Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr. 536/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 536/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 28-07-2014 în dosarul nr. 536/2014
Dosar nr._
_
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.536
Ședința publică din data de 28.07.2014
Curtea constituită din:
Președinte: C. C.
Grefier: R. C. D.
Ministerul Public - P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – DIICOT – Structura Centrală a fost reprezentat de procuror M. M..
Pe rol, se află judecarea cauzei penale având ca obiect contestațiile declarate de contestatorii inculpați I. V., S. G., C. M., M. N. S., F. A. și G. Ș. R. împotriva încheierii din data de 15.07.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția I Penală în dosarul nr._/3/2013*.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, la prima strigare a cauzei, se prezintă contestatorii inculpați I. V. și S. G. personal, aflați în stare de arest preventiv și asistați juridic de apărător din oficiu, avocat B. A., cu delegație pentru asistență judiciară obligatorie nr._/24.07.2014 depusă la dosar, lipsind contestatorii inculpați C. M., M. N. S., reprezentați juridic de apărător din oficiu, avocat S. A. cu delegație pentru asistență judiciară obligatorie nr._/24.07.2014 depusă la dosar și F. A. și G. Ș. R., reprezentați juridic de apărător din oficiu, avocat M. M., cu delegație pentru asistență judiciară obligatorie nr._/24.07.2014 depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat depunerea la dosar de cereri scrise din partea contestatorilor inculpați C. M., M. N. S., F. A. și G. Ș. R. prin care solicită judecarea în lipsă, conform art.364 alin.4 Cod de procedură peanlă, după care,
Nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri:
Apărătorul ales al contestatorilor inculpați I. V. și S. G., solicită admiterea contestației și luarea față de inculpați a măsurii controlului judiciar, cu precizarea că vor respecta obligațiile impuse de instanță, nu vor influența martorii din proces și regretă faptele comise.
Apărătorul din oficiu al contestatorilor inculpați C. M. și M. N. S., solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu o altă măsură mai blândă.
Curtea, aduce la cunoștința apărării că încheierea din data de 15.07.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția I Penală a mai fost contestată de către inculpații C. M., M. N. S., F. A. și G. Ș. R., fiind pronunțată decizia penală nr.507/22.07.2014 de către Curtea de Apel București – Secția I Penală prin care au fost respinse contestațiile acestora ca nefondate.
Apărătorul din oficiu al contestatorilor inculpați C. M. și M. N. S., solicită lăsarea cauzei la a doua strigare, pentru a studia dosarul.
Curtea, dispune lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a da posibilitate apărătorilor din oficiu ai contestatorilor inculpați să studieze dosarul.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, la reluarea cauzei, se prezintă contestatorii inculpați I. V. și S. G. personal, aflați în stare de arest preventiv și asistați juridic de apărător din oficiu, avocat B. A., cu delegație pentru asistență judiciară obligatorie nr._/24.07.2014 depusă la dosar, lipsind contestatorii inculpați C. M. și M. N. S., reprezentați juridic de apărător din oficiu, avocat S. A. cu delegație pentru asistență judiciară obligatorie nr._/24.07.2014 depusă la dosar și F. A. și G. Ș. R., reprezentați juridic de apărător din oficiu, avocat M. M., cu delegație pentru asistență judiciară obligatorie nr._/24.07.2014 depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat depunerea la dosar de cereri scrise din partea contestatorilor inculpați C. M., M. N. S., F. A. și G. Ș. R. prin care solicită judecarea în lipsă conform art.364 alin.4 Cod de procedură penală, după care,
Nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri:
Apărătorul din oficiu al contestatorilor inculpați I. V. și S. G., având cuvântul, solicită a se avea în vedere concluziile sale anterioare.
Apărătorul din oficiu al contestatorilor inculpați C. M. și M. N. S., solicită respingerea contestațiilor ca fiind rămase fără obiect.
Apărătorul din oficiu al contestatorilor inculpați F. A. și G. Ș. R., solicită respingerea contestațiilor ca inadmisibile.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea ca inadmisibile a contestațiilor formulate de inculpații C. M., M. N. S., F. A. și G. Ș. R., față de împrejurarea că pe rolul Curții de Apel București a mai existat o contestație cu un obiect asemănător. În ceea ce-i privește pe inculpații I. V. și S. G., solicită respingerea contestațiilor ca nefondate, apreciind încheierea atacată ca fiind legală și temeinică, măsura arestării fiind luată, prelungită și menținută cu respectarea dispozițiilor legale. Mai mult, instanța de fond a reținut caracterul proporțional al arestării preventive față de gravitatea acuzațiilor aduse inculpaților.
Contestatorul inculpat I. V., având ultimul cuvânt, achiesează la concluziile apărătorului din oficiu.
