Braconaj -. Legea 407/2006. Decizia nr. 865/2015. Curtea de Apel CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 865/2015 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 12-06-2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ NR. 865/A/2015
Ședința publică de la 12 iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE - M. R. – judecător
JUDECĂTOR – E. B.
GREFIER – E. C. B.
Ministerul Public a fost reprezentat prin D. S. – procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj
Pe rol este judecarea apelului declarat de către P. de pe lângă Judecătoria Bistrița, privind pe inculpatul L. G. I. zis „D.”, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de art. 42 alin.1 lit.a /1, j și i din Legea 407/2006 și art. 44 lit.b din Legea nr. 407/2006 ambele cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal și cu aplicarea art. 33 lit.a Cod penal, prin rechizitoriul cu nr. 339/P/2011 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj.
Dezbaterile privind apelul declarat, au avut loc în ședința publică din data de 5 iunie 2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată –încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre - când, având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea, a amânat pronunțarea hotărârii pentru această dată.
CURTEA :
Asupra apelului de față,
Prin sentința penală nr.720 din 16 martie 2015 pronunțată în dosarul nr._ a Judecătoriei Bistrița, în baza art. 17 alin. 2 raportat la art. 16 alin. 1 lit. f CPP s-a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului R. P. A. zis L., fiul lui S. și Iftinia, născut la data de 21.02.1981 în P. Bârgăului, jud. Bistrița-Năsăud, CNP_, trimis în judecată pentru comiterea infracțiunilor de braconaj, prev. de art. 42 alin.1 lit. a/1, alin. 2 lit. a și d din Legea nr. 407/2006, cu aplic. art. 41 alin. 2 VCP, transport vânat braconat, prev. de art. 44 lit. b din Legea nr. 407/2006, cu aplic. art. 41 alin. 2 VCP și uz de armă letală fără drept, prev. de art. 133 din Legea nr. 295/2004, constatând că a intervenit decesul inculpatului.
În baza art. 25 alin. 5 CPP instanța a lăsat nesoluționată acțiunea civilă cu privire la acest inculpat.
În baza art. 275 alin. 3 CPP cheltuielile judiciare ocazionate de cercetarea inculpatului R. P. A. au rămas în sarcina statului.
A fost condamnat inculpatul L. G. I. zis D., fiul lui N. și M., născut la data de 02.09.1972 în P.-Bârgăului, jud. Bistrița-Năsăud, cetățenie română, studii 10 clase, fără ocupație, căsătorit, cu domiciliul în com. Josenii Bârgăului, ./A, jud. Bistrița-Năsăud, fără antecedente penale, CNP_, la următoarele pedepse:
- 1 an închisoare pentru comiterea infracțiunii de braconaj, prev. de art. 42 alin.1 lit. a/1, j și l din Legea nr. 407/2006, modificată prin Legea nr. 187/2012 (incriminată în prezent de art. 42 alin. 1 lit. b, k și m), cu aplic. art. 41 alin. 2 VCP, art. 5 CP și art. 396 alin. 10 CPP;
- 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de transport vânat braconat, prev. de art. 44 lit. b din Legea nr. 407/2006, modificată prin Legea nr. 187/2012 (incriminată în prezent de art. 44 lit. b), cu aplic. art. 41 alin. 2 VCP, art. 5 CP și art. 396 alin. 10 CPP.
S-a constatat că cele două infracțiuni au fost comise sub forma concursului real, prev. de art. 33 lit. a VCP, iar în temeiul art. 34 lit. b VCP s-a dispus contopirea acestora, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de: 1 an închisoare.
În baza art. 81 VCP s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, stabilind un termen de încercare de 3 ani, potrivit art. 82 VCP.
S-au pus în vedere inculpatului prevederile art. 83 alin. 1 VCP.
A fost obligat inculpatul L. G. I. la plata sumei de 10.300 Euro (plata se va face în lei la cursul zilei din momentul plății) cu titlu de despăgubiri civile în favoarea părții civile I.T.R.S.V. Cluj-N., ., nr. 93/A, jud. Cluj.
În baza art. 274 CPP a fost obligat inculpatul L. G. I. la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului, iar onorariul cuvenit av. din oficiu Feier M., în cuantum de 200 lei, a fost achitat din fondurile Ministerului Justiției.
