Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 891/2015. Curtea de Apel CLUJ

Curtea de Apel CLUJ - Sentințe și decizii penale / 2015

Decizia nr. 891/2015 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 17-06-2015

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

Dosar nr._

Cod operator date cu caracter personal 8428

DECIZIA PENALĂ nr. 891/A/2015

Ședința publică din 17 iunie 2015

Completul este constituit din:

PREȘEDINTE: D. P.

JUDECĂTOR: I. - C. M.

GREFIER: N. N.

MINISTERUL PUBLIC – P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – P. de pe lângă Curtea de Apel Cluj reprezentat prin PROCUROR: D. S.

Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de către inculpatul - apelant O. P. împotriva sentinței penale nr. 550/10.07.2014, pronunțate de către Tribunalului Cluj, în care inculpatul - apelant O. P., a fost trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, dat în dosarul de urmărire penală nr. 371/P/2012, pentru comiterea infracțiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat, conducere a unui autovehicul fără permis de conducere și părăsire a locului accidentului fără încuviințarea organelor de poliție, precum și tentativă la omor calificat, prevăzută de art. 85 alin. 1, art. 86 alin. 1 și art. 89 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 și de art. 20 raportat la art. 174, art. 175 alin. 1 lit. i Cod penal, cu aplic. art. 33 lit. a și art. 37 lit. a Cod penal.

La apelul nominal se prezintă inculpatul – apelant O. P. personal și asistat de către apărătorul ales, d-l avocat P. I., cu împuternicire avocațială existentă la dosar, f. 24, lipsind martora C. M. și partea vătămată S. V..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că au fost înregistrate la dosar, în data de 17 iunie 2015, din partea Poliției C. M., un proces – verbal prin care se arată că partea vătămată S. V. este plecat la muncă în Irlanda; din partea Postului de Poliție Valea Largă, un proces – verbal prin care se arată că numita C. M. nu se află la domiciliu, fiind plecată la Câmpia Turzii.

Curtea revine asupra probei cu audierea martorei C. M., având în vedere că aceasta a fost audiată atât în faza de urmărire penală, cât și în fața instanței de fond, iar în ceea ce o privește pe partea vătămată aceasta este plecată în străinătate.

La interpelarea instanței, apărătorul ales al inculpatului – apelant ONOACA P. depune la dosar înscrisuri în circumstanțierea acestuia, respectiv copia contractului individual de muncă și o caracterizare din partea Primarului Comunei C. M..

Nemaifiind cereri de formulat, excepții de ridicat, Curtea acordă părților cuvântul asupra apelului declarat de către inculpatul – apelant.

Apărătorul ales al inculpatului – apelant O. P., d-l avocat P. I. solicită admiterea apelului, desființarea sentinței penale atacate și, în principal, schimbarea încadrării juridice a faptei săvârșite de către inculpat din infracțiunea de tentativă la omor calificat în infracțiunea de vătămare corporală, având în vedere că nu a fost probată latura obiectivă a infracțiunii de omor calificat, singura declarație care îl încriminează pe inculpatul – apelant este cea a părții vătămate S. V.. Solicită reducerea tuturor pedepselor aplicate pentru infracțiuni concurente.

În subsidiar, solicită instanței să facă aplicarea art. 5 C.pen. și să constate că Noul Cod penal este legea mai favorabilă inculpatului, chiar dacă concursul de infracțiuni se pedepsește cu pedeapsa cea mai mare la care se adaugă o treime din fiecare pedeapsă, există posibilitatea executării pedepsei sub supraveghere, potrivit art. 90 C.pen.

Reprezentantul Ministerului Public arată că inculpatul – apelant a fost condamnat de către instanța de fond pentru săvârșirea infracțiunilor de tentativă la omor calificat, conducere fără permis și părăsirea locului accidentului, motiv pentru care, apreciază că sentința pronunțată este temeinică și legală, solicitând respingerea apelului.

Inculpatul – apelant O. P., având ultimul cuvânt, solicită aplicarea unei pedepse pe care să o execute la locul de muncă.

CURTEA :

Asupra apelului penal de față,

Prin sentința penală nr. 550 din 10 iulie 2014 pronunțată în dosarul nr._ a Tribunalului Cluj, s-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor formulată în cauză.

A fost condamnat inculpatul O. P., fiul lui P. și M., ns. la data de 01.10.1984 în mun. Câmpia Turzii, jud. Cluj, dom. în com. Valea Largă, ..2, jud. M., f.f.lg. în com. C. M., ., jud. Cluj, cetățean român, divorțat, un copil minor, CNP _, recidivist.

În baza art. 20 rap. la art.174,175 al.1 lit.i C.p. din 1968, cu aplic. art.73 lit.b C.p., 76 lit.b și al.2 C.p., art.37 lit.a C.p. din 1968, art.5 C.p., pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor calificat, la pedeapsa de:

- 3 (trei) ani și 4 (patru) luni închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art.64 al.1 lit.a teza a-II-a și b C.p. din 1968, pe o perioadă de 2 ani după terminarea executării pedepsei principale;

În baza art.85 al.1 din OUG 195/2002 modif., art.37 lit.a C.p. din 1968, art.5 C.p., pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice, a unui autovehicul neînmatriculat, la pedeapsa de:

- 1 (un) an închisoare;

În baza art. 86 al.1 din OUG 195/2002 modif., art.37 lit.a C.p. din 1968, art.5 C.p., pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice, a unui autovehicul, fără a poseda permis de conducere, la pedeapsa de:

- 1 (un) an închisoare;

În baza art. 89 al.1 din OUG 195/2002 modif., art.37 lit.a C.p. din 1968, art.5 C.p., pentru săvârșirea infracțiunii de părăsire a locului accidentului, la pedeapsa de:

- 2 (doi) ani închisoare;

În baza art.33 lit.a C.p. din 1968, s-a constatat că infracțiunile săvârșite de inculpat sunt concurente, iar în baza art.34 lit.b C.p. din 1968, s-au contopit pedepsele stabilite și s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, aceea de:

- 3 (trei) ani și 4 (patru) luni închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a-II-a și b C.p. pe o perioadă de 2 ani după terminarea executării pedepsei principale.

În baza art.83 C.p. din 1968, s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 8 luni închisoare, ce i-a fost aplicată inculpatului prin S.P. 564/22.12.2010 a Jud. T., definitivă prin nerecurare la data de 11.01.2011, pe care a cumulat-o aritmetic la pedeapsa rezultantă de mai sus, inculpatul având de executat pedeapsa finală de:

- 4 (patru) ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art.64 al.1 lit.a teza a-II-a și b C.p. din 1968, pe o perioadă de 2 ani după terminarea executării pedepsei principale.

S-a făcut aplic. art.71, 64 lit.a teza a-II-a și b C.p. din 1968.

Potrivit art.19 și 397 C.p.p. rap. la art.1357 C.c., a fost obligat inculpatul la plata despăgubirilor civile în sumă de 830,21 lei, cu dobânda legală începând cu data de 05.01.2012 și până la achitarea integrală a debitului, către partea civilă S. C. Județean de Urgență Târgu-M..

În temeiul art.7 din Legea 76/2008, s-a dispus prelevarea de la inculpat a probelor biologice în vederea introducerii profilelor genetice în SNDGJ.

