Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr. 158/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Curtea de Apel BUCUREŞTI - Sentințe și decizii penale / 2016

Decizia nr. 158/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 16-04-2014 în dosarul nr. 158/2014

DOSAR NR._

(_ )

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCURESTI SECTIA A II A PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR.158/C

Ședința publică de la 16.04.2014

Curtea constituită din:

P.- C. C. D.

GREFIER- D. P.

Ministerul Public - P. de pe lângă ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE – D.I.I.C.O.T – S. CENTRALĂ – a fost reprezentat de procuror R. P..

Pe rol pronunțarea asupra contestațiilor formulate de inculpații G. G., C. M., G. Ș. R., M. N. S., S. G., F. A., împotriva încheierii de ședință din 02.04.2014 pronunțată de Tribunalul București Secția I Penală, în dosarul nr._ 3*.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 11.04.2014 și au fost reținute în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta și când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la 16.04.2014, când a decis;

CURTEA

Prin încheierea de ședință din 02.04.2014 Tribunalul București Secția I Penală, în dosarul nr._ 3* in baza prev. art. 208 alin. 4 Cpp a dispus menținerea măsurii arestării preventive a inculpaților

G. G., C. M., I. V., M. N. S., S. G., G. Ș. R., F. A., R. M. M., I. G. si a respins, ca neîntemeiate, cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu/control judiciar formulate de inculpați, prin apărători.

Tribunalul a concluzionat ca în raport de disp. art. 208 al. 4 Cpp, în cauză subzistă temeiurile avute în vedere la momentul arestării preventive pentru următoarele considerente:

Prin rechizitoriul nr. 71/D/P/2012 din data de 21.10.2013, Ministerul Public – Parchetul de pe langă Înalta Curte de Casație și Justiție- D. –S. Centrală a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpaților:

1. G. G., cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea 678/2001 modificată și completată cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p; trafic de minori prev. de art. 13 alin. 1, 3 și 4 din Legea 678/2001 modificată și completată cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p; proxenetism prev. de art. 329 alin. 1, 2 și 3 din C.p cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p; constituirea unui grup de criminalitate organizată prev. de art. 7 alin. 1 și 3 din Legea 39/2003; cu aplic. art. 33 lit. a din C.p. și art. 37 lit. b din C.p.

2. C. M., cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea 678/2001 modificată și completată cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p; proxenetism prev. de art. 329 alin. 1 și 2 din C.p cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p.; sprijinire a unui grup de criminalitate organizată prev. de art. 7 alin. 1 și 3 din Legea 39/2003; cu aplic. art. 33 lit. a din C.p. și art. 37 lit.a din C.p.

3. I. V., cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea 678/2001 modificată și completată cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p; proxenetism prev. de art. 329 alin. 1 și 2 din C.p cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p.; constituirea unui grup de criminalitate organizată prev. de art. 7 alin. 1 și 3 din Legea 39/2003; cu aplic. art. 33 lit. a din C.p.

4. M. N. S., cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea 678/2001 modificată și completată cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p; proxenetism prev. de art. 329 alin. 1, 2 și 3 din C.p cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p.; constituirea unui grup de criminalitate organizată prev. de art. 7 alin. 1 și 3 din Legea 39/2003; cu aplic. art. 33 lit. a din C.p.

5. S. G., cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea 678/2001 modificată și completată cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p; trafic de minori prev. de art. 13 alin. 1, 3 și 4 din Legea 678/2001 modificată și completată cu aplic. art. 41 alin. 2; proxenetism prev. de art. 329 alin. 1, 2 și 3 din C.p cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p.; constituirea unui grup de criminalitate organizată prev. de art. 7 alin. 1 și 3 din Legea 39/2003; cu aplic. art. 33 lit. a din C.p.

6. G. Ș. R., cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea 678/2001 modificată și completată cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p; trafic de minori prev. de art. 13 alin. 1, 3 și 4 din Legea 678/2001 modificată și completată; proxenetism prev. de art. 329 alin. 1, 2 și 3 din C.p cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p.; constituirea unui grup de criminalitate organizată prev. de art. 7 alin. 1 și 3 din Legea 39/2003; cu aplic. art. 33 lit. a din C.p.

