Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 407/2015. Curtea de Apel CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 407/2015 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 18-03-2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ NR.407/A/2015
Ședința publică din 18 martie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: E. B., judecător
JUDECĂTOR: C. I.
GREFIER: D. S.
P. de pe lângă Curtea de Apel Cluj reprezentat prin PROCUROR: D. S.
S-a luat spre examinare apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Cluj N. împotriva sentinței penale nr.1170 din data de 23.10.2014 a Judecătoriei Cluj N., privind pe inculpatul L. M. C., trimis în judecată pentru comiterea infracțiunii prev.de art.87 ali.1 din OUG 195/2002.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă apărătorul ales al inculpatului, av.V. P., din Baroul Cluj, cu delegație la dosar, lipsă fiind inculpatul L. M..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, apărătorul inculpatului arată că acesta are cunoștință de termenul de judecată fixat pentru astăzi la Curtea de Apel Cluj.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea apelului.
Reprezentantul Parchetului solicită admiterea apelului, desființarea sentinței atacate și judecând, să se dispună respingerea cererii formulate de inculpat privind aplicarea disp.art.374 alin.4 rap.la art.396 alin.10 C.pr.pen., prin declarația notarială depusă la dosar, condamnarea acestuia la o pedeapsă în limitele legale și aplicarea pedepselor accesorii.
Susține că așa cum rezultă din disp.art.374 alin.4, art.375 alin.1 C.pr.pen., inculpatul trebuie să fie prezent în fața instanței și ascultat, pentru a solicita ca judecarea cauzei să se facă în procedura simplificată. Admițând cererea formulată de inculpat prin declarația notarială, instanța de fond i-a aplicat acestuia o pedeapsă nelegală.
Totodată, sentința atacată este nelegală și pentru faptul că nu s-au aplicat pedepse accesorii. Condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii atrage de drept interzicerea drepturilor prev.de art.64 lit.a-c V.C.pen., în speță legea penală mai favorabilă fiind vechiul cod penal. Astfel, trebuia să se facă aplicarea pedepselor accesorii care în conformitate cu art.71 alin.5 C.pen. să fie suspendate pe perioada suspendării executării pedepsei.
Apărătorul inculpatului invocă excepția decăderii apelantei și nulitatea actului făcut peste termen. Conform art.410 C.pr.pen. termenul de apel curge de la comunicarea minutei, care în speță, s-a făcut la 03.11.2014. Art.412 C.pr.pen. vorbește despre declararea și motivarea apelului fără a constitui o distincție în ce privește termenul față de art.410 C.pr.pen. Raportat la aceste prevederi legale, rezultă obligativitatea motivării căii de apel în interiorul termenului de 10 zile de la comunicarea minutei. Cu toate acestea, apelul a fost motivat la 23.01.2015. În consecință, solicită a se constata decăderea apelantei din dreptul de a mai motiva apelul, obligație care îi revenea în termenul de 10 zile de la comunicarea minutei.
Pe fondul cauzei, susține că prezența inculpatului nu este obligatorie în procesul penal decât pentru situații exprese, acesta putând fi reprezentat în proces. Inculpatul a recunoscut vinovăția și a solicitat expres să fie judecat în procedura simplificată. Instanța de fond a considerat că nu este necesară prezența inculpatului. Dacă acesta nu ar fi fost lăsat să beneficieze de procedura simplificată, avea parte de o judecată inechitabilă. P. ar fi trebuit să solicite trimiterea cauzei spre rejudecare, dar nu a formulat o astfel de cerere. Solicită a se reține că inculpatului i s-au aplicat pedepse în limitele legale și dacă nu era considerat că s-a judecat în procedura simplificată.
Cu privire la pedepsele accesorii, arată că aplicarea acestora nu este obligatorie pentru instanță.
În concluzie, solicită respingerea apelului declarat de P. ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței atacate.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea excepției invocate.
CURTEA
Deliberând reține că,
Prin sentința penală nr.1170 din 23.10.2014 a Judecătoriei Cluj-N., în baza art. 87 al. 1 din OUG 195/2002 cu aplic. art. 375- art. 396 al 10 Cpp a fost condamnat inculpatul L. M. C., fiul lui A. și G., născut la data de 15.04.1962 în Cluj-N., jud. Cluj, cetățenie româno-canadiană, cu domiciliu activ în mun. Cluj-N., ., nr. 6, ., cu reședința în mun. Cluj-N., ., ., CNP_, la 9 luni închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe 2 ani si 9 luni ce constituie termen de încercare.