Contestatorul inculpat S. G., având ultimul cuvânt, achiesează la concluziile apărătorului din oficiu.
CURTEA,
Deliberând asupra contestațiilor de față, din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din data de 15.07.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția I Penală, în dosarul penal nr._/3/2013*, s-au dispus următoarele:
I. În baza art.362 alin.2 Cod de procedură penală raportat la art.208 alin.4 Cod de procedură penală, art.208 alin.3 și art.207 alin.4 Cod de procedură penală, s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaților:
- G. G. – fiul lui A. și A., născut la data de 27 august 1973 în mun. București, necăsătorit, fără studii, domiciliat în .) .. 9, jud. I., CNP_;
- C. M. – fiul lui N. și F., născut la data de 22 mai 1990 în mun.București, necăsătorit, fără studii, domiciliat în ., jud. I., CNP_,
- I. V. – fiul lui I. și Micșuna, născut la data de 03 ianuarie 1982 în mun. Urziceni, jud. Ialomița, necăsătorit, fără studii, domiciliat în .), jud. Ialomița, CNP_
- M. N. S. – fiul lui N. și M., născut la data de 12 iulie 1973 în mun. București, căsătorit, fără studii, domiciliat în București, ., ., ., sector 2, CNP_,
- S. G. – fiul lui N. și I., născut la data de 18 septembrie 1967 în ., jud. Prahova, necăsătorit, studii gimnaziale, domiciliat în București, ., ., ., sector 2, CNP_
- G. Ș. R. – fiul lui A. și R., născut la data de 11 octombrie 1987 în mun.București, căsătorit, studii gimnaziale, domiciliat în . (.) ., jud. I., CNP_,
- F. A. – fiul lui A. și R., născut la data de 11 noiembrie 1979 în București, căsătorit, studii gimnaziale, domiciliat în București, ., sector 2, CNP_
- R. M. M. - fiul lui Ș. și I., născut la data de 25 octombrie 1988 în oraș L. Gară, jud. Călărași, necăsătorit, studii gimnaziale, domiciliat în .) .. 9, jud. I., CNP_
- I. G. – fiul lui G. și A., născut la data de 15 octombrie 1988 în București, necăsătorit, fără studii, domiciliat în .) ., jud. I., CNP_,
măsură ce a fost menținută.
În baza art.362 alin.2 Cod de procedură penală raportat la art.208 alin.4 Cod de procedură penală, art.208 alin.3 și art.207 alin.4 Cod de procedură penală, s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestului la domiciliu a inculpatului HARANITA S. - fiul lui I. și A., născut la data de 06 iunie 1977 în mun. Rîmnicu Sărat, jud. B., domiciliat în Rîmnicu Sărat, ., jud. B., CNP_, măsura ce a fost luată prin Decizia penală nr. 46C/12.03.2014), pe care a menținut-o.
În baza art.275 alin.3 Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Pentru a dispune astfel, Tribunalul a reținut că prin rechizitoriul nr.71/D/P/2012 din data de 21.10.2013, Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT – Structura Centrală a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpaților:
1. G. G., cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea 678/2001 modificată și completată cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p; trafic de minori prev. de art. 13 alin. 1, 3 și 4 din Legea 678/2001 modificată și completată cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p; proxenetism prev. de art. 329 alin. 1, 2 și 3 din C.p cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p; constituire a unui grup de criminalitate organizată prev. de art. 7 alin. 1 și 3 din Legea 39/2003, cu aplic. art. 33 lit. a din C.p. și art. 37 lit. b din C.p.,
2. C. M., cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea 678/2001 modificată și completată cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p, proxenetism prev. de art. 329 alin. 1 și 2 din C.p cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p.; sprijinire a unui grup de criminalitate organizată prev. de art. 7 alin. 1 și 3 din Legea 39/2003, cu aplic. art. 33 lit. a din C.p. și art. 37 lit.a din C.p.,
3. I. V., cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea 678/2001 modificată și completată cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p; proxenetism prev. de art. 329 alin. 1 și 2 din C.p cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p., constituire a unui grup de criminalitate organizată prev. de art. 7 alin. 1 și 3 din Legea 39/2003, cu aplic. art. 33 lit. a din C.p.,
4. M. N. S., cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea 678/2001 modificată și completată cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p; proxenetism prev. de art. 329 alin. 1, 2 și 3 din C.p cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p., constituire a unui grup de criminalitate organizată prev. de art. 7 alin. 1 și 3 din Legea 39/2003, cu aplic. art. 33 lit. a din C.p.,
5. S. G., cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea 678/2001 modificată și completată cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p; trafic de minori prev. de art. 13 alin. 1, 3 și 4 din Legea 678/2001 modificată și completată cu aplic. art. 41 alin. 2; proxenetism prev. de art. 329 alin. 1, 2 și 3 din C.p cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p., constituire a unui grup de criminalitate organizată prev. de art. 7 alin. 1 și 3 din Legea 39/2003, cu aplic. art. 33 lit. a din C.p.,