7. F. A., cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea 678/2001 modificată și completată cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p; trafic de minori prev. de art. 13 alin. 1, 3 și 4 din Legea 678/2001 modificată și completată cu aplic. art. 41 alin. 2; proxenetism prev. de art. 329 alin. 1, 2 și 3 din C.p cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p.; constituirea unui grup de criminalitate organizată prev. de art. 7 alin. 1 și 3 din Legea 39/2003; cu aplic. art. 33 lit. a din C.p.

8. R. M. M., cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea 678/2001 modificată și completată cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p; trafic de minori prev. de art. 13 alin. 1, 3 și 4 din Legea 678/2001 modificată și completată; proxenetism prev. de art. 329 alin. 1 și 2 din C.p cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p.; sprijinire a unui grup de criminalitate organizată prev. de art. 7 alin. 1 și 3 din Legea 39/2003; cu aplic. art. 33 lit. a din C.p. și art. 37 lit.a din C.p.

9. I. G., cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea 678/2001 modificată și completată cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p; trafic de minori prev. de art. 13 alin. 1, 3 și 4 din Legea 678/2001 modificată și completată; proxenetism prev. de art. 329 alin. 1 și 2 din C.p cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p.; sprijinire a unui grup de criminalitate organizată prev. de art. 7 alin. 1 și 3 din Legea 39/2003; cu aplic. art. 33 lit. a din C.p.

În fapt, s-a reținut că la data de 16.12.2011, organele de poliție judiciară din cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate s-au sesizat din oficiu cu privire la activitatea infracțională desfășurată de o grupare de criminalitate organizată, condusă de numitul G. G. zis G. sau B., pe linia traficului de persoane, traficului de minori și proxenetismului. Ca urmare a investigațiilor efectuate s-a stabilit că sus-numitul coordonează o grupare infracțională ce are drept scop racolarea tinerelor de cetățenie română, domiciliate pe raza județelor Călărași, I., Ialomița, pe care le transportă în străinătate, în special în Austria, unde le exploatează din punct de vedere sexual. O parte dintre aceste tinere sunt minore. Totodată, s-a stabilit că din această grupare fac parte numiții: B. E. L., G. N. zis N., C. M. zis B., M. N.-S. zis S., I. V. zis C., S. G. zis F., F. A. zis A., G. Ș.-R. zis R., G. V. zis V. sau Raj, R. M.-M. zis P., P. M. zis M., H. S. zis S. Blondu, A. C. zis C. din Voluntari, I. G. zis B., P. N. A. zis N. Șerparu, N. R. A. zis B.. Modul de operare folosit în activitatea infracțională constă în aceea că liderul și organizatorul rețelei, aflat în cea mai mare parte a timpului pe teritoriul Austriei, se ocupă de recrutarea tinerelor, de transportul sau plata transportului acestora în Austria, de cazare și plasarea lor în cluburi. Totodată, se mai arată că acesta exercită presiuni asupra victimelor, pentru a le determina să practice prostituția în folosul grupării și pentru ca tinerele să lucreze în fiecare zi și cu cât mai mulți clienți, pentru obținerea unor profituri mari. Tot liderul grupării s-a ocupat de obținerea cărților de identitate emise pe numele altor persoane majore, înscrisuri care au fost folosite pentru tinerele minore, care sunt aduse din România și nu au dreptul de a lucra în cluburi. Pe teritoriul României, acționează o parte din membrii grupării care au rolul de a racola tinere, care ulterior sunt plasate liderului grupării, pentru a decide modalitatea de transport în Viena și unde urmează ca tinerele să lucreze. În acelați timp, se mai arată în referatul întocmit de parchet, în România, liderul grupării deține un azil de bătrâni, construit cu banii obținuți din exploatatrea tinerelor în Austria, afacere de care se ocupă membrii grupării din România. Alți membrii ai grupării se află pe teritoriul Austriei, împreună cu liderul grupării, aceștia având rolul de a supraveghea tinerele în cluburi și în locurile de cazare și pentru a exercita presiuni fizice și psihice asupra victimelor. Mai au rolul de a colecta sumele de bani obținute de tinerele exploatate, care ulterior sunt predate liderului grupării.

De asemenea, începând cu anul 2010, cetățenii români cercetați în cauză au constituit, aderat și/sau sprijinit grupul infracțional organizat condus de numitul G. G., în scopul comiterii de infracțiuni grave, respectiv trafic de minori și trafic de persoane, proxenetism și drept urmare, au executat și acte materiale de racolare, transport, cazare și exploatare a tinerelor în Austria.