Analizând actele și lucrările cauzei, coroborate cu dispozițiile legale în materie, instanța a reținut următoarea stare de fapt:
În data de 05.03.2010, inculpatul L. G. I., zis „D." s-a deplasat în locul denumit „pădurea Fundoaia", unde a braconat un animal sălbatic specia căprior, pe care apoi 1-a transportat la domiciliul său, 1-a jupuit, eviscerat, tranșat și porționat în vederea consumului propriu. Anterior, în a doua decadă a lunii februarie 2010, inculpatul L. G. I. braconase cu câinii un căprior, iar cu o capcană tip laț braconase un iepure, animale ale căror piei au fost descoperite de către organele de poliție la domiciliul său.
Inculpatul a recunoscut comiterea faptelor.
Conform adresei nr. 316/16.03.2010 a Asociației de vânătoare „D." Bistrița, capturarea celor două exemplare de căprior și a unui iepure pe fondul de vânătoare nr. 23 Poieni s-a făcut ilegal, fără acordul gestionarului de fond cinegetic, fără autorizație de vânătoare și în afara perioadei legale de vânătoare la cele două specii de vânat.
Prin adresa nr. 2214/2164/29.03.2010, I.T.R.S.V. Cluj-N. a comunicat faptul că valoarea prejudiciului creat de inculpatul L. G. I. este de 10.300 de euro (f. 142, 150 vol. 1).
În urma investigațiilor efectuate s-a stabilit că inculpatul L. G. I. obișnuiește să se deplaseze împreună cu inculpatul R. P. A. în diferite locații de pe raza comunelor Josenii Bârgăului, Livezile și L., unde braconau animale sălbatice, fapt pentru care Judecătoria Bistrița a emis autorizații de interceptare a convorbirilor telefonice purtate de către cei doi inculpați. Convorbirile telefonice au relevat fapte de braconaj, la comiterea cărora a participat inculpatul Rauca L. D. (motiv pentru care a fost autorizată și interceptarea convorbirilor efectuate de către acesta), precum și inculpatul P. B. N..
În cauză s-a dispus și întocmit, de către Serviciul de probațiune Bistrița-Năsăud, un Raport de evaluare a inculpatului L. G. I., din care reiese faptul că acesta dispune de stabilitate materială și financiară, fiind preocupat, alături de soția sa, de a asigura familiei toate cele necesare unui trai decent și de a oferi copiilor (3 copii minori) o educație corespunzătoare.
Referitor la faptele pentru care a fost judecat, inculpatul a arătat că a găsit pe câmp, în timp ce ere la păscut cu oile, în perioade diferite de timp, doi căpriori atacați de câinii de la stână. Afirmă că nu a cunoscut prevederile legale în domeniul cinegetic și, neconsiderând că „face vreun rău”, a preferat să-și însușească animalele decât să le lase pradă câinilor și astfel, le-a transportat la domiciliul său, le-a jupuit, le-a tranșat și porționat pentru consumul propriu al său și al familiei sale.
Inculpatul a recunoscut că nu a conștientizat riscurile faptelor sale, minimizându-le astfel consecințele, pe fondul unei necunoașteri corespunzătoare a legilor. Își asumă vinovăția și responsabilitatea pentru consecințele comportamentului său, conștientizând îndatoririle pe care le-ar fi avut. Acesta a arătat că regretă comiterea faptelor, fiind afectat de consecințele acestora. El spune că pe viitor se va gândi mai bine și va încerca să anticipeze toate consecințele acțiunilor sale, astfel încât să evite orice risc de a mai intra sub incidența legii penale.
Consilierul de probațiune a considerat că inculpatul prezintă un risc mic de a comite noi fapte penale, raportat la faptul că nu are antecedente penale, beneficiază de suport moral și afectiv din partea familiei, dispune de stabilitate locativă și material-financiară, este absolvent al învățământului profesional, este implicat activ în viața de familie și manifestă responsabilitate față de membrii acesteia și sarcinile domestice, manifestă o conduită dezirabilă în mediul familial și social, în sensul că nu a mai creat probleme nici înainte și nici după implicarea sa în acest dosar penal, regretă implicarea sa în fapta penală și este afectat de aceasta.