6. G. Ș. R., cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea 678/2001 modificată și completată cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p, trafic de minori prev. de art. 13 alin. 1, 3 și 4 din Legea 678/2001 modificată și completată; proxenetism prev. de art. 329 alin. 1, 2 și 3 din C.p cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p., constituire a unui grup de criminalitate organizată prev. de art. 7 alin. 1 și 3 din Legea 39/2003, cu aplic. art. 33 lit. a din C.p.,
7. F. A., cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea 678/2001 modificată și completată cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p, trafic de minori prev. de art. 13 alin. 1, 3 și 4 din Legea 678/2001 modificată și completată cu aplic. art. 41 alin. 2; proxenetism prev. de art. 329 alin. 1, 2 și 3 din C.p cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p.; constituire a unui grup de criminalitate organizată prev. de art. 7 alin. 1 și 3 din Legea 39/2003, cu aplic. art. 33 lit. a din C.p.,
8. R. M. M., cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea 678/2001 modificată și completată cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p; trafic de minori prev. de art. 13 alin. 1, 3 și 4 din Legea 678/2001 modificată și completată; proxenetism prev. de art. 329 alin. 1 și 2 din C.p cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p.; sprijinire a unui grup de criminalitate organizată prev. de art. 7 alin. 1 și 3 din Legea 39/2003, cu aplic. art. 33 lit. a din C.p. și art. 37 lit.a din C.p.,
9. I. G., cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea 678/2001 modificată și completată cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p; trafic de minori prev. de art. 13 alin. 1, 3 și 4 din Legea 678/2001 modificată și completată; proxenetism prev. de art. 329 alin. 1 și 2 din C.p cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p.; sprijinire a unui grup de criminalitate organizată prev. de art. 7 alin. 1 și 3 din Legea 39/2003; cu aplic. art. 33 lit. a din C.p.,
10. Hărăniță S., cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea 678/2001 modificată și completată cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p; trafic de minori prev. de art. 13 alin. 1, 3 și 4 din Legea 678/2001 modificată și completată; proxenetism prev. de art. 329 alin. 1 și 2 din C.p cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p.; sprijinire a unui grup de criminalitate organizată prev. de art. 7 alin. 1 și 3 din Legea 39/2003; cu aplic. art. 33 lit. a din C.p.;
În fapt, prin actul de sesizare a instanței, în esență, s-a reținut că la data de 16.12.2011, organele de poliție judiciară din cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate s-au sesizat din oficiu cu privire la activitatea infracțională desfășurată de o grupare de criminalitate organizată, care ar fi fost condusă de numitul G. G. zis G. sau B., pe linia traficului de persoane, traficului de minori și proxenetismului. Ca urmare a investigațiilor efectuate s-ar fi stabilit că sus-numitul coordonează o grupare infracțională ce are drept scop racolarea tinerelor de cetățenie română, domiciliate pe raza județelor Călărași, I., Ialomița, pe care le-ar transporta în străinătate, în special în Austria, unde le-ar exploata din punct de vedere sexual. O parte dintre aceste tinere sunt minore. Totodată, s-a stabilit că din această grupare ar face parte numiții: B. E. L., G. N. zis N., C. M. zis B., M. N.-S. zis S., I. V. zis C., S. G. zis F., F. A. zis A., G. Ș.-R. zis R., G. V. zis V. sau Raj, R. M.-M. zis P., P. M. zis M., H. S. zis S. Blondu, A. C. zis C. din Voluntari, I. G. zis B., P. N. A. zis N. Șerparu, N. R. A. zis B.. Modul de operare presupus folosit în activitatea infracțională constă în aceea că liderul și organizatorul rețelei, aflat în cea mai mare parte a timpului pe teritoriul Austriei, s-ar ocupă de recrutarea tinerelor, de transportul sau plata transportului acestora în Austria, de cazare și plasarea lor în cluburi. Totodată, acesta ar fi exercitat presiuni asupra victimelor, pentru a le determina să practice prostituția în folosul grupării și pentru ca tinerele să lucreze în fiecare zi și cu cât mai mulți clienți, pentru obținerea unor profituri mari. Tot liderul grupării s-ar ocupat de obținerea cărților de identitate emise pe numele altor persoane majore, înscrisuri care au fost folosite pentru tinerele minore, care ar fi fost aduse din România și nu ar fi avut dreptul de a lucra în cluburi. Pe teritoriul României, ar acționa o parte din membrii grupării, cu rolul de a racola tinere, care ulterior ar fi plasate liderului grupării, pentru a decide modalitatea de transport în Viena și unde au urma ca tinerele să lucreze. În același timp, s-a mai arătat în că în România, liderul grupării ar deține un azil de bătrâni, construit cu banii obținuți din exploatarea tinerelor în Austria, afacere de care s-ar ocupa membrii grupării din România. Alți membrii ai grupării s-ar afla pe teritoriul Austriei, împreună cu liderul grupării, aceștia având rolul de a supraveghea tinerele în cluburi și în locurile de cazare și a exercita presiuni fizice și psihice asupra victimelor, dar și de a colecta sumele de bani obținute de tinerele exploatate, care ulterior ar fi predate liderului grupării.