În baza art.274 C.p.p., a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în sumă de 3.000 lei.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că prin rechizitoriul nr. 371/P/2012 din data de 26.06.2013 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj a fost trimis în judecată inculpatul O. P., pentru săvârșirea infracțiunilor de punere în circulație și conducere pe drumurile publice, a unui autovehicul neînmatriculat, conducere a unui autovehicul, fără permis de conducere și părăsire a locului accidentului, fără încuviințarea organelor de poliție, precum și tentativă la omor calificat prev. de art.85 al.1, art.86 al.1 și art.89 al.1 din O.U.G. nr. 195/2002 și de art.20 rap. la art.174, art.175 al.1 lit.i C.p., cu aplic. art.33 lit.a și art. 37 lit.a C.p.

În actul de sesizare al instanței s-a reținut în esență că, inculpatul O. P., la data de 01/02.01.2012, a pus în circulație și a condus autoturismul Renault Laguna cu nr. provizoriu de circulație CJ-_, neînmatriculat și cu autorizația de circulație expirată din data de 01.12.2010, din localitatea Iacobeni, jud. Cluj până în localitățile Valea Largă și Valea Pădurii, jud. M. și apoi până la locul producerii evenimentului rutier la intersecția drumului de câmp din Valea Largă cu DJ151C, iar de acolo până în localitatea Ț.; la data de 01/02.01.2012, a condus pe traseul menționat mai sus, autoturismul Renault Laguna cu nr. provizoriu de circulație CJ-_, deși nu poseda permis de conducere; la data de 02.01.2012, urmărind cu autoturismul Renault Laguna cu nr. provizoriu CJ-_ pe persoana vătămată S. V. ce se afla la volanul autoturismului F. Punto cu nr._ în care se afla și soția sa O. M., ce părăsise domiciliul conjugal, pe traseul menționat mai sus, până în apropierea intersecției drumului comunal de câmp dinspre . drumul județean DJ151C, unde a tamponat din spate, cu fața autoturismului, partea din spate a autoturismului celui de mai sus, provocând deraparea și răsturnarea acestuia pe câmpul din partea stângă a direcției sale de mers, după care, cu o secure sau un alt obiect contondent de care s-a debarasat ulterior, i-a aplicat o lovitură lui S. V. în direcția capului, pe care acesta a parat-o cu brațul stâng fracturându-i astfel antebrațul, provocându-i prin accidentul rutier comis cu intenție și lovitura cu securea sau obiectul contondent leziuni corporale ce au necesitat pentru vindecare în totalitate 40-45 zile de îngrijiri mediale; după manoperele descrise la paragraful (aliniatul) anterior, a părăsit locul faptei cu autoturismul, fără sesizarea și încuviințarea organelor de poliție.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarea stare de fapt:

În data de 02.01.2012, în jurul orei 05⁴⁵, lucrătorii Poliției mun. Câmpia Turzii au fost sesizați telefonic de către dispecerul Poliției Orașului Luduș despre faptul că, pe un drum de câmp din apropierea DJ151C, înafara localității Tritenii de Jos, jud. Cluj, s-a produs un accident de circulație, cu o victimă în persoana numitului S. V., ce fusese transportat la S. Orășenesc Luduș spre a i se acorda îngrijiri medicale, iar autorul accidentului O. P. a părăsit locul faptei.

Pe baza sesizării și a datelor obținute de la persoana accidentată, organele de poliție s-au deplasat la locul faptei, unde, în prezența martorului asistent C. A. au constatat că, evenimentul rutier a avut loc înainte cu circa 50 de metri de intersecția unui drum de pământ nemodernizat ce vine dinspre localitatea Valea Largă, cu drumul județean DJ151C, unde au fost descoperite și fixate prin fotografiere următoarele mijloace materiale de probă: în partea dreaptă a drumului de câmp din direcția Valea Largă spre DJ151C, o urmă de adâncime în taluzul de pământ ce mărginește drumul, iar în dreptul acelei urme două bucăți din plastic de culoare neagră; două urme de derapare începând de pe drumul de pământ la distanța de 43 metri față de punctul de reper descris, care se continuau prin spațiul verde din partea stângă a drumului, până la locul unde a fost identificat unul din autoturismele implicate în eveniment, F. Punto având nr. de înmatriculare_ ; la circa 71 metri de punctul de reper și 14,30 metri de marginea drumului de câmp, o lampă stop dreapta spate; la începutul urmelor de derapare pornind din drumul de pământ spre spațiul verde din partea stângă, la marginea spațiului verde, un capac ornament de roată de autoturism; pe spațiul verde lângă urmele de derapare, mai multe cioburi de culoare roșie și de parbriz. Autoturismul F. Punto s-a constatat că se afla pe spațiul verde, pe roți, la distanța de 70 metri față de punctul de reper și la 17,90 metri față de marginea drumului de câmp, prezentând avarii în proporție de 80%, respectiv capota față, aripa stângă față, pavilionul, ușile stânga față și spate, capota spate îndoite, parbrizul crăpat, mai prezentând urme de frecare de culoare neagră pe panoul ușilor stânga față și spate, precum și urme de frecare de culoare roșie pe bara de protecție spate. S-a mai menționat în actul de constatare că, la momentul efectuării cercetării la fața locului, suprafața părții carosabile în zona evenimentului rutier, era acoperită de zăpadă, aspect ce se poate observa și din fotografiile judiciare efectuate, precum și că celălalt autoturism implicat în eveniment, în speță autoturismul Renault cu nr. de circulație CJ-_, având conducător pe numitul O. P., fusese transportat și depus în curtea locuinței numitului C. O. D. din localitatea Frata nr.281, jud. Cluj.

Cu ocazia depistării și examinării criminalistice a autoturismului Renault cu numărul provizoriu de circulație CJ-_, aflat în curtea imobilului nr. 281 din localitatea Frata, jud. Cluj, în prezența martorului asistent M. D., s-a reținut greșit în actul de constatare că ar fi fost vorba de marca Renault Megane, în realitate fiind un autoturism Renault Laguna, culoare gri, având . numărul de identificare VAK56LGC16032794, fiind depistate și menționate următoarele lipsuri, urme și avarii: la aripa dreapta față urme de frecare la înălțimea de 0,55 metri de sol, având direcția de dispunere pe lungimea aripii; la aripa interioară (contra-aripa) din dreapta față tip apărătoare din plastic, lipsă o bucată de 20/18 cm; pe bara de protecție față dreapta, urme de frecare la înălțimea de 0,44 metri față de sol; proiector ceață dreapta față lipsă și plasticul rupt; plăcuța cu numărul de înmatriculare din față cu urme de frecare pe suprafața cifrelor de culoare roșie 5622, ce a fost ridicată ca mijloc material de probă; capac ornamental de la roata din spate dreapta lipsă (f. 4-27 dup).