În drept, fapta inculpatului L. G. zis „D.” care, în perioada februarie-martie 2010, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a vânat animale sălbatice fără a deține autorizație legală de vânătoare, în afara perioadelor legale de vânătoare la speciile respective (căprior mascul și iepure de câmp) și prin utilizarea de capcane neautorizate, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de braconaj, prev. de art. 42 alin.1 lit. a/1, j și l din Legea nr. 407/2006, modificată prin Legea nr. 187/2012 (incriminată în prezent de art. 42 alin. 1 lit. b, k și m), cu aplic. art. 41 alin. 2 VCP, art. 5 CP și art. 396 alin. 10 CPP, pentru care instanța l-a condamnat la pedeapsa de 1 an închisoare.
Fapta aceluiași inculpat care, după braconare, a transportat la domiciliul său vânatul dobândit în condițiile menționate, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de transport vânat braconat, prev. de art. 44 lit. b din Legea nr. 407/2006, modificată prin Legea nr. 187/2012 (incriminată în prezent de art. 44 lit. b), cu aplic. art. 41 alin. 2 VCP, art. 5 CP și art. 396 alin. 10 CPP, pentru care instanța i-a aplicat o pedeapsa de 6 luni închisoare.
S-a constatat că cele două infracțiuni au fost comise sub forma concursului real, prev. de art. 33 lit. a VCP, astfel că, în temeiul art. 34 lit. b VCP s-a dispus contopirea acestora, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 1 an închisoare.
La individualizarea sancțiunilor și proporționalizarea acestora, instanța a avut în vedere disp. art. 74 CP.
În conformitate cu prevederile art. 74 alin.1 CP, pentru evaluarea gravității infracțiunii săvârșite și a periculozității infractorului, instanța a avut în vedere împrejurările și modul de săvârșire a faptelor, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunilor și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
La stabilirea în concret a pedepselor, instanța s-a orientat spre pedepse mai mici, raportat și la împrejurarea că acesta a fost singurul inculpat din cauză care a recunoscut, atât în faza de urmărire penală, cât și în fața instanței, infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată. S-a considerat că această împrejurare este de natură a reduce pedeapsa aplicată, pentru a fi și un exemplu pentru cei care își neagă vinovăția, cu toate că probatoriile administrate în faza de urmărire penală demonstrează contrariul.
În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, având în vedere că pedeapsa principală aplicată inculpatului nu depășește 3 ani închisoare, ținând seama de vârsta și gradul de educație, de faptul că este integrat social, precum și de atitudinea procesuală avută de la momentul comiterii faptei până în prezent, instanța a apreciat că scopul pedepsei și reinserția socială a acestuia pot fi atinse fără privarea sa de libertate, pronunțarea condamnării constituind un avertisment ce îl va determina să nu mai săvârșească infracțiuni.
Din legile succesive incidente în cauză, instanța a constatat că sunt îndeplinite condițiile legale pentru suspendarea condiționată a executării pedepsei prevăzută de art. 81 Cod penal din 1968, cele privind suspendarea executării pedepsei sub supraveghere prevăzute de art. 861 Cod penal din 1968 și de art. 91 Cod penal, însă a considerat că sunt mai favorabile inculpatului dispozițiile art. 81 Cod penal din 1968, întrucât acestea nu prevăd existența nici unei obligații în sarcina inculpatului pe parcursul termenului de încercare.
Prin urmare, potrivit art. 81 VCP, cu aplicarea art. 5 CP, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii, pe un termen de încercare de câte 3 ani, stabilit conform art. 82 VCP.
S-a atras atenția acestuia atenția asupra dispozițiilor art. 83 VCP, a căror nerespectare poate atrage revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
În ceea ce privește pedepsele complementare și accesorii, conform art.12 alin.1 din Legea nr.187/2012, în cazul succesiunii de legi penale intervenite până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, pedepsele accesorii și complementare se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege mai favorabilă în raport cu infracțiunea comisă.
Având în vedere că în cauza de față a fost identificată lege mai favorabilă cu privire la modalitatea de executare a pedepsei Codul penal din 1969, instanța a aplicat pedepsele complementare și accesorii conform vechii legi.