De asemenea, începând cu anul 2010, cetățenii români cercetați în cauză ar fi constituit, aderat și/sau sprijinit presupusul grup infracțional organizat condus de numitul G. G., în scopul comiterii de infracțiuni grave, respectiv trafic de minori și trafic de persoane, proxenetism și, drept urmare, ar fi executat și acte materiale de racolare, transport, cazare și exploatare a tinerelor în Austria.
Totodată, a mai reținut judecătorul fondului cp prin încheierea din data de 29.05.2013 a Tribunalului București, Secția a I Penală, pronunțată în dosarul nr._/3/2013, definitivă prin încheierea nr.224R/06.06.2016 a Curții de Apel București, Secția I Penală, pronunțată în același dosar, în baza art.148 alin.1 lit.f din vechiul Cod de procedură penală, s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților G. G., C. M., M. N. S., S. G., G. Ș. R., F. A., I. V., I. G., R. M. M., Hărăniță S..
Măsura preventivă a inculpaților mai sus menționați a fost apoi prelungită, respectiv, menținută, succesiv, ultima oară, prin încheierea din data de 28.05.2014 a Tribunalului București, Secția I Penală, pronunțată în dosarul nr._/3/2013*, definitivă prin decizia penală nr.341C/06.06.2014 a Curții de Apel București, Secția I Penală, pronunțată în dosarul nr._/3/2013*/a6, respectiv, decizia penală nr.365C/11.06.2014 a Curții de Apel București, Secția a II-a Penală, pronunțată în dosarul nr._ .
Prin excepție, în cazul inculpatului Hărăniță S., măsura arestării preventive a fost înlocuită cu măsura preventivă a arestului la domiciliu prin decizia penală nr.46C/12.03.2014 a Curții de Apel București, Secția I Penală, pronunțată în dosarul nr._/3/2013*/a2.
Nu în ultimul rând, s-a observat că și ceilalți inculpați mai susmenționați au formulat cereri de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsuri preventive mai blânde, ultimii dintre ei, inculpații I. G. și G. G., cereri ce au fost respinse, ca neîntemeiate, prin încheierea din data de 25.06.2014, pronunțată în dosarul nr._/3/2013*, definitivă prin decizia penală nr.459/CO/11.07.2014 a Curții de Apel București, Secția a II-a Penală, pronunțată în dosarul nr._/3/2013*/a7.
În analiza legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive/arestului la domiciliu a inculpaților în cadrul verificărilor periodice în cursul judecății, Tribunalul a constatat incidența următoarelor prevederi legale:
Art.362 alin.2 Cod de procedură penală prevede că în cauzele în care față de inculpat s-a dispus o măsură preventivă, instanța este datoare să verifice, în cursul judecății, în ședință publică, legalitatea și temeinicia măsurii preventive, procedând potrivit dispozițiilor art.208 Cod de procedură penală.
Din acest punct de vedere, textul legal la care se face trimitere, art.208 alin.4 Cod de procedură penală, stabilește că în tot cursul judecății, instanța, din oficiu, prin încheiere, verifică periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, dacă subzistă temeiurile care au determinat menținerea măsurii arestării preventive și a măsurii arestului la domiciliu dispuse față de inculpat.
De asemenea, art.207 alin.4-5 Cod de procedură penală (la care art.208 alin.3 Cod de procedură penală face trimitere), prevede: când constată că temeiurile care au determinat luarea măsurii se mențin sau există temeiuri noi care justifică o măsură preventivă, instanța dispune prin încheiere menținerea măsurii preventive față de inculpat. Când constată că au încetat temeiurile care au determinat luarea sau prelungirea măsurii arestării preventive și nu există temeiuri noi care să o justifice ori în cazul în care au apărut împrejurări noi din care rezultă nelegalitatea măsurii preventive, instanța dispune prin încheiere revocarea acesteia și punerea în libertate a inculpatului dacă nu este arestat în altă cauză.