Fiind audiată doar în faza de urmărire penală (întrucât, în faza de judecată, deși legal citată, nu s-a prezentat, fiind plecată la muncă în străinătate), atât de organele de poliție, cât și de procuror, persoana vătămată S. V. a relatat că a cunoscut-o pe O. M. în vara anului 2011, care se despărțise în fapt de soțul ei O. P. și se mutase la locuința părinților ei în .. M.;

În data de 01.01.2012, în jurul orei 23^00,în baza înțelegerii telefonice cu aceasta, a mers cu autoturismul său F. Punto cu nr._ la locuința ei din . Valea Pădurii nr.2, jud. M., de unde s-au deplasat împreună în vizită la o verișoară a acesteia cu numele I., din acea localitate. Când s-au reîntors din vizită în data de 02.01.2012, în jurul orei 02^00,spre a o conduce pe O. M. acasă la mama ei, unde locuia, după circa 2-3 km s-au întâlnit cu soțul acesteia, O. P., ce era cu autoturismul său Renault de culoare gri, iar în momentul în care 1-a văzut că vine din față, a oprit mașina și a întors înapoi, continuându-și deplasarea spre a scăpa de el, deoarece, începuse să-i urmărească. La ieșirea din localitatea Valea Largă, în zona ultimelor două case, O. P. i-a ajuns cu autoturismul și i-a acroșat în partea laterală stânga, cu intenția să-i răstoarne, moment în care el a oprit și s-a întors din nou înapoi, manevră pe care a făcut-o însă și cel care îi urmărea, fapt pentru care a continuat deplasarea pe drumul de câmp nemodernizat de la marginea localității Valea Largă, cu intenția de a ajunge la drumul județean DJ151C, știind că, urmăritorul nu avea permis de conducere și crezând că o să-i fie frică să continue urmărirea. Însă, după parcurgerea a circa 500-600 metri pe drumul de pământ, O. P. i-a ajuns cu autoturismul și i-a tamponat în partea din spate, moment în care a pierdut controlul volanului și a derapat în partea stângă pe câmp, unde s-au răsturnat de trei ori până când au ajuns din nou în poziție normală, pe roți. Când s-au oprit din răsturnare, persoana vătămată a coborât repede și a mers pe cealaltă parte a mașinii să o scoată afară pe O. M. care își pierduse cunoștința și a-i acorda primul ajutor, prinzând-o de subsuoară și trăgând-o pentru a o așeza pe iarbă, timp în care, fiind aplecat, a sesizat pe întuneric că, O. P. venea spre el din partea din spate a mașinii, ținând în mână o secure, cu care, a intenționat să-l lovească în cap; din instinct, și-a ridicat brațul stâng pentru a se apăra, fiind lovit cu coada din lemn a securii peste antebraț, în urma căreia s-a retras de lângă autoturism la circa 4-5 metri. După ce a lovit-o peste mână, O. P. a luat-o în brațe pe soția sa și a dus-o la autoturismul lui, trăgând și securea după el, iar apoi a plecat de acolo cu autoturismul. După plecarea celor doi, persoana vătămată și-a căutat cu o lanternă telefonul ce îi căzuse și a format un apel la numărul de urgență 112, după care a sunat-o și pe verișoara lui O. M. la care fuseseră în vizită și i-a spus ce s-a întâmplat, aceasta fiind identificată în persoana numitei M. C. I., care a venit imediat cu un autoturism la locul accidentului, de unde a insistat și ea cu apelul de urgență, la 112.

Urmare a apelurilor repetate, la fața locului au venit, prima dată, un echipaj de la Poliția Comunei Zau de Câmpie, jud. M., ce nu s-a dovedit a avea competență teritorială, fiind astfel sesizată Poliția mun. Câmpia Turzii, după care a sosit o ambulanță care 1-a transportat inițial la S. orășenesc Luduș, de unde a fost transportat la S. de Urgență Târgu-M., cu diagnosticul: „Fractură 1/3 medie mâna stângă cu deplasare; entorsă coloană cervicală; plagă escoriată parieto-occipitală”.

Persoana vătămată S. V. a mai declarat la parchet faptul că, autoturismul F. Punto i-a fost avariat în proporție de 80% și solicită tragerea la răspundere penală a lui O. P. pentru leziunile corporale pe care i le-a provocat, urmând ca eventualele pretenții avute să le formuleze separat prin apărătorul ales (f.40-43, 61-63 dup).

În ce privește leziunile suferite de S. V., inițial i-a fost emis certificatul medico-legal nr.47/I/a/23/05.01.2012 de către Institutul de Medicină Legală Cluj-N., prin care s-a concluzionat că prezintă leziuni traumatice care s-au putut produce în cadrul unui accident de trafic rutier, ce pot data din 02.01.2012, care necesită 30-35 zile de îngrijiri medicale, dacă nu survin complicații (f.49 dup).

Având în vedere datele ulterioare de care au luat cunoștință privind modul și împrejurările diferite în care persoanei vătămate i s-au produs diferitele categorii de leziuni, organele de cercetare penală au dispus efectuarea unei expertize medico-legale în cauză.

Prin raportul de expertiză medico-legală nr.977/II/b/15/13.02.2012 al LM.L. Cluj-N. s-au formulat următoarele constatări și concluzii:

„1. Numitul S. V. a prezentat următoarele categorii de leziuni corporale traumatice: a) fractură 1/3 medie ulnă stg. cu deplasare b) plagă excoriată parieto-occipitală; c) entorsă coloană cervicală.

2. Leziunile prezentate s-au putut produce după cum urmează: leziunile de la punctul a. - prin lovire cu corp dur (contondent); leziunile de la punctul b. - prin lovire cu corp dur sau de corp dur; leziunile de la punctul c. - prin mecanism hiperflexie /hiperextensie sau torsiune/rotație, posibil în cadrul unui accident rutier.

3. Leziunile suferite la antebrațul stg. s-au putut produce în cadrul unei agresiuni și au necesitat 40-45 zile de îngrijiri medicale.

4. Leziunile de la punctele b. și c. au putut necesita 12-14 zile de îngrijiri medicale și s-au putut produce în cadrul unui accident rutier.

5. Numărul total de zile de îngrijiri medicale este determinat de leziunea cea mai gravă și este de 40-45 zile.

6. Leziunile pot data din 02.01.2012.” (f.50-52 dup).

Martora O. M., care după eveniment a divorțat de fostul soț și în prezent are numele de C., a confirmat în cea mai mare parte susținerile persoanei vătămate S. V..

Astfel, ea a relatat că, după o ceartă cu inculpatul-soțul său la acea vreme, pe motivul relației cu S. V., în data de 28.12.2011, a plecat de la domiciliul conjugal din satul Iacobeni, jud. Cluj, la locuința părinților ei din satul Valea Pădurii, jud. M.; după plecare, inculpatul a sunat-o în mai multe rânduri la telefon să accepte să se împace, făcând acest lucru și în seara zilei de 01.01.2012, când i-a spus că va merge să o aducă acasă, deși ea i-a spus să nu meargă. Apoi, în jurul orei 21^00,a vorbit la telefon și cu S. V., care în urma discuțiilor avute, a mers cu autoturismul și a luat-o de la locuința părinților, mergând împreună în vizită la verișoara ei M. I. C.. La reîntoarcerea din vizită în jurul orei 02⁰⁰, în momentul ajungerii cu mașina la locuința părinților săi, au observat că din sens contrar circula cu viteză un autoturism, la volanul căruia se afla soțul ei, motiv pentru care i-a spus persoanei vătămate S. V. să întoarcă și să meargă la locuință pe o altă stradă, ceea ce aceasta a și făcut. Însă, după circa un kilometru, inculpatul le-a ieșit în față și a început să-i urmărească, iar după încă un kilometru, pe drumul de lângă pădure, i-a ajuns și a vrut să-i depășească pe partea stângă, pentru a-i determina să oprească, lovind mașina condusă de persoana vătămată care s-a speriat, apăsând pe accelerație. Apoi, la aprox. 50-100 m de șoseaua care se intersectează cu drumul de câmp pe care mergeau, inculpatul i-a ajuns din nou din urmă și a simțit atunci o izbitură în partea din spate a mașinii, în urma căreia autoturismul lor a derapat și s-au rostogolit de cca trei ori, moment în care martora a leșinat. Când și-a revenit, a constatat că se afla în autoturismul Renault Laguna împreună cu fostul soț, în localitatea Iacobeni, unde au mers la locuința părinților inculpatului. Aici îi aștepta tatăl inculpatului, cu un alt autoturism pentru a-și transporta nora la spital, dar aceasta nu a fost de acord, întrucât, își revenise și nu a suferit vătămări corporale, lovindu-se doar puțin la cap, neavând nevoie de îngrijiri medicale.

