de stadiul procesului penal - aproape de finalizare, așteptându-se doar finalizarea expertizei de specialitate - Tribunalul a apreciat că temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpaților subzistă și impun în continuare privarea lor de liberate.
Împotriva acestei încheieri a formulat contestație inculpatul S. R. C. susținând, în esență, că durata arestării preventive a depășit un termen rezonabil, astfel că, în raport de gravitatea faptelor și de circumstanțele personale, îndeplinește condițiile pentru a se înlocui această măsură cu cea a controlului judiciar.
Curtea, examinând încheierea atacată, constată următoarele:
În mod just s-a reținut că temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpatului subzistă pe deplin, întrucât de la data ultimei verificări a măsurii și până în prezent nu au intervenit modificări de natură a conchide că s-ar fi schimbat sau ar fi încetat aceste temeiuri, respectiv că o măsură preventivă mai ușoară ar fi suficientă pentrurealizarea scopului prevăzut la art.202 alin.1 NCPP.
Există în continuare probe din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit infracțiunile ce formează obiectul cauzei și subzistă temerea rezonabilă că, față de natura și gravitatea faptelor, de împrejurările și modalitatea în care se reține că ar fi fost comise, lăsarea acestuia în libertate ar prezenta un pericol pentru ordinea publică.
Chiar dacă, în condițiile art. 5 paragraful 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, astfel cum acest text este interpretat în jurisprudența C.E.D.O., inculpații arestați preventiv au dreptul de a fi judecați într-un termen rezonabil și de a fi eliberați în cursul procedurii, Curtea apreciază că, prin raportare la stadiul actual al procedurii, durata arestării preventive a inculpatului nu este disproporționată în raport de importanța și complexitatea cauzei, precum și de gravitatea faptelor imputate.
Așadar, conform art.4251 alin. 7 pct.1 lit.b Cod procedură penală, va respinge contestația ca nefondată, iar în baza art.275 al.2 Cod procedură penală, va obliga inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge ca nefondată contestația formulată de inculpatul S. R. C. împotriva încheierii din data de 07.08.2014 pronunțată de Tribunalul Călărași în dosarul nr._ .
Obligă inculpatul la plata sumei de 200 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 14.08.2014.
PREȘEDINTE,
L. C. C. GREFIER,
E. L. N.
Red.L.C.C.
Dact.EA-5 ex/21.08.2014
T.Călărași – jud.N.D.
| ← Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr.... | Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare... → |
|---|