Sub aspectul legalității măsurii arestării preventive, Tribunalul a constatat că nu s-au adus critici în acest sens de către apărătorii inculpaților, cu atât mai puțin de Ministerul Public, după cum nici Tribunalul nu a semnalat aspecte de nelegalitate. Prin urmare, în baza art.362 alin.2 Cod de procedură penală raportat la art.208 alin.3 Cod de procedură penală și art.207 alin.4 Cod de procedură penală, Tribunalul a constatat legalitatea măsurii preventive a inculpaților.
În ceea ce privește temeinicia aceleași măsuri, Tribunalul a reținut că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpaților G. G., C. M., M. N. S., S. G., G. Ș. R., F. A., I. V., I. G. și R. M. M. nu au încetat și impun în continuare privarea de libertate a inculpaților.
Altfel spus, temeiul care a stat la baza luării măsurii arestării preventive (conform încheierii din data de 29.05.2013 a Tribunalului București, Secția I Penală, pronunțată în dosarul nr._/3/2013, definitivă prin încheierea nr.224R/06.06.2016 a Curții de Apel București, Secția I Penală, pronunțată în același dosar), art.148 alin.1 lit.f din vechiul Cod de procedură penală, se menține și în prezent, în reglementarea actuală, găsindu-și corespondent în prevederile art.223 alin.2 Cod de procedură penală.
Astfel, pentru a ajunge la această concluzie, Tribunalul a reținut îndeplinirea cumulativă a condițiilor impuse de dispozițiile legale precitate, respectiv: 1. existența probelor din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpații au săvârșit (cel puțin) una din infracțiunile enunțate de textul legal menționat (o infracțiune intenționată contra vieții, o infracțiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracțiune contra securității naționale prevăzută de Codul penal și alte legi speciale, o infracțiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, șantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, o infracțiune de corupție, o infracțiune săvârșită prin mijloace de comunicare electronică sau o altă infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare), 2. privarea de libertate a inculpaților este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.
1. În analiza primei condiții susmenționate, Tribunalul a constatat că în cauză există probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpații au săvârșit infracțiunile de criminalitate organizată (modalitatea constituire/sprijinire), trafic de persoane/minori, proxenetism, după cum s-a reținut și în încheierile judecătorului (cu ocazia luării, prelungirii, respectiv, menținerii măsurii arestării preventive), menționate în paragrafele de mai sus, în accepțiunea dispozițiilor art.97 alin.1 Cod de procedură penală (elemente de fapt care servesc la constatarea existenței unei infracțiuni, la identificarea persoanei care a săvârșit-o și la cunoașterea împrejurărilor necesare pentru justa soluționare a cauzei, care contribuie la aflarea adevărului în procesul penal).
Fără a trece la o riguroasă analiză a faptelor presupus săvârșite și a mijloacelor de probă administrate în etapa urmăririi penale și în cea a judecății în primă instanță în dovedirea „acuzațiilor” aduse, Tribunalul s-a raportat, în acest sens, la următoarele elemente probatorii: declarațiile părților vătămate, declarațiile martorilor Mușeanu M. L., Markus Kreuzer, E. N., P. I. R., F. M. și Golotuț I. G., declarațiile inculpaților, procesele-verbale de recunoaștere din planșe foto, procesele verbale de transcriere a convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate cu autorizarea cerută de lege, documentele bancare referitoare la transferurile de bani realizate de membrii presupusului grup infracțional, procesele verbale de percheziție domiciliară, etc.
2. O analiză mai riguroasă se impune, în opinia judecătorului de la Tribunal, în verificarea cerinței subsecvente a textului legal mai sus enunțat (art.223 alin.2 Cod de procedură penală), respectiv, dacă privarea de libertate a inculpaților G. G., C. M., M. N. S., S. G., G. Ș. R., F. A., I. V., I. G., R. M. M. și Hărăniță S. este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.
Din acest punct de vedere, Tribunalul s-a raportat, pe de o parte, la criteriile enunțate chiar de legiuitor, respectiv, gravitatea faptelor presupus săvârșite, modul și circumstanțele de comitere a acestora, anturajul și mediul din care provin inculpații, antecedentele lor penale, alte împrejurări privitoare la persoana lor.
Pe de altă parte, astfel cum s-a arătat în mod constant în doctrină și jurisprudență, Tribunalul a avut în vedere că ordinea publică înseamnă, între altele, climatul social firesc, care presupune funcționarea normală a instituțiilor statului, menținerea liniștii cetățenilor și respectarea drepturilor acestora.
În consecință, se poate considera că există o stare de pericol pentru ordinea publică atunci când este posibil să se producă o încălcare a regulilor de conviețuire socială, ca urmare a lăsării în libertate a inculpaților - fie prin activitatea acestora posterioară faptei, fie prin reacția declanșată în cadrul societății de faptele comise.