Ulterior, inculpatul a plecat cu autoturismul Renault Laguna la locuința surorii sale din localitatea Frata, jud. Cluj, cu intenția de a-l ascunde în curtea acesteia din urmă. După ce s-a reîntors, împreună cu tatăl și un frate al său, au plecat cu un alt autoturism aparținând tatălui inculpatului, la locul producerii evenimentului rutier, pentru a-și recupera haina și telefonul mobil, însă, văzând acolo autoturismul verișoarei sale M. I. C., s-au reîntors acasă.

Totodată, martora a declarat că, a aflat de la S. V. faptul că, după ce a coborât din mașină, fostul ei soț a mers la acesta și a vrut să îl lovească cu o secure, aspect pe care sus-numita nu l-a văzut, fiind în stare de inconștiență, așa cum s-a relatat anterior.

Martora M. C. I. a relatat la rândul său că, în seara de 01.01.2012, a fost vizitată de verișoara sa C. (fostă P.) M. împreună cu prietenul său S. V.. Au stat cca o oră și jumătate. La scurt timp, cca 30 de minute după plecarea celor doi de la locuința sa, S. V. a sunat-o de pe celularul verișoarei sale, spunându-i că s-a răsturnat cu mașina și aveau nevoie de ajutor, descriindu-i unde se află. Martora a plecat cu mașina sa în acel loc, găsindu-l singur pe un câmp, o zonă pustie. S. V. era speriat, tremura, vorbea incoerent, avea sânge în zona capului, iar autoturismul acestuia era avariat. Acesta i-a spus că-l doare capul și mâna, așa încât, martora a dat telefon la 112 anunțând ambulanța, la sosirea căreia i s-au acordat îngrijiri medicale și a fost luat spre a fi transportat la spital.

Persoana vătămată S. V. i-a zis să-i ia lucrurile din autoturismul răsturnat, ceea ce a și făcut, luând și geaca verișoarei sale aflată acolo, în prezența organelor de poliție sosite la locul evenimentului.

Martora a declarat că, la acel moment, nu l-a întrebat pe S. V. ce s-a întâmplat și nici ulterior nu a discutat cu el sau cu verișoara sa cu privire la modul producerii accidentului, deoarece, soțul său i-a interzis acest lucru, nefiind de acord cu relația extraconjugală a verișoarei martorei, iar pe de altă parte, nu era apropiată de aceasta din urmă, nici nu se vizitau.

Audiat în cauză, atât în faza de urmărire penală, cât și în cea de judecată, inculpatul O. P. nu a recunoscut că 1-a lovit cu securea ori cu alt obiect contondent pe S. V., nici că el a fost cel care a provocat deraparea și răsturnarea autoturismului acestuia, afirmând că nu este adevărat că 1-ar fi tamponat din spate cu autoturismul condus de el; dimpotrivă, persoana vătămată a acroșat cu partea stângă a autoturismului pe care-l conducea, partea dreaptă a autoturismului inculpatului, ce era parcat pe carosabil, în apropiere de locuința socrilor săi, fiind vorba de un loc îngust; acest ultim aspect l-a precizat doar în fața organelor de urmărire penală.

Inculpatul a recunoscut însă, că autoturismul pe care-l conducea era neînmatriculat și cu autorizația provizorie expirată și nu posedă permis de conducere.

Având în vedere nerecunoașterea inculpatului asupra aspectelor de mai sus, a fost efectuată o constatare criminalistică suplimentară asupra celor două autoturisme implicate în eveniment, la locurile unde fuseseră descoperite și o cercetare suplimentară la locul producerii evenimentului, cu participarea sa și a apărătorului ales și în prezența martorilor asistenți M. I., B. M., precum și O. P., tatăl inculpatului. Cu această ocazie au fost fixate din nou prin fotografiere și filmare starea exterioară a autoturismelor F. Punto cu nr._ și Renault Laguna cu nr. provizoriu_ și a urmelor existente pe ele, care rezultă că au fost aceleași cu cele evidențiate în fotografiile judiciare de la cercetarea inițială efectuată de organele de poliție, ridicându-se probe de vopsea și ale urmelor sau părților componente cu indicii ale impactului dintre ele, precum și probe de referință, toate ambalate și sigilate în colete semnate de martorii asistenți.

De asemenea, la locul producerii evenimentului rutier, în zona intersecției drumului de câmp, cu DJ151C, au fost din nou fixate prin fotografiere urmele din taluzul de pământ din partea dreaptă a drumului, în apropierea cărora, pe sol, au fost găsite fragmentele din plastic de culoare neagră identificate la prima cercetare a locului faptei, care și ele au fost ridicate, ambalate și sigilate în colete ca mijloace materiale de probă (f.92-138,158,200 dup).

În cauză, organul de urmărire penală a dispus efectuarea și a unei expertize criminalistice a accidentului de trafic auto, ale cărei obiective au fost aduse la cunoștință apărătorului inculpatului și persoanei vătămate S. V., inclusiv a dreptului lor de a nominaliza un expert parte care să participe la efectuarea expertizei, drept de care, inculpatul O. P. a uzat (f.146-157 dup).

Prin raportul de expertiză criminalistică nr. 77/17.05.2013 întocmit de Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice Cluj, la efectuarea căruia nu s-a mai prezentat să participe și expertul-parte al inculpatului, deși a fost încunoștințat în acest sens, s-au formulat următoarele concluzii:

„1. Urmele de culoare roșie de pe bara de protecție a autoturismului F. Punto cu nr._, au fost create de către autoturismul Renault Laguna cu nr. CJ-_, ca urmare a unei coliziuni care a implicat partea frontală a autoturismului Renault și planul din spate al autoturismului F.;

2. Urmele de culoare neagră existente pe portierele autoturismului F. au fost create de către roata dreapta față a autoturismului Renault Laguna, bracată spre dreapta în momentul impactului tangențial al autoturismelor;

- În momentul de debut al creării urmei de culoare neagră pe caroseria autoturismului F., autoturismul Renault nu se afla în repaus, ci avea o viteză superioară autoturismului F., ulterior acestea egalizându-se ca urmare a schimbului energetic ce a avut loc în urma impactului.

3. Fragmentele de plastic de culoare neagră, găsite și ridicate de la locul evenimentului rutier provin de la aripa interioară dreapta față (pasaj protecție) a autoturismului Renault Laguna cu numărul_;

- Fragmentarea aripii interioare a autoturismului Renault Laguna s-a produs ca urmare a coliziunii care a implicat partea frontală a acestui autoturism și planul din spate ai autoturismului F. și, ulterior, a pătrunderii autoturismului Renault în taluzul de pământ ce mărginește, în partea dreaptă, drumul de câmp.

4. Accidentul s-a produs ca urmare a impactului ce a avut loc între partea frontală a autoturismului Renault și cea din spate a autoturismului F. în urma căruia a survenit deraparea și, ulterior, răsturnarea acestuia din urmă (f.208-227 dup)”.