Prin încheierea de ședință pronunțată de Tribunalul București, Secția I Penală în dosarul_/3/2013 la data de 29.05.2013 s-a dispus luarea măsurii arestării preventive celor 11 inculpați pentru o perioadă de 29 de zile, reținându-se incidența în cauză a dispozițiile art. 148 alin. lit. f Cpp, infracțiunile pentru care aceștia sunt cercetații fiind sancționate cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, lăsarea acestora în libertate prezentând pericol pentru ordinea publică.

În hotărârea Murray v. Regatul Unit, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat că dacă sinceritatea și temeinicia unei bănuieli constituiau elementele indispensabile ale rezonabilității sale, această bănuială nu putea fi privită ca una rezonabilă decât cu condiția ca ea să fie bazată pe fapte sau informații, care ar stabili o legătură obiectivă între suspect și infracțiunea presupusă. În consecință, nici o privare de libertate nu se poate baza pe impresii, simplă asociere de idei sau de prejudecăți (etnice, religioase sau de altă natură) indiferent de valoarea lor, în calitate de indiciu al participării unei persoane la comiterea unei infracțiuni.

Totuși faptele probatorii care ar putea da naștere unei bănuieli legitime nu trebuie să fie de același nivel cu cele necesare pentru a justifica o condamnare (Calejjav. Malta).

Pe de altă parte, Tribunalul a apreciat că, în cauză, sunt incidente în continuare dispozițiile art. 223 alin. 2 C.p.p, conform argumentelor de drept și de fapt de la momentul arestării preventive (art. 148 lit f vechiul Cpp).

Tribunalul a concluzionat că aprecierea stării de pericol pentru ordinea publică pe care lăsarea în libertate a inculpaților îl prezintă nu trebuie făcută evident prin abstracție de gravitatea faptelor ale căror săvârșire li se impută. Sub acest aspect existența pericolului poate rezulta, între altele și din însuși pericolul social al infracțiunii deduse judecății, de reacția publică la comiterea unei astfel de infracțiuni, de posibilitatea comiterii unor fapte asemănătoare de către alte persoane, în lipsa unei reacții corespunzătoare față de cei bănuiți ca autori ai unor astfel de fapte.

Prin urmare, la stabilirea pericolului pentru ordinea publică nu se pot avea în vedere numai date legate de persoana inculpaților, ci și date referitoare la faptă, nu de puține ori acestea fiind de natură a crea în opinia publică un sentiment de insecuritate. În consecință, analizând circumstanțele reale existente în cauză, Tribunalul cât privește aspectul referitor la împrejurarea că lăsarea în libetate a inculpaților crează o stare de pericol pentru ordinea publică, retine că în lipsa unei definiții legale a noțiunii de "a stării de pericol pentru ordinea publică", în doctrina și în practica judiciară s-au conturat mai multe criterii în funcție de care se analizează în concret această noțiune.

Astfel, pericolul pentru ordinea publică, rezultă atât din natura și gravitatea infracțiunii reținute respectiv fiind vorba de infracțiunea de trafic de persoane (majoritatea minore), modalitatea concretă și împrejurările de comitere, urmările produse; gradul concret de pericol social, Tribunalul apreciază că sunt incidente și în continuare dispozițiile art. 223 din C.p.p. în sensul că lăsarea în liberate a inculpaților prezintă stare de pericol pentru ordinea publică, generând implicit o stare de neîncredere și insecuritate în rândul peroanelor care respectă ordinea de drept și valorile sociale.

Noțiunea de pericol pentru ordinea publică nu trebuie înțeleasă doar ca o primejdie concretă și imediată, constând în posibilitatea comiterii unor fapte penale grave, ci ea semnifică și o stare de neliniște, un sentiment de insecuritate în rândul societății civile, generată de rezonanța socială negativă a faptului că inculpatul asupra căruia planează acuzația comiterii unor infracțiuni este cercetat în stare de libertate.

Analizand măsura preventivă și din perspectiva dispoz. art. 5 din CEDO, Tribunalul a considerat că menținerea măsurii privative de libertate este justificată întrucat prin proclamarea dreptului la libertate, se protejează libertatea individuală împotriva ingerințelor arbitrare ale autorităților, care însă nu trebuie să stanjenească eforturile instanțelor în administrarea probelor, desfășurarea procesului în bune condiții ( Cauza Tonasi vs Franța).