S-a pus in vedere disp. art. 83 C.pen.1969.
A fost obligat inculpatul la 900 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut în fapt următoarele:
Prin Rechizitoriul nr. 8135/P/2010 din data de 17.10.2013 P. de pe lângă Judecătoria Cluj-N. a dispus trimiterea in judecată, în stare de libertate, a inculpatului L. M. C. pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autoturism de catre o persoana avand in sange o imbibatie alcoolica peste limita legala, fapta prev. de art. 87 al. 1 din OUG 195/2002, în fapt reținându-se ca la data de 22.08.2010 în jurul orei 00.30, a condus autoturismul marca Rover cu nr. de înmatriculare XTM-698 pe drumul public (. Cluj-N.), având o îmbibație alcoolică peste limita legală, valoarea de 2,00 g/l alcool pur în sânge la ora 01,16.
În faza de urmărire penală, situația de fapt a fost probata prin: Proces verbal constatare infracțiune flagrantă (f. 4 dup);Cerere de analiză/proces verbal de prelevare (f. 7 dup); Buletin de examinare clinică (f. 8 dup); Buletin de analiză toxicologică-alcoolemie nr. 6832/IX/a/2123/26.08.2010 (f. 6 dup); Declarație martor D. R. L. (f. 9 dup);Declarație martor Nergheșan A. C. (f. 11,16 dup); Declarație martor L. M. C. (f. 19-22 dup).
Deși legal citat, inculpatul nu s-a prezentat la judecată, având reședința în Canada și cetățenie româno-canadiană. A fost reprezentat de apărătorul său ales.
În faza de judecată s-au readministrat în parte mijloacele de probă din cursul urmăririi penale, iar, prin apărătorul său ales inculpatul a depus la dosar o declarație notarială, prin care a recunoscut săvârsirea infractiunii si a solicitat judecarea cauzei potrivit procedurii în cazul recunoașterii învinuirii prev. de art. 375 C.pr.pen., cerere încuviințată de către instanță.
Judecarea cauzei potrivit procedurii în cazul recunoașterii învinuirii prev. de art. 375 C.pr.pen. a fost încuviințată de către instanță, chiar fără ascultarea directă a inculpatului.
Aceasta deoarece, potrivit art. 374 al. 4 C.pr.pen. „pe tot parcursul judecății, inculpatul, inclusiv în cazul în care este privat de libertate, poate cere, în scris, să fie judecat în lipsă fiind reprezentat de avocatul său ales sau din oficiu”. În cauză inculpatul a fost reprezentat de apărătorul său ales av. V. P. O., care, în ședința publică din 16.10.2014, a arătat că inculpatul a optat pentru recunoașterea faptei și solicitarea de judecare a cauzei în condițiile art. 375 C.p.p prin declarația notarială, în urma consultării cu apărătorul. Văzând opoziția RMP la judecarea cauzei în procedura simplificată, motivată de lipsa inculpatului, apărătorul a solicitat instanței să dea eficiență declarației notariale, întrucât inculpatul locuiește și muncește în Canada și nu i se produce nicio vătămare procesuală prin judecarea cauzei în lipsa sa.
În plus, instanța a apreciat că amânarea cauzei în vederea citării inculpatului – pentru ca acesta să se deplaseze din Canada în România pentru a da o declarație cu un conținut identic cu cel al declarației notariale, este împotriva rațiunii pentru care a fost legiferată procedura simplificată de judecată prev. de art. 375 C.p.p.
Pe de altă parte, este injust ca un inculpat (chiar arestat) care nu recunoaște săvârșirea faptei să aibă posibilitatea de a lipsi de la judecată, iar un inculpat care locuiește și muncește în străinătate și care recunoaște săvârșirea faptei printr-o declarație notarială să nu beneficieze de această posibilitate.
În fapt instanța a reținut că la data de 22.08.2010 în jurul orei 00.30, inculpatul L. M. C. a condus autoturismul marca Rover cu nr. de înmatriculare XTM-698 pe . mun. Cluj-N., având o îmbibație alcoolică peste limita legală, valoarea de 2,00 g/l alcool pur în sânge la ora 01,16.
În drept, față de principiul aplicării penale mai favorabile prev. de art. 5 C.pen., fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autoturism de catre o persoana avand in sange o imbibatie alcoolica peste limita legala, fapta prev. de art. 87 alin.1 din OUG 195/2002 republicata.