Având în vedere probatoriul administrat în cauză, instanța a apreciat că, susținerile nesincere ale inculpatului sunt infirmate de declarațiile persoanei vătămate S. V. și ale martorelor C. (fostă O.) M., M. C. I., ce se coroborează în privința loviturii aplicate cu securea sau alt obiect contondent (pe care ulterior l-a ascuns sau aruncat) cu constatările și concluziile raportului de expertiză medico-legală, iar cele privind lovirea (tamponarea) de către el, din spate, a autoturismului F. Punto, au fost demonstrate în mod indubitabil prin raportul de expertiză criminalistică a accidentului de trafic descris, mijloace de probă din care rezultă că, inculpatul prin manoperele menționate, chiar dacă nu a urmărit să provoace decesul persoanei vătămate care întreținea relații apropiate cu soția sa, a acceptat posibilitatea survenirii unei astfel de urmări.

Latura civilă

Persoana vătămată S. V. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

Prin adresa nr._/2012, S. C. Județean de Urgență Târgu-M. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 830,21 lei reprezentând cheltuieli de spitalizare pentru partea vătămată S. V. (perioada de spitalizare 02.01._14), cu dobânda legală aferentă începând cu data externării până la data de plății efective, conform înscrisurilor doveditoare depuse la dosar (f.141-143 dup).

Starea de fapt mai sus prezentată a fost probată cu următoarele probe și mijloace de probă: Referat cu propunere de declinare a competenței (f. 1 -2); Procese-verbale de cercetare la fața locului (f.4-20); Proces-verbal de examinare criminalistică a autoturismului cu nr. CJ-_ (f.21-27); Diagrama de testare cu alcotestul a lui O. P. (f.33); Buletin de analiză toxicologică alcoolemie a lui O. P. (f.34-35); Comunicarea Serviciului Public conducere Cluj nr._/2012 privind faptul că autoturismul Renault este neînmatriculat (f.38); Comunicarea Serviciului Public Comunitar Regim Permise de conducere Cluj nr._/2012 privind faptul că O. P. nu figurează cu permis de conducere (f.39); Declarațiile persoanei vătămate S. V. (f.40-42, 61-63); Diagramă de testare cu alcotestul și buletin de examinare clinică a lui S. V. (f.44-47); Certificat medico-legal 47/I/a/23/05.11.2012 și bilet de externare (f.48-49); Raport de expertiză medico-legală nr.977/II/b/l5/15.02.2012 (f.50-51); Declarațiile martorului C. (fostă O.) M. (f.53-56, 173-179); Declarațiile martorului C. A. (f. 56, 182-183); Adresa Poliției municipiului Câmpia Turzii nr._/2011 privind localizarea terenului pe care s-a produs evenimentul rutier și a actelor constatatoare privind locul depozitării celor două autoturisme (f.71-76); Declarația martorului M. D. (f.85-86); Proces-verbal de efectuare a unui supliment de cercetare a locului faptei (f.92-138); Adresa Spitalului C. Județean de Urgență Târgu-M. nr._/2012 privind cuantumul cheltuielilor de spitalizare a victimei (f.141-143); Procese-verbale de încunoștințare a părților cu privire la dispunerea și obiectivele expertizei criminalistice (f.146-149); Acte de corespondență cu Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice Cluj (f.156-161, 193-204); Autorizația provizorie de circulație pentru autoturismul Renault Laguna cu numărul CJ-_ valabilă din perioada 02.11._10 (f.165); Copii ale actelor de proveniență ale autoturismului Renault Laguna (f.166-170); Copiile cărții de identitate și a certificatului de înmatriculare a autoturismului F. Punto (f. 171-172); Declarația martorului M. C. I. (f. 188-189); Raportul de expertiză criminalistică nr.77/2013 și anexele sale (f.204-228); Declarațiile învinuitului O. P. (f.28-32, 78-83, 234-237); Fișa de cazier judiciar a învinuitului (f.57); Proces-verbal de prezentare a materialului de urmărire penală (f.242-243 dup); Ordonanță de respingere a cererii în probațiune (f.238-241); - colet-plic nr.Ia) - conținând probe în litigiu recoltate de la autoturismul F. Punto cu nr._ ; colet-plic nr.Ib) - conținând probe de referință recoltate de la autoturismul F. Punto cu nr._ ; colet-plic nr.IIa) - conținând probe în litigiu recoltate de la autoturismul Renault Laguna cu număr provizoriu CJ-_; colet-plic nr.IIb) - conținând probe de referință ridicate de la autoturismul Renault Laguna cu nr. CJ085622; colet-plic nr.III - conținând două fragmente din plastic de culoare neagră, ridicate de la locul producerii evenimentului rutier, din apropierea intersecției drumului de câmp cu DJ151C; colet nr.IV - conținând plăcuța de înmatriculare din partea din față a autoturismului CJ-_; DVD nr._/22.10.2012, conținând fotografiile efectuate cu ocazia cercetării locului faptei din data de 02.01.2012; CR-ROM nr._/16.01.2013 - conținând imaginile fotografice digitale ce au fost efectuate la cercetarea locului faptei din 23.10.2012, pe o zonă de drum neamenajat din apropierea intersecția cu DJ151C; CD-ROM nr._/08.05.2013 conținând imaginile digitale ale fotografiilor judiciare efectuate cu ocazia cercetării suplimentare a locului faptei și la reexaminarea criminalistică a celor două autoturisme; CD-ROM cu inscripția REC77/2013 aferent raportului de expertiză criminalistică nr. 77/17.05.2013 a Laboratorului Interjudețean de Expertize Criminalistice Cluj; declarația inculpatului (f.20); declarații martori (f.32-33,43-44); declarații martori asistenți (f.54,66 dos. instanță).

ÎN D.:

Fapta inculpatului O. P. care, în data de 01/02.01.2012, a pus în circulație și a condus autoturismul Renault Laguna, cu nr. provizoriu de circulație CJ-_, neînmatriculat și cu autorizația de circulație expirată din data de 01.12.2010, din localitatea Iacobeni, jud. Cluj, până în localitățile Valea Largă și Valea Pădurii, jud. M. și apoi, până la locul producerii evenimentului rutier, la intersecția drumului de câmp din Valea Largă cu DJ151C, iar de acolo până în localitatea Frata, jud. Cluj, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de punere în circulație și conducere pe drumurile publice a unui autoturism neînmatriculat, prev. de art.85 al.1 din O.U.G. nr. 195/2002 modif.

Fapta inculpatului O. P. care, în data de 01/02.01.2012, a condus pe traseul menționat mai sus, autoturismul Renault Laguna cu nr. provizoriu de circulație CJ-_, deși nu poseda permis de conducere, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice, a unui autoturism, fără a poseda permis de conducere, prev. de art.86 al.l din O.U.G. 195/2002 modif.

Fapta inculpatului O. P. care, în data de 02.01.2012, urmărind cu autoturismul Renault Laguna cu nr. provizoriu CJ-_ pe persoana vătămată S. V., ce se afla la volanul autoturismului F. Punto cu nr._, în care se afla și soția sa O. M., ce părăsise domiciliul conjugal, pe traseul menționat mai sus, până în apropierea intersecției drumului comunal de câmp dinspre . drumul județean DJ151C, unde a tamponat din spate, cu fața autoturismului, partea din spate a autoturismului condus de persoana vătămată, provocând deraparea și răsturnarea acestuia pe câmpul din partea stângă a direcției sale de mers, după care, cu o secure sau un alt obiect contondent de care s-a debarasat ulterior, i-a aplicat persoanei vătămate S. V. o lovitură în direcția capului, pe care aceasta a parat-o cu brațul stâng, fracturându-i astfel antebrațul, provocându-i prin accidentul rutier comis cu intenție și lovitura cu securea sau obiectul contondent, leziuni corporale ce au necesitat pentru vindecare 40-45 zile de îngrijiri mediale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă la omor calificat, prev. de art.20 rap. la art.174, art.175 al.l lit.i C.p., cu aplic. art. 73 lit.b C.p.