Tribunalul a apreciat că durata arestării preventive a inculpaților nu depășește durata rezonabilă a arestării preventive, prin raportare la dispozițiile art. 5 alin. 3 din CEDO și la principiile și criteriile stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (instanța fiind sesizată la data de 21.10.2013).

În ceea ce privește cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive formulate de inculpați, prin apărători, Tribunalul a apreciat că în cauză nu se impune înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu sau cu măsura controlului judiciar

S-a apreciat că măsurile preventive reprezintă acea categorie a măsurilor procesuale prevăzute de lege, cu caracter de constrângere, prin luarea cărora organele judiciare urmăresc privarea de libertate sau restrângerea libertății de mișcare a învinuitului sau inculpatului, în scopul de a asigura buna desfășurare a procesului penal, și pentru a împiedica sustragere învinuitului sau inculpatului de la urmărirea penală, de la judecată ori de la executarea pedepsei.

Pentru atingerea obiectivelor majore ale procesului penal, persoanele care participă la activitatea procesual-penală sunt chemate să dea dovadă de loialitate, pe tot parcursul procesului, și în special cu ocazia administrării probelor în vederea aflării adevărului și a justei aplicări a legii penale sau civile.

Necesitatea obiectivă a măsurilor de prevenție în procesul penal a fost își găsește temeiul în interferența manifestată între limitele fixate de lege, posibilităților de executare a drepturilor subiective în cadrul ordinii juridice, determinate atât de cerințele generale ale dezvoltării societății cât și de trăsăturile specifice ale domeniului de relații la care se referă.

De asemenea, a retinut că cercetarea judecătorească a depăsit doar o fază encipientă fiind audiați, în mare măsură, în complete speciale, 14 inculpați și 6 părți vătămate, fiind acordate termene în continuare pentru a se proceda la continuarea audierilor în complete speciale.

Astfel, față de circumstanțele reale ale faptei și circumstanțele personale ale inculpaților, de momentul procesual al cauzei, Tribunalul a considerat că în cauză nu sunt incidente disp. art. 242 al. 2 Cpp, temeiurile avute în vedere la momentul emiterii mandatului de arestare preventivă subzistă și se impune în continuare privarea de libertate a inculpaților dat fiind și faptul că punerea în libertate ar îngreuna buna desfășurare a procesului penal sens în care, în baza art 208 al. 4 Cpp, va menține arestarea preventivă a inculpaților și va respinge cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiliu/controlul judiciar, în raport de stadiul procesual al cauzei impunandu-se menținerea acestei stării.

Impotriva acestei incheiri, in termen legal au formulat contestatie inculpatii.

Examinând contestatiile formulate în cauză Curtea apreciază că sunt nefondate .

