Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 380/2015. Curtea de Apel CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 380/2015 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 12-03-2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ NR. 380/A/2015
Ședința publică din 12 martie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. D. L.-AGHINIȚĂ, judecător
JUDECĂTOR: S. S.
GREFIER: L. A. S.
Ministerul Public reprezentat prin A. S. – procuror,
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj
S-a luat spre examinare apelul declarat de către P. DE PE L. JUDECĂTORIA T. împotriva sentinței penale nr. 330 din data de 03 noiembrie 2014 a Judecătoriei T., pronunțată în dosar nr._, în care inculpatul V. C. a fost trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria T., dat în dosar nr. 1926/P/2013, pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere prev. de art. 86 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002.
La apelul nominal efectuat în ședință publică se constată lipsa inculpatului P. V. C..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care,
Nefiind cereri de formulat, se apreciază apelul în stare de judecată și se acordă cuvântul în dezbatere.
Reprezentanta Ministerului Public, având cuvântul, susține apelul Parchetului de pe lângă Judecătoria T. și arată că hotărârea instanței de judecată este nelegală în ceea ce privește neaplicarea pedepselor accesorii. În acest sens, arată că instanța de judecată a reținut vinovăția inculpatului și dispozițiile din vechiul Cod penal ca fiind mai favorabile, situație în care trebuia să facă aplicarea legii în integralitatea ei, inclusiv în ceea ce privește pedepsele accesorii, pentru că nu operează art. 65 din Noul Cod penal, privind pedepsele accesorii.
În consecință, pentru motivele expuse solicită modificarea hotărârii instanței de judecată.
CURTEA
Prin sentința penală nr.330 din 3.11.2014 pronunțată de Judecătoria T., în temeiul art. 396, alin. 2 din Codul de procedură penală a fost condamnat inculpatul P. V.-C., fiul lui V. și O.-M., născut la data de 14.06.1988, în mun. Cluj-N., jud. Cluj, domiciliat în ., .. 21, jud. Cluj, C.N.P._, la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autoturism de către o persoană care nu posedă permis de conducere, prev. de art. 86, alin. 1 din O.U.G 195/2002, cu aplicarea art. 5 din Codul penal.
În temeiul art. 81 din vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 5 din Codul penal, s-a suspendat condiționat executarea pedepsei pe durata termenului de încercare de 3 ani, stabilit în condițiile art. 82 din vechiul Cod penal(pedeapsa de 1 an închisoare la care se adaugă termenul de 2 ani).
În temeiul art. 359 din vechiul Cod de procedură penală, cu aplicarea art. 15 din Legea 187/2012, s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83 din vechiul Cod penal referitor la cazurile de revocare a suspendării condiționate a executării pedepsei.
În temeiul art. 274, alin. 1 din Codul de procedură penală a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 365,54 lei(215,54 lei avansate în cursul urmăririi penale și 150 lei în cursul judecății).
S-a încuviințat onorariul avocatului din oficiu I. R. în cuantum de 200 de lei care va fi suportat din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut în fapt următoarele:
La data de 01.08.2013 în jurul orei 12:00 învinuitul P. V. C., aflat la volanul autoturismului marca „F.”, cu nr. de înmatriculare_ a fost oprit de un agent al poliției rutiere din cadrul Postului de Poliție Comunala Băișoara, la intersecția drumului Județean DJ-107M cu DJ-107R, pe raza localității Băișoara, stabilindu-se ulterior că nu avea permis de conducere.
Potrivit procesului-verbal de constatare a infracțiunii la întocmirea căruia a participat și martorul asistent C. O. după ce agentul de poliție rutieră a oprit autoturismul marca „F.”, cu nr. de înmatriculare_ , condus de învinuitul P. V. C., acesta din urmă a declarat ca nu poseda pennis de conducere pentru nici o categorie do vehicule.
Din adresa nr._/14.08,2013, emisa de Instituția Prefectului Cluj rezultă că învinuitul P. V. C. nu figurează cu permis de conducere în evidența Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor.
Deși a fost citat în repetate rânduri atât de către organele de poliție cât și de către procuror, inclusiv prin emiterea unor mandate de aducere, fiind totodată înștiințat telefonic ca împotriva sa s-a dispus începerea urmăririi penale, învinuitul nu s-a prezentat în fața organelor de urmărire penală astfel că nu a putut fi audiat.
Din fișa de cazier judiciar rezultă că învinuitul nu are antecedente penale.
Din analiza probatoriul administrat în cauză rezultă starea de fapt descrisă în actul de sesizare. Astfel instanța reține că la data de 01.08.2013 inculpatul P. V.-C. a condus autoturismul marca F. cu nr. de înmatriculare_ pe drumurile publice din loc. Băișoara, jud. Cluj, fără a deține permis de conducere.
Inculpatul a fost depistat de organele de poliție conducând autoturismul, la acea dată, în jurul orelor 11:45, la intersecția drumului Județean DJ-107M cu DJ-107R pe raza localității Băișoara.
Starea de fapt mai sus expusă a fost reținută de către instanță ca urmare a deplinei coroborări a aspectelor ce rezultă din procesul-verbal de constatare a infracțiunii(fila 3 dosar U.P.), din declarația martorului C. O.(fila 8 dosar U.P.), din adresa comunicată de S.P.C.R.P.C.Î.V. – Cluj și din declarația olografă a inculpatului din data de 01.08.2013 prin care recunoaște săvârșirea faptei(fila 5 dosar U.P.).