Fapta inculpatului O. P. care, ulterior producerii accidentului în condițiile descrise mai sus (aliniatul anterior), a părăsit locul faptei, fără sesizarea și încuviințarea organelor de poliție, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de părăsire a locului accidentului, fără încuviințarea organelor de poliție, prev. de art.89 al.l din O.U.G. nr.195/2002 modif.

La individualizarea pedepselor ce au fost aplicate inculpatului, instanța a ținut seama de gradul de pericol social al faptelor concretizat în natura, numărul infracțiunilor comise, modul și împrejurările de comitere a acestora; urmările produse; de atitudinea nesinceră a inculpatului pe parcursul procesului penal; persoana inculpatului care posedă antecendente penale;

În ce privește legea penală mai favorabilă, s-a constatat, ca urmare a aprecierii globale efectuate în cauză, conform Deciziei nr.265/6.05.2014 a Curții Constituționale că, dincolo de limitele de pedeapsă prevăzute de actele normative și raportat la prevederile art.33 lit.a C.p. din 1968, privind concursul de infracțiuni (legislația veche nu prevedea obligativitatea aplicării sporului de pedeapsă), precum și cele prev. de art.73 lit.b C.p. din 1968 privind aplicarea circumstanțelor atenuante legale, legea penală mai favorabilă în sensul art.5 C.p., este legea veche.

Pe cale de consecință, în temeiul art.386 C.p.p., s-a respins ca neîntemeiată cererea de schimbare a încadrării juridice formulată în cauză de Parch. de pe lângă Trib. Cluj la termenul din data de 26.06.2014, respectiv, din infracțiunile reținute inculpatului prin rechizitoriu, în cele prev. de 334 al.1 C.p., cu aplic. art.5 C.p., prev. de art.335 al.1 C.p., cu aplic. art.5 C.p., prev. de art.338 al.1 C.p., cu aplic. art.5 C.p. prev. de art.32 rap. la art.188 C.p., cu aplic. art.5 C.p., totul cu aplic. art. 38 lit.a C.p., motivând că, legea penală mai favorabilă este legea nouă, raportat la faptul că, inculpatului nu i s-a mai reținut statutul de recidivist, iar limitele de pedeapsă s-au redus în special pentru infracțiunea de omor, respectiv pentru infracțiunea la tentativă la omor calificat pentru care inculpatul O. P. a fost trimis în judecată.

Astfel, raportat la infracțiunea de tentativă la omor calificat, prev. de art.20 rap. la art.174, art.175 al.l lit.i C.p., instanța a reținut în favoarea inculpatului circumstanța atenuantă legală prev. de art.73 lit.b C.p. din 1968, întrucât, inculpatul a comis fapta sub stăpânirea unei puternice tulburări determinate de atitudinea provocatoare a persoanei vătămate S. V., în compania căreia se afla soția sa, ce părăsise în prealabil domiciliul conjugal.

În consecință, instanța, în baza art.76 lit.b și al.2 C.p. din 1968, a coborât pedeapsa sub minimul special prevăzut de legea veche și a aplicat inculpatului O. P. o pedeapsă de 3 ani și 4 luni închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a-II-a și b C.p. din 1968 pe o perioadă de 2 ani după terminarea executării pedepsei principale, pentru comiterea infracțiunii de tentativă la omor calificat, prev. și ped. de art. art.20 rap. la art.174, art.175 al.l lit.i C.p. din 1968.

Totodată, a aplicat inculpatului o pedeapsă de câte 1 an închisoare, pentru comiterea infracțiunilor de punere în circulație și conducere pe drumurile publice, a unui autovehicul neînmatriculat, prev. de art. 85 al.1 din OUG 195/2002 modif. și de conducere pe drumurile publice, a unui autovehicul, fără a poseda permis de conducere, prev. de art. 86 al.1 din OUG 195/2002 modif., precum și o pedeapsă de 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de părăsire a locului accidentului, fără încuviințarea organelor de conducere, prev. de art. 89 al.1 din OUG 195/2002 modif.

În baza art.33 lit.a C.p. din 1968, a constatat că infracțiunile săvârșite de inculpat sunt concurente, iar în baza art.34 lit.b C.p. din 1968, a contopit pedepsele stabilite și a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 ani și 4 luni închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a-II-a și b C.p. pe o perioadă de 2 ani după terminarea executării pedepsei principale.

Având în vedere dispozițiile art.15 al.2 din Legea 187/2012, instanța, în baza art.83 C.p. din 1968, a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 8 luni închisoare, ce i-a fost aplicată inculpatului prin S.P. 564/22.12.2010 a Jud. T., definitivă prin nerecurare la data de 11.01.2011, pe care a cumulat-o aritmetic la pedeapsa rezultantă de mai sus, inculpatul având de executat pedeapsa finală de 4 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art.64 al.1 lit.a teza a-II-a și b C.p. din 1968, pe o perioadă de 2 ani după terminarea executării pedepsei principale.

S-a făcut aplic. art.71, 64 lit.a teza a-II-a și b C.p. din 1968.

În temeiul art.7 din Legea 76/2008, s-a dispus prelevarea de la inculpat a probelor biologice în vederea introducerii profilelor genetice în SNDGJ.

În baza art.274 C.p.p., a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în sumă de 3.000 lei.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul O. P. solicitând admiterea căii de atac promovate, desființarea sentinței tribunalului și în principal, schimbarea încadrării juridice în infracțiunea de vătămare corporală sau cea de lovire, cu consecința reducerii pedepsei finale de executat, care să fie suspendată sub supraveghere și totodată reducerea pedepselor componente ale concursului de infracțiuni.

Curtea examinând apelul declarat, prin prisma motivelor invocate, ajunge la următoarele constatări:

În privința încadrării juridice a faptei comise de inculpat, Curtea reține următoarele:

Omorul se săvârșește cu intenția de a suprima viața unei persoane (animus necandi), iar nu cu intenția generală de a vătăma. Expresia „uciderea unei persoane”, utilizată de textul art.174 C.pen., cuprinde implicit ideea orientării acțiunii spre un rezultat specific, constând în moartea victimei. Doctrina mai folosește noțiunea de „dol special”, definit ca voința de a suprima viața persoanei, sau „intenție precisă”, prevăzută special de lege ca element constitutiv al unor infracțiuni cu privire la care se incriminează producerea unui rezultat determinat.

Intenția are două forme: directă și indirectă. Fapta este săvârșită cu intenție directă când infractorul „prevede rezultatul faptei sale, urmărind producerea lui prin săvârșirea acelei infracțiuni” (art.19 pct.1 lit.a C.pen.), iar cu intenție indirectă când „prevede rezultatul faptei sale și, deși nu-l urmărește, acceptă posibilitatea producerii lui” (art.19 pct.1 lit.b C.pen.). Ceea ce deosebește deci, intenția directă de cea indirectă, este elementul volitiv. În timp ce la intenția directă, făptuitorul are o atitudine fermă față de rezultatul constând în moartea victimei, voind să se producă acel rezultat și nu altul, la intenția indirectă făptuitorul are în vedere o pluralitate de efecte posibile, dintre care unul este moartea victimei, fiindu-i indiferent care dintre aceste rezultate se va produce.

În practica judiciară, confirmându-se opiniile exprimate în doctrină, intenția de ucidere se deduce din materialitatea actului („dolus ex re”) care, în cele mai multe cazuri, relevă poziția infractorului față de rezultat.