La individualizarea pedepsei ce urmează să o aplice inculpatului, instanța a tinut seama de criteriile generale de individualizare a pedepsei prev. de art.72 Cod penal, art. 375 – art. 396 al. 10 C.pr.pen. și in acest context, de poziția sincera a inculpatului, de lipsa antecedentelor penale, de gradul de pericol social concret al infracțiunii săvârșite, care rezulta din valoarea relativ sporită a alcoolemiei inculpatului și din lipsa vreunui eveniment rutier.
În speță sunt aplicabile prevederile art. 81 - 82 Cp, instanța apreciind că scopul pedepsei poate fi atins și fără privarea de libertate a inculpatului.
Pentru aceste considerente, instanța, în baza art. 87 al. 1 din OUG 195/2002, a condamnat inculpatul la 9 luni inchisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe 2 ani și 9 luni ce constituie termen de încercare.
S-a atras atenția inculpatului asupra disp. art. 83 C.p. referitoare la revocarea suspendarii conditionate in cazul savarsirii unei noi infractiuni.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel P. de pe lângă Judecătoria Cluj-N. solicitând desființarea sentinței atacate și judecând, să se dispună respingerea cererii formulate de inculpat privind aplicarea disp.art.374 alin.4 rap.la art.396 alin.10 C.pr.pen., prin declarația notarială depusă la dosar, condamnarea acestuia la o pedeapsă în limitele legale și aplicarea pedepselor accesorii.
În motivarea apelului se arată că, așa cum rezultă din disp.art.374 alin.4, art.375 alin.1 C.pr.pen., inculpatul trebuie să fie prezent în fața instanței și ascultat, pentru a solicita ca judecarea cauzei să se facă în procedura simplificată. Admițând cererea formulată de inculpat prin declarația notarială, instanța de fond i-a aplicat acestuia o pedeapsă nelegală.
Totodată, se arată că sentința atacată este nelegală și pentru faptul că nu s-au aplicat pedepse accesorii. Condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii atrage de drept interzicerea drepturilor prev.de art.64 lit.a-c V.C.pen., în speță legea penală mai favorabilă fiind vechiul cod penal. Astfel, trebuia să se facă aplicarea pedepselor accesorii care în conformitate cu art.71 alin.5 C.pen. să fie suspendate pe perioada suspendării executării pedepsei.
Inculpatul L. M. C. a invocat faptul că apelul declarat de procuror nu a fost motivat în termenul de 10 zile prevăzut de art.410 raportat la art.412 C.pr.pen., întrucât comunicarea minutei s-a făcut la 3.11.2014, iar apelul a fost motivat la 23.01.2015. În consecință, a solicitat a se constata decăderea apelantei de a mai motiva apelul, obligație ce-i revenea în termenul de 10 zile de la comunicarea minutei.
Cu privire la excepția invocată, se rețin următoarele:
Potrivit art.410 C.pr.pen., termenul de declarare a apelului este de 10 zile și curge de la comunicarea copiei minutei. În art.412 C.pr.pen., intitulat „declararea și motivarea apelului” este reglementat modul în care apelul se declară, dar și cel în care se motivează. Astfel, în alin.1 se prevede că apelul se declară prin cerere scrisă, iar acest aliniat se completează cu art.410 care de asemenea, reglementează declararea apelului prin raportare la termen. În alin.4 al art.412 C.pr.pen., se fac mențiuni referitoare la motivarea apelului în sensul că acesta se motivează în scris arătându-se motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază.
Din coroborarea celor două texte de lege, nu rezultă că legiuitorul a instituit un termen în care apelul trebuie motivat în scris și de altfel, nicio sancțiune pentru nemotivarea acestuia în scris.
Prin urmare, excepția invocată este neîntemeiată și în plus potrivit art.417 alin.2 C.pr.pen., în afară de temeiurile și cererile formulate de apelant, instanța este obligată să examineze cauza sub toate aspectele de fapt și de drept.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor de apel și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea reține următoarele:
Inculpatul a fost trimis în judecată prin rechizitoriul nr.8135/P/2010 din data de 17.10.2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-N. pentru infracțiunea prev.de art.87 alin.1 din OUG nr.195/2002 reținându-se în fapt că la data de 22.08.2010 în jurul orelor 00.30, a condus autoturismul marca Rover cu nr. de înmatriculare XTM-698 pe drumul public (. Cluj-N.), având o îmbibație alcoolică peste limita legală, valoarea de 2,00 g/l alcool pur în sânge la ora 01,16.
Inculpatul a fost audiat în cursul urmăririi penale, recunoscând că la data de 21 spre 22.08.2010 a condus autoturismul proprietatea sa după ce a consumat băuturi alcoolice, supunându-se recoltării de probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, care potrivit buletinului de analiză toxicologică s-a situat la nivelul de 2 gr.%o la prima probă, întrucât cea de a doua nu a mai fost efectuată datorită refuzului său.