În ceea ce privește jurisprudența CEDO în această materie, s-a reținut că instanța de la Strasbourg a statuat în mod constant în sensul că din cauza gravității deosebite și a reacției publicului față de acestea, unele infracțiuni pot să provoace o tulburare socială de natură a justifica o detenție provizorie, cel puțin pentru un anumit timp. Acest motiv trebuie considerat ca relevant și suficient numai dacă este bazat pe fapte de natură să demonstreze că eliberarea acuzatului ar determina o tulburare reală a ordinii publice. În plus, privarea de libertate va continua să fie legitimă numai dacă ordinea publică va fi pe mai departe amenințată, continuarea privării de libertate neputând fi folosită ca o anticipare a pedepsei cu închisoarea (CEDO, cauza Letellier vs. Franța din 26.06.1991).
Examinând în acest context cauza, Tribunalul a constatat îndeplinită și cea de-a doua condiție menținerii arestării preventive, având în vedere următoarele aspecte:
- importanța valorilor sociale încălcate - libertatea fizică, dar și integritatea fizică/psihică a persoanelor, bunele moravuri; numărul și gravitatea infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată inculpații - infracțiuni dintre cele mai grave, săvârșite de mai multe persoane împreună, într-un mod aparent organizat și elaborat, cu ramificații naționale și transfrontaliere, vizând și persoane minore, într-o perioadă însemnată de timp, prin acte repetate, caracterul premeditat al faptelor, valoarea ridicată a pagubei pretinse, conducând la concluzia existenței unei îndeletniciri a inculpaților pe această linie;
- persoana inculpaților, care, deși având domicilii stabile/copii minori în întreținere (în acest sens actele de stare civilă depuse la dosar, caracterizările etc.) pretinse preocupări profesionale, au dat dovadă de o mare îndrăzneală și dezinhibiție în săvârșirea unor fapte antisociale. Dintre aceștia, inculpații G. G., C. M. și R. M. M. nu se află la primul conflict cu legea penală.
Toate aceste considerente expuse mai sus, au reprezentat în opinia Tribunalului temeiuri necesare și suficiente, de natură a impune privarea de libertate a inculpaților G. G., C. M., M. N. S., S. G., G. Ș. R., F. A., I. V., I. G., R. M. M. și Hărăniță S., măsura arestării preventive, respectiv, a arestului la domiciliu, justificându-se pentru o bună desfășurare a procesului penal, în faza de judecată.
Pentru a se răspunde exigențelor impuse de art.5 pct.1 lit.c din CEDO, dar și solicitării inculpaților G. G., C. M., M. N. S., S. G., G. Ș. R., F. A., I. V., I. G. și R. M. M., prin apărători, Tribunalul a analizat și posibilitatea luării unor măsuri alternative pentru a asigura prezentarea persoanei la proces (cauza Vrencevc Serbiei; cauza Lclieirec. Belgiei) pentru că numai dacă acestea nu se justifică în cazul concret se poate proceda la luarea (dar și menținerea) măsurii arestării preventive față de inculpat (cauza McKay c Regatului Urni).
A arătat Tribunalul că, din acest punct de vedere, în vederea realizării scopului prevăzut de art.202 alin.1 Cod de procedură penală se impune privarea de libertate a inculpaților G. G., C. M., M. N. S., S. G., G. Ș. R., F. A., I. V., I. G. și R. M. M., existând pericolul sustragerii de la judecarea cauzei, gravitatea pedepselor prevăzute de legiuitor pentru faptele pentru care s-a dispus trimiterea în judecată reprezentând la acest moment și în lumina celor deja arătate în paragrafele anterioare argumente în acest sens și justificând luarea măsurii în discuție pentru un interval de timp rezonabil (cerință satisfăcută în cauză, deși măsura dăinuind de o perioadă îndelungată de timp, însă, sub jumătatea maximului special prevăzut de lege pentru infracțiunea care face obiectul sesizării instanței de judecată, activitatea infracțională imputată inculpaților și probatoriul administrat fiind de o complexitate ridicată).
Totodată, conform art.223 alin.2 Cod de procedură penală, Tribunalul a ținut seama și de gravitatea faptelor (deosebită, față de numărul lor, natura și modalitatea presupusă de săvârșire), dar și de sănătatea inculpaților (nu există probe, în ciuda actelor medicale existente la dosar, în sensul că inculpații au probleme de sănătate care să ducă la concluzia că nu ar suporta regimul de detenție sau nu ar fi primit tratament adecvat afecțiunilor ante sau post privative de libertate).