Demonstrează astfel intenția de ucidere: perseverența cu care inculpatul a aplicat victimei numeroase lovituri cu piciorul și pumnii, care au cauzat leziuni interne grave; multitudinea loviturilor și locul aplicării lor, unele interesând regiuni vitale ale corpului (cord, rinichi, ficat); intensitatea cu care loviturile au fost aplicate și repetarea lor pe tot corpul victimei, folosindu-se un obiect dur (pumni, picioare).

Deosebit de importante pentru caracterizarea poziției făptuitorului față de rezultat, sunt împrejurările în care s-a produs manifestarea de violență și care, indiferent de materialitatea actului, pot să releve sau să infirme intenția de ucidere.

Esențial pentru încadrarea juridică a faptei inculpatului, după caz, în tentativă la omor calificat (art.20 rap.la art.174, 175 lit.i C.pen.) ori în vătămare corporală gravă prev.de art.182 C.pen.este stabilirea formei și modalității vinovăției cu care a săvârșit infracțiunea.

Dacă în cazul infracțiunii de vătămare corporală gravă făptuitorul acționează cu intenția generală de vătămare, în cazul tentativei la omor intenția este de ucidere. Este adevărat că infracțiunea prevăzută în art.182 alin.2 C.pen.poate avea ca element subiectiv și intenția depășită, însă, în acest caz, făptuitorul acționează nu cu intenția de omor, ci cu cea generală de vătămare corporală, rezultatul mai grav – punerea în primejdie a vieții persoanei – fiind imputat acestuia pe baza culpei, ipoteză unanim acceptată judiciar și caracteristică pentru forma mixtă de vinovăție „praeterintenție”.

În cazul infracțiunii de omor, rămasă în forma tentativei, actele de punere în executare a omorului, săvârșite până în momentul intervenției evenimentului întrerupător, trebuie să releve – prin natura lor și împrejurările în care au fost săvârșite – că infractorul a avut intenția specifică de omor, iar nu intenția generală de a vătăma.

Astfel, există tentativă de omor și nu vătămare corporală, ori de câte ori inculpatul acționează în așa mod încât provoacă leziuni la nivelul organelor vitale ale organismului victimei ori folosește instrumente sau procedee specifice uciderii. Nu are relevanță timpul necesar pentru îngrijiri medicale, deoarece acesta este caracteristic infracțiunilor de vătămare corporală și nu exprimă dinamismul interior al actului infracțional.

Anumite stări ale infractorului (stare de ebrietate avansată) ori defectuozitatea mijloacelor folosite de el în executarea actului, nu au relevanță în sine, întrucât intenția de omor se deduce din modul în care a acționat, iar nu din elemente exterioare.

Forma și modalitatea intenției, element al laturii subiective a infracțiunii, rezultă din materialitatea actului, din relațiile personale anterioare existente între inculpat și victimă, din obiectul vulnerant folosit, numărul și intensitatea loviturilor, zona anatomică vizată, comportamentul ulterior al inculpatului.

Pentru existența infracțiunii de vătămare corporală gravă prevăzută în art.182 alin.2 C.pen., este necesar ca, pe plan subiectiv, în raport cu rezultatul produs, inculpatul să fi acționat cu praeterintenție.

În vederea delimitării infracțiunii de vătămare corporală gravă de tentativa la omor, în stabilirea laturii subiective, trebuie să se țină seama de toate datele de fapt, începând cu obiectul folosit, intensitatea cu care au fost aplicate loviturile, regiunea spre care au fost îndreptate acestea, urmările ce se puteau produce și terminând cu împrejurarea dacă lipsa unei asistențe medicale calificate și de urgență punea în primejdie viața victimei.

Ceea ce deosebește infracțiunea de vătămare corporală gravă având ca urmare punerea în primejdie a vieții persoanei de tentativa la infracțiunea de omor, este poziția subiectivă a făptuitorului față de acțiunile care constituie latura obiectivă a infracțiunii.

În timp ce în cazul faptelor prevăzute în art.182 alin.2 teza ultimă C.pen., inculpatul acționează cu praeterintenție – în sensul că, urmărind să lovească victima sau să-i cauzeze o vătămare corporală, se produce o consecință mai gravă și anume punerea în primejdie a vieții acesteia, consecință care depășește intenția făptuitorului și în raport cu care el se află în culpă – în cazul tentativei la infracțiunea de omor, acesta acționează numai cu intenție.

Practica judiciară este unanimă atunci când reliefează că „pentru stabilirea poziției subiective a făptuitorului trebuie să se țină seama de toate împrejurările în care fapta a fost comisă, de obiectul folosit, de regiunea corpului vizată și de urmările produse sau care s-ar fi putut produce, iar dacă nu se poate stabili culpa făptuitorului în ceea ce privește consecința mai gravă produsă, atunci acesta va răspunde pentru tentativă la infracțiunea de omor”.

Probele testimoniale ale dosarului, administrate nemijlocit în fața tribunalului relevă fără echivoc că inculpatul a acționat cu intenția indirectă de a ucide.

Astfel, partea vătămată S. V. relevă că la 1 februarie 2012, în timp ce se afla în autoturismul personal, a fost lovit din spate de către inculpatul O. P., ce se afla în autovehiculul său, acesta l-a izbit de mai multe ori, până l-a răsturnat de pe carosabil, mașina rostogolindu-se de trei ori până când a ajuns din nou în poziția normală pe roți. Partea vătămată susține că după acest episod, inculpatul s-a dat jos din autoturismul său, a venit la vehiculul victimei, pe care a încercat să-l lovească în cap, cu o secure, victima parând lovitura cu brațul stâng, condiții în care a suferit 45 zile de îngrijiri medicale, ca urmare a unei fracturi a antebrațului.

De precizat că în mașina părții vătămate se afla și fosta soție a inculpatului, pe care acesta a luat-o și a mutat-o în autoturismul său, victima fiind leșinată.

Dovedirea vinovăției inculpatului a fost făcută și prin declarația martorei O. M. din fața procurorului și din fața instanței, care relevă aceleași împrejurări ca și partea vătămată în sensul că, au fost izbiți din spate în autoturismul lor, de către vehiculul inculpatului, iar după rostogolire ea și-a pierdut cunoștința.

Din declarația martorei M. C., audiată în faza de urmărire penală și în fața instanței, a rezultat că a fost apelată de către partea vătămată S. V., după ce a fost atacat de către inculpat, care i-a spus că are nevoie de ajutor, astfel că, martora s-a deplasat pentru a-l salva, a găsit victima speriată, plină de sânge, și au anunțat telefonic la 112 despre incident, astfel că la sosirea ambulanței victima a fost transportată la spital.

Din raportul de expertiză medico-legală din 13 februarie 2012 al părții vătămate S. V., rezultă că acesta a prezentat o fractură 1/3 a antebrațului cu deplasare, entorsă a coloanei cervicale, leziuni produse prin lovire cu un corp dur, sau de un corp dur, prin hiperflexie, hiperextensie sau torsiune, rotație, posibil în cadrul unui accident rutier.

Leziunile de la antebrațul stâng s-au produs în cadrul unei agresiuni și au necesitat 45 zile îngrijiri medicale.

Declarațiile părții vătămate se coroborează perfect cu cele ale martorei O. M. și cu concluziile raportului de expertiză medico-legală și cu declarația martorei M., astfel că, vinovăția inculpatului este dovedită fără dubiu și dincolo de orice îndoială rezonabilă.

Pentru caracterizarea laturii subiective a infracțiunii de omor, esențială este intensitatea loviturii aplicate, concretizată de consecințele produse și nu faptul că inculpatul a aplicat o singură lovitură.