În fața instanței de judecată, inculpatul nu s-a prezentat însă a înaintat o declarație notarială la data de 15.10.2014, în care menționează că recunoaște în integralitate săvârșirea faptei și solicită ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, urmând a beneficia de disp.art.374, art.375 și alin.396 alin.10 C.pr.pen.
Potrivit art.375 C.pr.pen., dacă inculpatul solicită ca judecata să aibă loc în condițiile art.374 alin.4 C.pe.pen., respectiv solicită ca judecata să aibă loc numai în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și recunoaște în totalitate faptele reținute în sarcina sa, instanța procedează la ascultarea acestuia și se pronunță asupra cererii după ce se iau concluziile procurorului și a celorlalte părți.
Față de modul în care este reglementată procedura în cazul recunoașterii învinuirii, aceasta fiind de strictă interpretare, se desprinde concluzia că inculpatul trebuie să fie prezent în instanță pentru a fi ascultat, iar poziția sa să fie consemnată de instanță, nefiind posibilă o declarație notarială în acest sens, așa cum era prevăzut în vechiul C.pr.pen.în disp.prev.de art.3201.
Prin urmare, la instanța de fond nu erau îndeplinite condițiile pentru admiterea cererii de judecată în temeiul art.374 alin.4 C.pr.pen., sens în care apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Cluj-N. este întemeiat urmând a fi admis în baza art.421 pct.2 lit.a C.pr.pen.
Procedând la desființarea hotărârii și la o nouă judecată, în baza art.375 alin.3 C.pr.pen., se va respinge cererea de judecare a cauzei potrivit art.374 alin.4 C.pr.pen.
Față de probele administrate în cursul urmăririi penale, pe care inculpatul nu le-a contestat, dar și față de recunoașterea săvârșirii infracțiunii, Curtea reține că starea de fapt stabilită de instanța de fond este corectă, iar fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev.de art.87 alin.1 din OUG nr.195/2002, lege mai favorabilă prin raportare la C.pen.din 1969, prin prisma modalităților de executare pe care le reglementează.
Având în vedere gradul de pericol social concret al faptei, prin prisma modalității de comitere și a gradului ridicat al alcoolemiei, dar și persoana inculpatului care nu are antecedente penale și a recunoscut săvârșirea infracțiunii, Curtea se va orienta înspre minimul special prevăzut de lege, respectiv de 1 an închisoare pentru care se va dispune suspendarea condiționată conform art.81 C.pen., modalitate de executare apreciată ca fiind suficientă pentru reeducarea inculpatului și pentru realizarea scopului de prevenție.
Totodată, raportat la fapta comisă și persoana inculpatului și văzând prev.art.71 C.pen.se va aplica pedeapsa accesorie prev.de art.64 lit.a teza II-a C.pen.din 1969 pentru care de asemenea se va dispune suspendarea conform art.71 alin.5 C.pen.
Văzând și disp.art.275 alin.3 C.pr.pen.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art.421 pct.2 lit.a C.pr.pen. admite apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Cluj N. împotriva sentinței penale nr.1170 din 23 octombrie 2014 a Judecătoriei Cluj N., pe care o desființează cu privire la greșita aplicare a disp.art.374, 375 C.pr.pen. și judecând:
Conform art.375 alin.3 C.pr.pen. respinge cererea de judecare a cauzei potrivit art.374 alin.4 C.pr.pen.
Condamnă pe inculpatul L. M. C., fiul lui A. și G., născut la 15.04.1962 în Cluj N., CNP_, dom.în Cluj N., . nr.6/23, reședința în Cluj N., . . de 1 an închisoare pentru comiterea infracțiunii prev.de art.87 alin.1 din OUG 195/2002 cu aplic.art.5 N.C.pen.
În baza art.81, 82 C.pen. din 1969 dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului, pe termenul de încercare de 3 ani.
Atrage atenția inculpatului asupra disp.art.83 C.pen. din 1969.
Face aplic.art.71 rap.la art.64 lit.a teza a II-a C.pen. din 1969 și art.71 alin.5 din același cod.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 18 martie 2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
E. B. C. I. D. S.
red.C.I./A.C.
7 ex. – 24.03.2015
jud.fond.B. L.
| ← Fals în înscrisuri sub semnătură privată. Art. 290 C.p..... | Verificare măsuri preventive. Art.205 NCPP. Încheierea nr.... → |
|---|