În consecință, Tribunalul a arătat că luarea față de inculpații G. G., C. M., M. N. S., S. G., G. Ș. R., F. A., I. V., I. G. și R. M. M. a unor măsuri alternative, cum ar fi cea a arestului la domiciliu, a controlului judiciar (solicitate) sau a controlului judiciar pe cauțiune, prevăzute de art.202 alin.4 lit.b-d Cod de procedură penală nu este suficientă la momentul analizat, urmând să se aprecieze asupra necesității acestor măsuri pe parcursul procesului penal.
Împotriva acestei încheieri, au formulat contestație în termenul legal inculpații I. V. și S. G. (la data de 17 iulie 2014), C. M., M. N. S., F. A. și G. Ș. R. (la data de 18 iulie 2014), prin cereri întocmite personal, nemotivate, depuse la administrația locului de detenție – Penitenciarul Rahova și transmise apoi primei instanțe).
Contestațiile celor șase inculpați au fost înaintate de Tribunal și înregistrate pe rolul acestei Curți la data de 23 iulie 2014, stabilindu-se termen pentru judecarea acestora, astăzi 28 iulie 2014.
Inculpații contestatori C. M., M. N. S., F. A. și G. Ș. R. au cerut în scris, potrivit art.364 alin.4 din Codul de procedură penală, ca judecarea contestațiilor cu care au sesizat instanța să se realizeze în lipsa lor, astfel încât, Curtea a procedat la desemnarea unor apărători din oficiu care să le reprezinte interesele juridice.
În cadrul dezbaterilor de la termenul de astăzi (consemnate în practicaua acestei decizii), inculpații contestatori I. V. și S. GHEORGHER, cărora asistența juridică le-a fost asigurată tot de către un apărător desemnat de Curte din oficiu, au solicitat admiterea contestației deduse judecății, desființarea încheierii contestate și rejudecând în fond, înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar, în considerarea atitudinii lor de regret profund față de faptele comise, angajându-se ca în situația în care vor fi judecați în stare de libertate, să respecte toate obligațiile ce le-ar fi impuse de către instanță și să nu influențeze martorii din proces.
D. fiind faptul că anterior judecării contestațiilor deduse judecății, prin Decizia penală nr.507/C din data de 22 iulie 2014, pronunțată în Dosarul nr._/3/2013*/a8, Curtea de Apel București – Secția I Penală a respins, ca nefondate, alte contestații formulate de inculpații C. M., M. N. S., F. A. și G. Ș. R., îndreptate împotriva aceleiași încheieri a primei instanțe, apărătorii desemnați din oficiu pentru reprezentarea juridică a acestora au solicitat în cadrul dezbaterilor respingerea contestațiilor acestora, după caz, ca fiind rămase fără obiect sau ca inadmisibile.
Analizând actele și lucrările dosarului ce i-a fost prezentat, în raport cu motivele anterior menționate, Curtea constată că, în speță, contestațiile cu care a fost sesizată sunt nefondate, pentru considerentele care se vor arăta în cele ce urmează:
În ceea ce-i privește pe inculpații contestatori I. V. și S. G., Curtea constată că dispoziția din încheierea contestată, de menținere a ambilor inculpați în stare de arest preventiv, este legală și temeinică, în raport cu dispozițiile art.362 alin.2 rap. la art.208 alin.4 din Codul de procedură penală, întrucât temeiurile care au determinat luarea, prelungirea și apoi menținerea măsurii respective față de acești inculpați își păstrează actualitatea și impun, în continuare, privarea de libertate a acestora.
Astfel, este de subliniat că ulterior datei de 28 mai 2014 (când s-a dispus precedenta menținere a măsurii arestării preventive a celor doi inculpați contestatori), nu au intervenit elemente noi, de natură să înlăture caracterul verosimil al situației de fapt pe care se întemeiază acuzațiile aduse acestora, acest aspect nefiind de altfel susținut nici de către inculpați.
În același timp, Curtea consideră că măsura arestării preventive a inculpaților se menține proporțională cu gravitatea acuzațiilor (în condițiile în care inculpaților contestatori li se impută săvârșirea, împreună cu alți coinculpați, unii aflați în aceeași stare, prin acțiuni deliberate și conjugate, desfășurate pe parcursul unei perioade considerabile de timp, a unor infracțiuni grave, de exploatare sexuală a numeroase victime, printre care s-au numărat și minore, profitând se starea de vulnerabile din punct de vedere material și/sau emoțional a acestora, activitate cu privire la care s-au prezentat deja dovezi convingătoare în sensul că le-ar fi adus autorilor acestor fapte beneficii materiale importante) și, totodată, necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică (ce se menține actuală, întrucât împrejurările și modalitățile în care se presupune că ambii inculpații contestatori au acționat, cu premeditare, fără scrupule, în cadrul unei grupări infracționale, împotriva unor victime aflate în situații vulnerabile, dovedesc, în cazul amândurora, un potențial criminogen ridicat, ce îi predispune unui risc major de repetare a aceluiași tip de comportament infracțional.