Ca atare, față de natura și gravitatea infracțiunii săvârșite, de ansamblul circumstanțelor personale ale inculpatului, s-a impus interzicerea exercitării drepturilor de natură electorală, prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b VCP. În consecință, în temeiul dispozițiilor art. 71 VCP, instanța a dispus, ca pedeapsă accesorie, interzicerea exercitării de către inculpat exclusiv a drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit.a teza a II-a și lit. b VCP, pe perioada executării pedepsei.
În temeiul art. 71 alin. 5 VCP s-a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata termenului de încercare.
La termenul de judecată din data de 09.02.2015, avocatul C. Septimiu a depus la dosar Certificatul de deces ., nr._ eliberat de Primăria Cluj-N. la data de 03.04.2014.
Raportat la această situație, instanța, în temeiul disp. art. 17 alin. 2 raportat la art. 16 alin. 1 lit. f CPP s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului R. P. A. zis L., trimis în judecată pentru comiterea infracțiunilor de braconaj, prev. de art. 42 alin.1 lit. a/1, alin. 2 lit. a și d din Legea nr. 407/2006, cu aplic. art. 41 alin. 2 VCP, transport vânat braconat, prev. de art. 44 lit. b din Legea nr. 407/2006, cu aplic. art. 41 alin. 2 VCP și uz de armă letală fără drept, prev. de art. 133 din Legea nr. 295/2004, constatând că a intervenit decesul inculpatului.
Prin adresa nr. 2214/2164/29.03.2010, I.T.R.S.V. Cluj-N. a comunicat faptul că valoarea prejudiciului creat de inculpatul L. G. I. este de 10.300 de euro, sumă cu care se constituie parte civilă în cauză.
Constatând îndeplinite cumulativ condițiile răspunderii civile delictuale prevăzute de Codul civil, instanța l-a obligat pe inculpat la plata despăgubirilor civile solicitate și cu care acesta a fost întrutotul de acord.
În ceea ce privește pe inculpatul decedat R. P. A., în conformitate cu disp. art. 25 alin. 5 CPP, instanța a lăsat nesoluționată acțiunea civilă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel P. DE PE L. JUDECĂTORIA BISTRIȚA.
În motivarea apelului așa cum a fost el modificat prin concluziile oral susținute în fața instanței de control judiciar s-a arătat că sentința pronunțată suferă critici sub aspectul legalității în ce privește aplicarea legii penale mai favorabile, inculpatul fiind condamnat pentru infracțiunile prev. de art. 42 alin. 1 lit. a1, j, l din Legea 407/2006 și art. 44 lit. b din Legea 407/2006 în forma sa după modificarea survenită prin Legea 187/2012, împrejurare ce vine în contradicție cu reținerea mai favorabilă a dispozițiilor codului penal anterior, așa cum rezultă din forma de executare a pedepsei, respectiv, prin suspendarea condiționată a acesteia potrivit art. 81 Cod penal din 1968.
Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor de apel formulate, precum și sub toate aspectele de fapt și de drept conform art. 417 alin. 2 Cod procedură penală, Curtea reține următoarele:
Instanța de fond a stabilit o stare de fapt conformă cu realitatea și necontestată de inculpat care s-a prevalat de dispozițiile art. 396 al.10 Cod procedură penală și a stabilit pentru acesta, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 42 alin. 1 lit. a1, j, l din Legea 407/2006 și art. 44 lit. b din Legea 407/2006, cu aplicarea art. 5 Cod penal pedeapsa de 1 an închisoare a cărei executare a fost suspendată condiționat pe un termen de 3 ani potrivit art. 82 Cod penal din 1968.
În fapt s-a reținut că în perioada februarie-martie 2010, în baza aceleiași rezoluții infracționale, inculpatul L. G. I. a vânat animale sălbatice fără a deține autorizație legală de vânătoare, în afara perioadelor legale de vânătoare la speciile respective (căprior și iepure de câmp) și prin utilizarea de capcane neautorizate, faptă ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de braconaj, prev. de art. 42 alin.1 lit. a1, j și l din Legea nr. 407/2006, modificată prin Legea nr. 187/2012 (incriminată în prezent de art. 42 alin. 1 lit. b, k și m), cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal din 1968, art. 5 Cod penal. De asemenea, s-a mai reținut că, după braconare, inculpatul L. G. I. a transportat la domiciliul său vânatul dobândit în condițiile menționate, faptă ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de transport vânat braconat, prev. de art. 44 lit. b din Legea nr. 407/2006, modificată prin Legea nr. 187/2012 (incriminată în prezent de art. 44 lit. b), cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal din 1968, art. 5 Cod penal.