Instanța a apreciat că legea penală mai favorabilă este legea în vigoare la data săvârșirii faptei(art. 86, alin. 1 din O.U.G. 195/2002 și vechiul Cod penal), pentru următoarele motive:
Limitele de pedeapsă, pentru fapta săvârșită, prevăzute în O.U.G. 195/2002(art. 86, alin. 1) și în Codul penal în vigoare (art. 335, alin. 1), sunt aceleași.
Instanța a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii a cărei executare, pentru motivele ce vor fi expuse mai jos, va fi suspendată. Suspendarea condiționată a executării pedepsei prev. de art. 81 din vechiul Cod penal, spre deosebire de amânarea aplicării pedepsei prev. de art. 83 din Codul penal și de suspendarea executării pedepsei sub supraveghere prev. de art. 91 din Codul penal, nu presupune în mod obligatoriu stabilirea de către instanță unor măsuri de supraveghere.
Instanta a ținut cont de Decizia Curții Constituționale nr. 265/2014 care stabilește că dispozițiile art. 5 din Codul penal sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile.
La individualizarea judiciară a pedepsei instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. la art. 72 din vechiul Cod penal și limitele de pedeapsă prev. de art. 86, alin. 1, din O.U.G. 195/2002.
De asemenea instanța va avea în vedere, lipsa antecedentelor penale, împrejurarea că inculpatul a condus autoturismul pe un drum județean și faptul că acesta a recunoscut săvârșirea infracțiunii.
Fată de cele arătate mai sus, în temeiul art. 396, alin. 2 din Codul de procedură penală, instanța a condamnat pe inculpatul P. V.-C., fiul lui V. și O.-M., născut la data de 14.06.1988, în mun. Cluj-N., jud. Cluj, domiciliat în ., .. 21, jud. Cluj, C.N.P._, la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autoturism de către o persoană care nu posedă permis de conducere, prev. de art. 86, alin. 1 din O.U.G 195/2002, cu aplicarea art. 5 din Codul penal.
Având în vedere lipsa antecedentelor penale și faptul că inculpatul a recunoscut săvârșirea infracțiunii instanța a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins și fără privare de libertate. Prin urmare, în temeiul art. 81 din vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 5 din Codul penal, instanta a suspendat condiționat executarea pedepsei pe durata termenului de încercare de 3 ani, stabilit în condițiile art. 82 din vechiul Cod penal(pedeapsa de 1 an închisoare la care se adaugă termenul de 2 ani).
În temeiul art. 359 din vechiul Cod de procedură penală, cu aplicarea art. 15 din Legea 187/2012, instanta a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83 din vechiul Cod penal referitor la cazurile de revocare a suspendării condiționate a executării pedepsei.
În temeiul art. 274, alin. 1 din Codul de procedură penală instanta a obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 365,54 lei(215,54 lei avansate în cursul urmăririi penale și 150 lei în cursul judecății).
S-a încuviințat onorariul avocatului din oficiu I. R. în cuantum de 200 de lei care va fi suportat din fondurile Ministerului Justiției.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel în termen legal P. de pe lângă Judecătoria T. solicitând desființarea în parte a acesteia și arătând că hotărârea instanței de fond este nelegală în ceea ce privește neaplicarea pedepselor accesorii. În acest sens, s-a susținut că instanța de judecată a reținut vinovăția inculpatului și dispozițiile din vechiul Cod penal ca fiind mai favorabile, situație în care trebuia să facă aplicarea legii în integralitatea ei, inclusiv în ceea ce privește pedepsele accesorii.
Apelul declarat în cauză este fondat.
În procesul de individualizare judiciară a pedepsei aplicate inculpatului prima instanță a stabilit că legea penală mai favorabilă este legea în vigoare la data săvârșirii faptei (art. 86, alin. 1 din O.U.G. 195/2002 și vechiul Cod penal) și a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 1 an închisoare, suspendată condiționat în baza prevederilor art. 81 din Codul penal anterior, omițând însă să facă aplicarea dispozițiilor art. 71 alin. 5, art. 64 lit. a teza a II-a Cod penal 1969 privind pedepsele accesorii.
Din această perspectivă, în baza art. 421 alin. 2 lit. a C.pr.penală Curtea va admite apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria T. împotriva sentinței penale nr. 330/3.11.2014 a Judecătoriei T. pe care o va desființa în parte sub aspectul omisiunii aplicării pedepselor accesorii inculpatului P. V. C..
Pronunțând o nouă hotărâre,va face aplicarea dispozițiilor art. 71 alin. 5, art. 64 lit. a teza a II-a Cod penal 1969 și va menține restul dispozițiilor sentinței apelate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria T. împotriva sentinței penale nr. 330/3.11.2014 a Judecătoriei T. pe care o desființează în parte sub aspectul omisiunii aplicării pedepselor accesorii inculpatului P. V. C..
Pronunțând o nouă hotărâre,face aplicarea dispozițiilor art. 71 alin. 5, art. 64 lit. a teza a II-a Cod penal 1969.
Menține restul dispozițiilor sentinței apelate.
Cheltuielile judiciare în apel rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 12.03.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
A. D. L. AGHINIȚĂ S. S. L. A. S.
Red.ADLA/AC
3 ex. – 22.04.2015
jud.fond. V.-A. L.
| ← Conducere fără permis. Art.335 NCP. Decizia nr. 899/2015.... | Fals în înscrisuri sub semnătură privată. Art. 290 C.p..... → |
|---|