În acest context, Curtea apreciază că o măsură alternativă la arestarea preventivă, precum aceea a controlului judiciar solicitată în cadrul dezbaterilor de către inculpații contestatori, nu este suficientă pentru înlăturarea riscului anterior menționat și, astfel, pentru realizarea unuia dintre scopurile prevăzute în art.202 alin.1 din Codul de procedură penală (prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni), întrucât circumstanțele personale invocate de inculpații contestatori drept favorabile nu par a se fi dovedit apte, ante factum, să anihileze predispoziția infracțională a acestora, despre care se bănuiește în mod rezonabil că s-a manifestat, prin acțiuni repetate, care s-au derulat o perioadă îndelungată de timp, urmând același mod de operare, ce a presupus inclusiv manifestări de presiune psihică, în scop de intimidare a victimelor exploatate sexual.
Nu în ultimul rând, natura faptelor săvârșite, specificul regimului probatoriu al acestor infracțiuni și particularitățile speciale ale victimelor acestora, care prezintă un grad ridicat de vulnerabilitate materială și emoțională, face previzibil și riscul de influențare a probatoriului cauzei, prin întreprinderea de demersuri în vederea retractării sau modificării declarațiilor acuzatoare date la adresa lor, astfel că menținerea amândurora în stare de arest preventiv este justificată și din perspectiva unui alt scop menționat în art.202 alin.1 din Codul de procedură penală, pentru realizarea căruia o măsură alternativă nu este suficientă (asigurarea bunei desfășurări a judecății).
În sfârșit, Curtea constată că durata arestării preventive a inculpaților (în prezent, de aproximativ 14 luni) se menține încă în limite rezonabile, în raport cu gravitatea acuzațiilor și, mai ales, cu existența riscurilor anterior menționate, care impun, cu caracter necesar și actual, privarea de libertate a acestora, ca unică măsură aptă să asigure atât prezervarea ordinii publice, cât și corecta instrumentare a cauzei în faza de judecată.
Față de toate aceste considerente, în temeiul art.4251 alin.7 pct.1 lit.b rap. la art.206 din Codul de procedură penală, vor fi respinse, ca nefondate, contestațiile formulate de inculpații I. V. și S. G..
În ceea ce privește contestațiile formulate de inculpații C. M., M. N. S., F. A. și G. Ș. R., dat fiind faptul că anterior momentului înregistrării acestor contestații pe rolul instanței de control judiciar, prin Decizia penală nr.507/C din data de 22 iulie 2014, pronunțată în Dosarul nr._/3/2013*/a8, Curtea de Apel București – Secția I Penală a respins, ca nefondate, alte contestații formulate de aceștia împotriva aceleiași încheieri pronunțată de instanța de fond la data de 15 iulie 2014, astfel cum rezultă din fișa ECRIS a dosarului respectiv (filele 20-21 d.c.), se va proceda și la respingerea acestora, conform art.4251 alin.7 pct.1 lit.b rap. la art.206 din Codul de procedură penală.
Întrucât inculpații contestatori se află în culpă procesuală, ca urmare a respingerii contestațiilor promovate, aceștia vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat, potrivit art.275 alin.2 și 4 din același cod.
În temeiul art.272 alin.1, 2 Cod de procedură penală, onorariul avocaților din oficiu se acoperă din sumele avansate din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
În temeiul art.4251 alin.7 pct.1 lit.b Cod de procedură penală rap. la art.206 Cod de procedură penală respinge ca nefondate contestațiile formulate de inculpații I. V., S. G., C. M., M. N. S., F. A. și G. Ș. R. împotriva încheierii din data de 15 iulie 2014, pronunțată de Tribunalul București – Secția I Penală în Dosarul nr._/3/2013*.
În temeiul art.275 alin.2 și 4 Cod de procedură penală, obligă pe contestatorii condamnați la câte 200 lei, fiecare, cheltuieli judiciare către stat.
În temeiul art.272 alin.1, 2 Cod de procedură penală, onorariul avocaților din oficiu, în sumă de câte 100 lei pentru fiecare inculpat, se acoperă din sumele avansate din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 iulie 2014.
PREȘEDINTE,
C. C.
GREFIER,
R. C. D.
red./t.red. jud.C.C.
ex.2
red. jud.C.A.G.-T.B.-S.I.P.
| ← Mandat european de arestare. Sentința nr. 294/2014. Curtea de... | Tâlhărie. Art.233 NCP. Decizia nr. 892/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