Potrivit dispozițiilor art. 42 alin. 1 din Legea nr. 407/2006, așa cum au fost ele reglementate anterior modificării aduse prin Legea 187/2012, infracțiunea de braconaj se pedepsește cu închisoarea de la 3 la 7 ani sau amenda de la 5.000 la 25.000 lei iar infracțiunea de transport vânat braconat prev. de art. 44 din aceeași lege se pedepsește cu închisoarea de la 1 la 5 ani sau amendă de la 15.000 la 30.000 lei.
După modificarea adusă prin Legea 187/2012, aceleași infracțiuni sunt prevăzute cu pedeapsa închisorii ale cărei limite sunt închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda în cazul infracțiunii prev. de art. 42 alin. 1 din Legea 407/2006, iar închisoarea de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă în cazul infracțiunii prev. de art. 44 din aceeași lege.
Criticile aduse în apelul parchetului sunt întemeiate având în vedere că, în aprecierea asupra legii penale mai favorabile, prima instanță a constatat că legea penală veche este mai favorabilă inculpatului. Astfel, dispunând condamnarea acestuia pentru infracțiunea prev. de art. pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 42 alin. 1 lit. a1, j, l din Legea 407/2006 și art. 44 lit. b din Legea 407/2006, în vigoare la data săvârșirii faptei – luna martie 2010, instanța trebuia să analizeze limitele de pedeapsă prin raportare la închisoarea de la 3 la 7 ani, iar prin aplicarea dispozițiilor art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, reducerea acestor limite cu 1/3 situa limita legală în intervalul 2 ani închisoare la 4 ani și 4 luni închisoare. Or, stabilind pedeapsa inculpatului L. G. I. la 1 an închisoare, instanța a pronunțat o pedeapsă în limite nelegale.
Având în vedere însă circumstanțele persoane ale inculpatului, anume că acesta a comis fapta prin tăierea arborilor din pădurea proprietate personală, că a colaborat cu organele de urmărire penală, s-a prezentat în fața instanței și a recunoscut sincer fapta, lipsa antecedentelor penale, Curtea apreciază că sunt incidente dispozițiile art. 74 lit. a referitoare la circumstanțele atenuante, iar ca efect al reținerii acestor circumstanțe raportat la dispozițiile art. 76 lit. d Cod penal din 1969, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală va admite apelul parchetului și va menține pedeapsa aplicată inculpatului L. G. I. de 1 an închisoare, precum și modalitatea de executare a pedepsei și restul dispozițiilor sentinței atacate.
Va stabili în favoarea Baroului Cluj suma de 200 lei onorariu pentru apărătorul din oficiu al inculpatului, av. Ambrus-Gorgyik E., sumă ce se va plăti din FMJ.
Văzând și prevederile art. 275 alin. 3 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În temeiul art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală admite apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Bistrița împotriva sentinței penale nr.720 din 16 martie 2015 a Judecătoriei Bistrița, pe care o desființează doar cu privire la omisiunea reținerii circumstanței atenuante prev. de art.74 lit.a C.p. anterior și art.76 C.p. anterior în favoarea inculpatului L. G. I..
Pronunțând o nouă hotărâre în aceste limite face aplicarea art.74 lit.a,76 lit.c,d C.p. anterior pentru toate infracțiunile reținute în sarcina inculpatului L. G. I.
Menține restul dispozițiilor hotărârii atacate.
Stabilește onorariu apărător din oficiu în sumă de 200 lei ce se va avansa din FMJ în favoarea av.Ambrus-Gorgyik E..
Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 12 iunie 2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
M. RODINAELENA B.
GREFIER
E. C. B.
Red. E.B./M.N.
4 ex./23.06.2015
Jud.fond.- A. C. S.
| ← Vătămarea corporală din culpă. Art. 184 C.p.. Decizia nr.... | Omor. Art.188 NCP. Decizia nr. 945/2015. Curtea de Apel CLUJ → |
|---|