Intensitatea loviturilor, zonele vitale unde au fost aplicate și gravitatea numeroaselor leziuni produse, în raport și cu vârsta tânără a victimei, conduc la concluzia că inculpatul a prevăzut rezultatul faptei sale și, cu toate că nu l-a urmărit, a acceptat posibilitatea producerii lui, săvârșind astfel tentativa la omor calificat cu intenție indirectă și nu infracțiunea de vătămare corporală gravă sau cea de lovire, astfel cum a susținut, în mod nefondat, acesta.

În surprinderea poziției psihice pe care inculpatul a avut-o în momentul comiterii infracțiunii, trebuie pornit de la premisa că tocmai faptul că s-au aplicat loviturile repetat, cu o anumită intensitate și la întâmplare, este de natură să conducă la ideea că apelantul a prevăzut și acceptat posibilitatea lezării unor regiuni cu potențial mortal ridicat (cap, torace, abdomen, carotidă). Este adevărat că orientarea expresă a loviturilor către aceste regiuni reliefează mai puternic intenția de a ucide (care este directă), însă lipsa acestei orientări concretizată în loviri întâmplătoare a unor atari regiuni, nu poate constitui o prezumție de înlăturare a intenției indirecte.

Practica judiciară este unanimă în a considera că „suntem în prezența tentativei de omor și nu a vătămării corporale grave ori de câte ori inculpatul acționează, în așa mod, încât provoacă leziuni la nivelul organelor vitale ale organismului victimei, ori folosește instrumente sau procedee specifice uciderii, moartea victimei neproducându-se din motive independente de voința acestuia. Nu are relevanță timpul necesar pentru îngrijiri medicale, deoarece acesta este caracteristic infracțiunilor de vătămare corporală și nu exprimă dinamismul interior al actului”.

Astfel, fapta inculpatului care la 1 februarie 2012, cu o secure i-a aplicat părții vătămate o lovitură în cap, pe care acesta a parat-o cu brațul stâng, fracturându-i astfel antebrațul, constituie tentativă la omor calificat.

Nici numărul mic de zile de îngrijiri medicale de 45 de care a avut nevoie partea vătămată în recuperarea sa, ca urmare a fracturii suferite, nu sunt relevante pentru încadrarea juridică a infracțiunii, deoarece intenția de a ucide se deduce din modul de a acționa al inculpatului.

Așa fiind, inculpatul urmează să răspundă penal pentru săvârșirea tentativei la omor calificat prev.de art.20, 174, 175 lit.i C.pen.

Actele de violență comise de inculpat îndreptate fiind împotriva valorii sociale supreme – viața – atrage în numele dreptului inviolabil la viață, la integritatea fizică, psihică și materială a oricărei ființe, pedepsirea corespunzătoare a făptuitorului.

Nu se poate ca, pentru faptele săvârșite împotriva altui semen de al său și căruia a încercat să-i curme viața, sau să-i distrugă bunurile, răspunderea sa penală să nu fie corespunzătoare încălcărilor grave aduse ordinii sociale, vieții.

Chiar dacă individualizarea pedepsei este un proces interior, strict personal al judecătorului, ea nu este totuși un proces arbitrar, subiectiv, ci din contră el trebuie să fie rezultatul unui examen obiectiv al întregului material probatoriu, studiat după anumite reguli și criterii precis determinate.

Înscrierea în lege a criteriilor generale de individualizare a pedepsei înseamnă consacrarea explicită a principiului alegerii sancțiunii, așa încât respectarea acestuia este obligatorie pentru instanță.

De altfel, ca să-și poată îndeplini funcțiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său și al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii (privativă sau neprivativă de libertate) și duratei, atât gravității faptei și potențialului de pericol social pe care îl prezintă, în mod real persoana infractorului, cât și atitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența sancțiunii.

Funcțiile de constrângere și de reeducare, precum și scopul preventiv al pedepsei, pot fi realizate numai printr-o justă individualizare a sancțiunii, care să țină seama de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se schimbe, în sensul adaptării la condițiile socio-etice impuse de societate.

Actele de violență exercitate de inculpat în comiterea faptei sunt elemente care nu pot fi omise și care trebuiesc bine evaluate de către instanța de apel, în alegerea pedepsei.

Așa fiind, inculpatul trebuiau să știe că, pe lângă drepturi, are și o . datorii, obligații, răspunderi, care caracterizează comportamentul său în fața societății.

Exemplaritatea pedepsei produce efecte atât asupra conduitei infractorului, contribuind la reeducarea sa, cât și asupra altor persoane care, văzând constrângerea la care este supus acesta, sunt puse în situația de a reflecta asupra propriei lor comportări viitoare și de a se abține de la săvârșirea de infracțiuni.

Fermitatea cu care o pedeapsă este aplicată și pusă în executare, intensitatea și generalitatea dezaprobării morale a faptei și făptuitorului, condiționează caracterul preventiv al pedepsei care, totdeauna, prin mărimea privațiunii, trebuie să reflecte gravitatea infracțiunii și gradul de vinovăție al făptuitorului.

Numai o pedeapsă justă și proporțională este de natură să asigure atât exemplaritatea cât și finalitatea acesteia, prevenția specială și generală înscrise și în Codul penal român.

Fapta este neîndoielnic gravă, astfel că în operația complexă a individualizării tratamentului penal, curtea va ține seama că acțiunea violentă a inculpatului era să aibă drept consecință pierderea unei vieți omenești, ceea ce demonstrează că resocializarea sa viitoare pozitivă nu este posibilă decât prin aplicarea unei pedepse care să fie în deplin acord cu dispozițiile Codului penal, ce exclude astfel executarea unei pedepse la locul de muncă sau care să fie suspendată sub supraveghere.

Cuantumul sancțiunilor nu se impune a fi redus față de gravitatea faptelor comise, consecințele acestora, rezonanța în comunitate, și a reacției pe care societatea prin organele judiciare trebuie să o aibă, față de comiterea unor asemenea infracțiuni.

Așa fiind, apelul inculpatului se va respinge ca nefondat, în baza art. 421 pct. 1 lit. b CPP. împotriva sentinței penale nr.550 din 10 iulie 2014 a Tribunalului Cluj.

Se va stabili în favoarea Baroului Cluj, suma de 200 de lei, ce se va avansa O. P. din fondul Ministerului Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu – avocat O. O. –L., conform art. 272 alin.1 CPP.

Va obliga apelantul O. P. să plătească în favoarea statului suma de 800 de lei reprezentând cheltuieli judiciare, conform art. 275 alin 2 CPP.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul O. P., dom. în . M., nr.78., jud. Cluj împotriva sentinței penale nr.550 din 10 iulie 2014 a Tribunalului Cluj.

Stabilește în favoarea Baroului Cluj, suma de 200 de lei, ce se va avansa O. P. din fondul Ministerului Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu – avocat O. O. -L.

Obligă pe apelantul O. P. să plătească în favoarea statului suma de 800 de lei reprezentând cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 17.06.2015

PREȘEDINTEJUDECĂTOR

D. PURICEIOANA-C. M.

GREFIER

N. N.

Red. D.P./M.N.

4 ex./22.06.2015

Jud.fond.-N. B.

← Falsul în declaraţii. Art. 292 C.p.. Decizia nr. 538/2015....		Conducere fără permis. Art.335 NCP. Decizia nr. 899/2015.... →

Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 891/2015. Curtea de Apel CLUJ

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 891/2015. Curtea de Apel CLUJ