G. G., cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea 678/2001 modificată și completată cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p; trafic de minori prev. de art. 13 alin. 1, 3 și 4 din Legea 678/2001 modificată și completată cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p; proxenetism prev. de art. 329 alin. 1, 2 și 3 din C.p cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p; constituirea unui grup de criminalitate organizată prev. de art. 7 alin. 1 și 3 din Legea 39/2003; cu aplic. art. 33 lit. a din C.p. și art. 37 lit. b din C.p.; C. M., cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea 678/2001 modificată și completată cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p; proxenetism prev. de art. 329 alin. 1 și 2 din C.p cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p.; sprijinire a unui grup de criminalitate organizată prev. de art. 7 alin. 1 și 3 din Legea 39/2003; cu aplic. art. 33 lit. a din C.p. și art. 37 lit.a din C.p.; I. V., cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea 678/2001 modificată și completată cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p; proxenetism prev. de art. 329 alin. 1 și 2 din C.p cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p.; constituirea unui grup de criminalitate organizată prev. de art. 7 alin. 1 și 3 din Legea 39/2003; cu aplic. art. 33 lit. a din C.p.; M. N. S., cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea 678/2001 modificată și completată cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p; proxenetism prev. de art. 329 alin. 1, 2 și 3 din C.p cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p.; constituirea unui grup de criminalitate organizată prev. de art. 7 alin. 1 și 3 din Legea 39/2003; cu aplic. art. 33 lit. a din C.p.; S. G., cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea 678/2001 modificată și completată cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p; trafic de minori prev. de art. 13 alin. 1, 3 și 4 din Legea 678/2001 modificată și completată cu aplic. art. 41 alin. 2; proxenetism prev. de art. 329 alin. 1, 2 și 3 din C.p cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p.; constituirea unui grup de criminalitate organizată prev. de art. 7 alin. 1 și 3 din Legea 39/2003; cu aplic. art. 33 lit. a din C.p.; G. Ș. R., cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea 678/2001 modificată și completată cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p; trafic de minori prev. de art. 13 alin. 1, 3 și 4 din Legea 678/2001 modificată și completată; proxenetism prev. de art. 329 alin. 1, 2 și 3 din C.p cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p.; constituirea unui grup de criminalitate organizată prev. de art. 7 alin. 1 și 3 din Legea 39/2003; cu aplic. art. 33 lit. a din C.p.; F. A., cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea 678/2001 modificată și completată cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p; trafic de minori prev. de art. 13 alin. 1, 3 și 4 din Legea 678/2001 modificată și completată cu aplic. art. 41 alin. 2; proxenetism prev. de art. 329 alin. 1, 2 și 3 din C.p cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p.; constituirea unui grup de criminalitate organizată prev. de art. 7 alin. 1 și 3 din Legea 39/2003; cu aplic. art. 33 lit. a din C.p.; R. M. M., cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea 678/2001 modificată și completată cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p; trafic de minori prev. de art. 13 alin. 1, 3 și 4 din Legea 678/2001 modificată și completată; proxenetism prev. de art. 329 alin. 1 și 2 din C.p cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p.; sprijinire a unui grup de criminalitate organizată prev. de art. 7 alin. 1 și 3 din Legea 39/2003; cu aplic. art. 33 lit. a din C.p. și art. 37 lit.a din C.p.;I. G., cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea 678/2001 modificată și completată cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p; trafic de minori prev. de art. 13 alin. 1, 3 și 4 din Legea 678/2001 modificată și completată; proxenetism prev. de art. 329 alin. 1 și 2 din C.p cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p.; sprijinire a unui grup de criminalitate organizată prev. de art. 7 alin. 1 și 3 din Legea 39/2003; cu aplic. art. 33 lit. a din C.p.

S-a reținut că au constituit o grupare infracțională ce are drept scop racolarea tinerelor de cetățenie română, domiciliate pe raza județelor Călărași, I., Ialomița, pe care le transportă în străinătate, în special în Austria, unde le exploatează din punct de vedere sexual. O parte dintre aceste tinere sunt minore. Modul de operare folosit în activitatea infracțională a constat în aceea că liderul și organizatorul rețelei, aflat în cea mai mare parte a timpului pe teritoriul Austriei, se ocupa de recrutarea tinerelor, de transportul sau plata transportului acestora în Austria, de cazare și plasarea lor în cluburi. Acesta exercita presiuni asupra victimelor, pentru a le determina să practice prostituția în folosul grupării și pentru ca tinerele să lucreze în fiecare zi și cu cât mai mulți clienți, pentru obținerea unor profituri mari. Tot liderul grupării s-a ocupat de obținerea cărților de identitate emise pe numele altor persoane majore, înscrisuri care au fost folosite pentru tinerele minore, care sunt aduse din România și nu au dreptul de a lucra în cluburi. Pe teritoriul României, au acționat o parte din membrii grupării care au avut rolul de a racola tinere, care ulterior au fost plasate liderului grupării, pentru a decide modalitatea de transport în Viena unde urma ca tinerele să lucreze. În acelați timp, se mai arată în referatul întocmit de parchet, în România, liderul grupării deținea un azil de bătrâni, construit cu banii obținuți din exploatatrea tinerelor în Austria, afacere de care se ocupă membrii grupării din România. Alți membrii ai grupării se află pe teritoriul Austriei, împreună cu liderul grupării, aceștia având rolul de a supraveghea tinerele în cluburi și în locurile de cazare și pentru a exercita presiuni fizice și psihice asupra victimelor. Mai au rolul de a colecta sumele de bani obținute de tinerele exploatate, care ulterior sunt predate liderului grupării.

După trimiterea inculpatilor în judecată și emiterea rechizitoriului, instanța de fond, prin încheierea de ședință din data de de 02.04.2014, a verificat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive,si a pus in discutie cererile de inlocuire a masurii arestarii preventive formulate de catre inculpati, constatând că se impune menținerea arestarii preventive, măsura fiind legală și temeinică.

Așa cum a reținut prima instanță, din probele administrate până în prezent în cauză, respectiv la urmărirea penală, se desprind indicii suficiente că inculpatii au comis faptele pentru care sunt cercetati, în acest sens fiind chiar declarațiile persoanelor vatamate/civile audiate .

Indiciilor temeinice din dreptul intern, le corespunde sintagma de motive verosimile folosită în paragraful 1 al articolului 5 litera c din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, interpretată în jurisprudența Curții ca reclamând existența unor fapte sau informații apte să convingă un observator obiectiv, că, este posibil ca persoana în cauză să fi săvârșit infracțiunea( cauza Fox, Campbell și Hartley contra Regatului Unit) .

Potrivit dispozițiilor art. 208 alin. 4 NCPP C.p.p., in cursul judecatii, în cauzele în care inculpatii sunt arestati preventiv, instanța este datoare să verifice periodic, daca subzista temeiurile care au determinat luarea/mentinerea masurii arestării preventive.

În mod corect, a reținut Tribunalul că temeiurile inițiale care au generat luarea masurii si, ulterior, mentinerea acesteia nu s-au schimbat, motiv pentru care este necesară în continuare privarea de libertate a inculpatului.

Temeiurile inițiale și care se mențin și la acest moment sunt reprezentate de pericolul pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta lăsarea inculpatilor în libertate.

Pericolul pentru ordinea publică, deși nu se confundă cu pericolul social concret al faptei comise, este o parte integrantă a acestuia, neputându-se face abstracție la efectuarea unei astfel de aprecieri de pericolul concret al faptei. Gradul de pericol social al faptelor este unul deosebit de ridicat, fiind vorba despre lezarea unor valori supreme, respectiv cele referitoare la dreptul la libertate, pierderea personalitatii, a autonomiei de vointa, transformarea fiintei umane in obiecte sexuale in scopul obtinerii de castiguri ilicite, inculpatii nesocotind în mod grav normele care ocrotesc aceste valoari. Cercetarea inculpatilor în libertate ar crea un sentiment de insecuritate în rândul opiniei publice care astfel s-ar vedea amenințată prin faptul că justiția nu reacționează ferm față de astfel de fapte și față de astfel de făptuitori. Măsura arestării preventive, din acest punct de vedere reprezintă o reacție rapidă și fermă a autorităților cu privire la comiterea unor fapte antisociale grave.

Și în jurisprudența sa, CEDO a statuat că, prin gravitatea sau reacția publicului, unele infracțiuni pot determina tulburări sociale care justifică arestarea preventivă, cel puțin pentru o anumită perioadă de timp, însă această măsură trebuie să se bazeze pe o tulburare reală a ordinii publice (cauza Lettelier contra Franței) .

Ca urmare, Curtea apreciază că în mod corect instanța de fond a reținut că temeiurile care au determinat arestarea inițială nu s-au schimbat.

Față de aceste considerente, apreciind că prima instanță a menținut în mod legal și temeinic arestarea preventivă a inculpatilori, va respinge ca nefondate contestatiile declarate de inculpati inc. G. G., C. M., G. S. R., M. N. S., S. G., F. A. impotriva incheierii din data de 02.04.2014 a Tribunalului Bucuresti–Sectia I Penala.

Va obliga contestatorii la plata sumei 50 lei, fiecare, cheltuieli judiciare catre stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE:

Respinge ca nefondate contestatiile formulate de inc. G. G., C. M., G. S. R., M. N. S., S. G., F. A. impotriva incheierii din data de 02.04.2014 a Tribunalului Bucuresti–Sectia I Penala.

Obliga contestatorii la plata sumei 50 lei, fiecare, cheltuieli judiciare catre stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 16 aprilie 2014.

P. Grefier

C. C. Daescu D. P.

← Recunoaştere hotărâre penală / alte acte judiciare străine....		Înşelăciunea. Art.244 NCP. Decizia nr. 674/2014. Curtea de... →

Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr. 158/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr. 158/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI