Măsuri şi excepţii dispuse de judecătorul de cameră preliminară. Încheierea nr. 176/2015. Curtea de Apel CLUJ

Comentarii

0

Încheierea nr. 176/2015 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 02-11-2015

ROMANIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR._

ÎNCHEIEREA PENALĂ NR.176/2015

Ședința camerei de consiliu din 2 noiembrie 2015

Instanța constituită din:

JUDECĂTOR CAMERĂ PRELIMINARĂ: M. Ș.

GREFIER: M. B.

Ministerul Public – P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție Direcția Națională Anticorupție – S. Teritorial Cluj - reprezentat prin procuror :M. T.

S-a luat spre examinare contestația formulată de inculpata C. M. L. împotriva încheierii penale f.n. din 10 septembrie 2015, dată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Cluj, în dosarul nr._, având ca obiect măsuri și excepții dispuse de judecătorul de cameră preliminară.

La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, se constat că mersul dezbaterilor și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 26 octombrie 2015, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

JUDECĂTOR CAMERĂ PRELIMINARĂ

Prin încheierea penală din 10 septembrie 2015 pronunțată în dosarul nr._ 15 a Tribunalului Cluj, în temeiul art. 346 alin. 1 C.proc.pen., s-au respins cererile și excepțiile invocate de inculpata C. M. L., fiica lui M. și N., născută la data de 06.06.1966 în mun. Câmpia Turzii, jud. Cluj, cu domiciliul legal în mun. Cluj-N., ., nr. 9, ., identificată cu CNP_, f.f.l. în com. Feleacu, ., jud. Cluj, prin apărătorii săi aleși – av. T. B. și av. C. G., și de inculpatul P. T. C., fiul lui V. și M., născut la data de 14.01.1968 în mun. Cluj-N., jud. Cluj, domiciliat în mun. Cluj-N., .. Lama B, ., jud. Cluj, identificat prin CNP_, prin apărătorul său av. P. O. R., în substituirea av. B. C., și, în consecință s-a constatat competența instanței, precum și legalitatea sesizării instanței prin rechizitoriul nr. 146/P/2014 din data de 22.06.2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – S. Teritorial Cluj, privind pe inculpații:

-C. M. L., fiica lui M. și N., născută la data de 06.06.1966 în mun. Câmpia Turzii, jud. Cluj, cu domiciliul legal în mun. Cluj-N., ., nr. 9, ., identificată cu CNP_, f.f.l. în com. Feleacu, ., jud. Cluj, trimisă în judecată, sub control judiciar, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trafic de influență în formă continuată, prev. de art. 291 alin. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen. (25 acte materiale); trafic de influență prev. de art. 291 alin. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 alin. 1 C.pen. (un act material – faptă comisă în 2010), ambele cu aplic. art. 38 alin. 1 C.pen.;

-P. T. C., fiul lui V. și M., născut la data de 14.01.1968 în mun. Cluj-N., jud. Cluj, domiciliat în mun. Cluj-N., .. Lama B, ., jud. Cluj, identificat prin CNP_, trimis în judecată, în stare de libertate, pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență, prev. de art. 292 alin. 1 C.pen. rap. la art. 292 alin. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

S-a constatat legalitatea administrării probelor în faza de urmărire penală, precum și a actelor de urmărire penală efectuate în cauză.

S-a dispus începerea judecății în cauză privind pe inculpații C. M. L. și P. T. C., urmând a se fixa primul termen de judecată după rămânerea definitivă a prezentei încheieri.

Pentru a hotărî astfel instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul nr. 146/P/2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, emis la data de 22.06.2015 în dosar de urmărire penală nr. 146/P/2014, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest la domiciliu, a inculpatei C. M. L., fiica lui M. și N., născută la data de 06.06.1966 în mun. Câmpia Turzii, jud. Cluj, domiciliată în Cluj N., ., nr. 9, ., f.f.l în corn. Feleacu, . A, jud. Cluj, CNP_, pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență în formă continuată prev. de art. 291 alin. 1 Cod penal raportat la art. 6 din Legea 78/2000 cu aplic. art. 35 alin.l Cod penal (25 acte materiale), trafic de influență prev. de art. 291 alin. 1 Cod penal raportat la art. 6 din Legea 78/2000 cu aplic. art. 5 alin.l Cod penal (un act material - fapta comisă în 2010), ambele cu aplic. art. 38 alin. 1 Cod penal, și, în stare de libertate, a inculpatului P. T. C., fiul lui V. și M., născut la data de 14.01.1968, în mun. Cluj N., jud. Cluj, domiciliat în mun. Cluj N., .. Lama B, scara 1, ., CNP_, pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență, prev. de art 292 alin. 1 Cod penal, rap. Ia art. 6 din Legea nr. 78/2000.

În concret, în fapt, în sarcina inculpatei C. M. L. s-au reținut următoarele:

A. În calitate de referent la S. R.U.N.O.S. din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj, în baza unei rezoluții infracționale unice:

- la sfârșitul anului 2013, în perioada noiembrie-decembrie, a primit de la numita B. G. S. suma de 1.000 euro, pentru ca, prin influența pe care a pretins că o are asupra membrilor comisiilor de corectare/evaluare la concursurile pentru ocuparea posturilor în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj, să intervină pe lângă aceștia în scopul obținerii unui post de asistentă medicală încadrată pe perioadă nedeterminată de către susnumita;

- în cursul anului 2014, prin intermediul numiteo Harmath C. C., a primit de la B. Nona Ș. suma de 1.000 euro, pentru ca, prin influența pe care a pretins că o are asupra membrilor comisiilor de corectare/evaluare la concursurile pentru ocuparea posturilor în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj, să intervină pe lângă aceștia în scopul obținerii unui post de asistentă medicală încadrată pe perioadă nedeterminată de către susnumita;

- în cursul anului 2014, în schimbul folosului oferit, respectiv acordarea cu împrumut fără dobândă a sumei de 40.000 lei în anul 2010 (sumă care nu a fost restituită integral până în prezent, rămânând de restituit 3.000 lei), de către numita B. I., i-a promis acesteia că, prin influența pe care o are direct și prin intermediul soțului său, C. A., la inspectorul general al Inspectoratului Școlar Județean Cluj, C. V., va interveni pe lângă acesta în vederea obținerii pentru C. Alpar Gyozo a unui post de profesor suplinitor pentru catedra de educație fizică la o școală de pe raza municipiului Cluj-N.;

- în cursul anului 2014, a primit de la numita C. M. suma de 1.500 euro, pentru ca, prin influența pe care a pretins că o are asupra membrilor comisiilor de corectare/evaluare la concursurile pentru ocuparea posturilor în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj, să intervină pe lângă aceștia în scopul obținerii unui post de asistentă medicală încadrată pe perioadă nedeterminată de către susnumita;

- în perioada ianuarie-februarie 2014, a primit de la numita D. D., prin intermediul lui Valoșutean R., suma de 1.000 euro, pentru ca, prin influența pe care a pretins că are asupra membrilor comisiilor de corectare/evaluare la concursurile pentru ocuparea posturilor în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj, să interveni pe lângă aceștia în scopul obținerii cu ocazia concursului a unui post de asistentă medicală încadrată pe perioadă nedeterminată de către susnumita, iar, la data de 04.12.2014, a pretins numitei D. D., suma de 2.000 euro, ce urma să-i fie remisă în două tranșe, respectiv 1.000 euro înainte de concurs și 1.000 euro după obținerea postului (bani care nu i-au mai fost remiși ulterior), pentru ca prin influența pe care a pretins că are asupra membrilor comisiilor de corectare/evaluare la concursurile pentru ocuparea posturilor în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj, să intervină pe lângă aceștia în scopul obținerii cu ocazia concursului a unui post de asistentă medicală încadrată pe perioadă nedeterminată de către D. D.;

- în cursul anului 2013, a primit de la numita D. V. suma de 2.000 lei, pentru ca, prin prevalarea influenței pe care a pretins că o are soțul său C. A., asupra unor persoane cu funcții de conducere din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj, să intervină pe lângă acestea în scopul înlesnirii promovării concursului organizat de instituția în cauză pentru ocuparea unui post de jurist de către D. T. F., iar, ulterior, pentru ca, prin influența pe care a pretins că o are asupra unor persoane cu funcții de conducere din cadrul Casei Județene de Pensii Cluj, să intervină pentru angajarea temporară a aceleași persoane în cadrul acestei instituții publice;

- în a doua jumătate a anului 2014, a primit de la numita D. M. P., suma de 4.500 lei, pentru ca, prin influența pe care a pretins că o are asupra membrilor comisiilor de corectare/evaluare la concursurile pentru ocuparea posturilor în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj, să intervină pe lângă aceștia în scopul obținerii unui post de asistentă medicală încadrată pe perioadă nedeterminată de către susnumita;

- în cursul anului 2014, a primit de la numita Kereși R. L. suma de 1.500 euro, pentru ca, prin influența pe care a pretins că o are asupra membrilor comisiilor de corectare/evaluare la concursurile pentru ocuparea posturilor în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj, să intervină pe lângă aceștia în scopul obținerii unui post de asistentă medicală încadrată pe perioadă nedeterminată de către susnumita;

- în cursul anului 2013, a primit de la numita L. M. suma de 1.500 euro, pentru ca, prin influența pe care a pretins că o are asupra membrilor comisiilor de corectare/evaluare la concursurile pentru ocuparea posturilor în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj, să intervină pe lângă aceștia în scopul obținerii unui post de asistentă medicală încadrată pe perioadă nedeterminată la UPU de către susnumita;

- în cursul lunii decembrie 2013, a primit de la numita M. R. D. suma de 1.000 euro, pentru ca, prin influența pe care a pretins că o are asupra membrilor comisiilor de corectare/evaluare la concursurile pentru ocuparea posturilor în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj, să intervină pe lângă aceștia în scopul obținerii unui post de registrator medical de către susnumita;

- în perioada septembrie-octombrie 2013, a primit, prin intermediul lui M. O. A. și al numitei Harmath C. C., de la M. I. F. suma de 1.000 euro, pentru ca, prin influența pe care a pretins că o are asupra membrilor comisiilor de corectare/evaluare la concursurile pentru ocuparea posturilor în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj, să intervină pe lângă aceștia în scopul obținerii unui post de economist de către susnumita;

- în primăvara anului 2014, în perioada aprilie-mai, a primit de la numitul O. G., suma 1.000 lei, pentru ca, prin influența pe care a pretins că o are direct și prin intermediul soțului său, C. A., pe lângă persoane cu funcții de decizie din cadrul unor instituții (minister, Hidroelectrica), să intervină pe lângă acestea în scopul angajării numitului D. G. D. pe postul de electrician la Hidroelectrica B., și, în aceeași perioadă, a primit de la O. G. suma 1.500 lei, pentru ca, prin influența pe care a pretins că o are direct și prin intermediul soțului său, C. A., pe lângă persoane cu funcții de decizie din cadrul unor instituții (minister, Compania de A. S.), să intervină pe lângă acestea în scopul angajării numitului N. D. I. pe postul de operator la Stația de epurare Huedin, iar, la data de 02.03.2015, a solicitat aceleiași persoane, pentru traficarea influenței promise în vederea obținerii locurilor de muncă pentru cei doi beneficiari, o sumă de bani al cărei cuantum nu 1-a indicat în mod concret;

- în cursul anului 2014, a primit de la numita R. D. M. suma de 4.000 lei, pentru ca, prin influența pe care a pretins că o are asupra membrilor comisiilor de corectare/evaluare la concursurile pentru ocuparea posturilor în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj, să intervină pe lângă aceștia în scopul obținerii unui post de asistentă medicală de către susnumita;

- în ultima perioadă a anului 2014, a primit de la numita R. C. L. suma de 3.000 lei, pentru ca, prin influența pe care a pretins că o are asupra membrilor comisiilor de corectare/evaluare la concursurile pentru ocuparea posturilor în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj, să intervină pe lângă aceștia în scopul obținerii unui post de asistent laborant de către susnumita;

- în perioada 2013-2014, a primit de la numitul S. G. suma de 10.000 lei în mai multe tranșe, pentru ca, prin influența pe care a pretins că o are asupra membrilor comisiilor de corectare/evaluare la concursurile pentru ocuparea posturilor în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj, să intervină pe lângă aceștia în scopul obținerii unui post de autopsier pentru numitul S. S.;

- la sfârșitul anului 2013, a primit, prin intermediul lui P. A. și F. A., de la numita S. E. M. suma de 800 euro, pentru ca, prin influența pe care a pretins că o are asupra membrilor comisiilor de corectare/evaluare la concursurile pentru ocuparea posturilor în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj, să intervină pe lângă aceștia în scopul obținerii unui post de asistentă medicală încadrată pe perioadă nedeterminată de către susnumita;

- în cursul anului 2014, prin intermediul lui Szelely A., a primit de la Szekely I. C. suma de 1.500 euro, pentru ca, prin influența pe care a pretins că o are asupra membrilor comisiilor de corectare/evaluare la concursurile pentru ocuparea posturilor în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj, să intervină pe lângă aceștia în scopul obținerii unui post de moașă încadrată pe perioadă nedeterminată de către susnumita;

- la sfârșitul anului 2014, prin intermediul numitei Harmath C. C., a primit de la Șut R. I. suma de 1.000 euro, pentru ca, prin influența pe care a pretins că o are asupra membrilor comisiilor de corectare/evaluare la concursurile pentru ocuparea posturilor în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj, să intervină pe lângă aceștia în scopul obținerii unui post de asistentă medicală încadrată pe perioadă nedeterminată de către susnumita;

- în cursul anului 2013, a primit de la numita U. M. suma de 4.000 lei, pentru ca, prin influența pe care a pretins că o are asupra membrilor comisiilor de corectare/evaluare la concursurile pentru ocuparea posturilor în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj, să intervină pe lângă aceștia în scopul obținerii unui post de asistentă medicală încadrată pe perioadă nedeterminată de către susnumita;

- în cursul anului 2013, a primit de la numitul V. V. suma 1.500 euro, pentru ca, prin influența pe care a pretins că o are asupra membrilor comisiilor de corectare/evaluare la concursurile pentru ocuparea posturilor în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj, să intervină pe lângă aceștia în scopul obținerii unui post de kinetoterapeut de către V. D. R.;

- la sfârșitul anului 2014, a primit de la numita V. A. A. suma de 1.000 euro, pentru ca, prin influența pe care a pretins că o are asupra membrilor comisiilor de corectare/evaluare la concursurile pentru ocuparea posturilor în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj, să intervină pe lângă aceștia în scopul obținerii unui post de laborantă la Laboratorul de Explorări Genetice încadrată pe perioadă nedeterminată de către susnumita;

- în cursul lunii februarie 2014 (în data de 6 sau 7 februarie), prin intermediul numitei Harmath C. C., a primit de la P. T. C. suma de 1.000 euro, pentru ca, prin influența pe care a pretins că o are asupra unor persoane cu funcții de decizie în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj, să intervină pe lângă acestea pentru obținerea de către susnumitul a unui post de inginer la S. tehnic din cadrul instituției mai-sus menționată;

- în cursul anului 2013 a primit de la numita C. C. suma de 4.500 lei, pentru ca, prin influența pe care a pretins că o are asupra unor persoane cu funcții de decizie din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj (din cadrul comisiei de evaluare), să intervină în vederea „rezolvării” dosarului pentru obținerea pensie pe caz de boală de către susnumita;

Astfel, inculpata a primit în total suma de 16.300 euro și 34.500 lei, faptă ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență în formă continuată prev. de art. 291 alin. 1 Cod penal raportat la art. 6 din Legea 78/2000 cu aplic. art. 35 alin.l Cod penal (25 acte materiale).

B. Inculpata C. M. L., în calitate de referent la S. R.U.N.O.S. din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj, în cursul anului 2010, a primit de la numita S. A. suma de 500 euro, pentru ca, prin influența pe care a pretins că o are asupra membrilor comisiilor de corectare/evaluare la concursurile pentru ocuparea posturilor în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj, să intervină pe lângă aceștia în scopul obținerii unui post de asistentă medicală încadrată pe perioadă nedeterminată de către susnumita, faptă ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență prev. de art. 291 alin. 1 Cod penal rap. la art. 6 din Legea 78/2000, cu aplic. art. 5 alin. 1 Cod penal.

În fapt, în sarcina inculpatului P. T. C. s-au reținut următoarele:

Inculpatul P. T. C., în cursul lunii februarie 2014 (în data de 6 sau 7 februarie), a remis, prin intermediul numitei Harmath C. C., inculpatei C. M. L., referent la S. Resurse Umane, Normare, Organizare, Salarizare (S. R.U.N.O.S.) din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj, suma de 1.000 euro, pentru ca, prin influența pe care aceasta a pretins că o are asupra unor persoane cu funcții de decizie în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj, să intervină pe lângă persoanele în cauză în vederea obținerii unui post de inginer la S. tehnic din cadrul instituției mai susmenționată, faptă ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de cumpărare de influență prev. de art. 292 alin. 1 Cod penal rap. la art. 6 din Legea 78/2000.

Starea de fapt reținută și încadrată în drept conform textelor legale amintite mai-sus a fost reținută prin analizarea ansamblului probator administrat în cursul urmăririi penale și coroborarea mijloacelor de probă existente la dosarul de urmărire penală.

Astfel au fost avute în vedere următoarele probe și mijloace de probă: declarație suspect C. M. L. din 23 aprilie 2015 - vol. I, fila42; fișa postului- Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj – S. R.U.N.O.S. - Referent IA C._ - vol. I, filele 58-61; declarații inculpat C. M. L. din 14 mai 2015, 15 mai 2015,16 iunie 2015 - vol. I, filele 69-80; 81-88; 103-104; declarație suspect P. T. C. din 18 mai 2015 - vol. I, filele 115-118; declarație inculpat P. T. C. din 2 iunie 2015 - vol. I, filele 122-123; declarație suspect B. I. din 13 mai 2015 - vol. I, filele 124- 130; declarații inculpat B. I. din 8 iunie 2015 - vol. I, filele 132- 135;declarații suspect D. D., 30 aprilie 2015 și 5 mai 2015 - vol. I, filele 136-142; declarații suspect O. G. din 30 aprilie 2015, 5 mai 2015, 20 mai 2015 - - vol. I, filele 143-156; declarații inculpat O. G. din 8 iunie 2015, 11 iunie 2015 -vol.I,filelel57-162; declarație suspect R. D. M. din 21 aprilie 2015- vol. I 164-166; declarații inculpat R. D. M. din 27 mai 2015 - vol. I, filele 167- 170; declarații inculpat R. C. L. din 4 iunie 2015 - vol. I, filele 172-176; declarație martor R. C. Hortensia din 27 mai 2015 - vol. I vol. 178-182; declarații inculpat Șut R. I. din 29 mai 2015, 4 iunie 2015 - vol. I, filele 183-188; declarație suspect Șut R. I. din 23 aprilie 2015 - vol. I, filele 189-190; declarație de suspect Kereși R. L. din 22 aprilie 2015 - vol. I, filele 191-195; declarații inculpat Kereși R. L. din 27 mai 2015 - vol. I, filele 196-200; declarație suspect C. M. din 20 aprilie 2015 - vol. I, filele 202-205; declarații inculpat C. M. din 27 mai 2015 - vol. I, filele 206- 210; declarație suspect B. G. S. din 21 aprilie 2015, 22 aprilie 2015, 27 aprilie 2015- vol. I, filele 212- 218; declarații inculpat B. G. din 27 mai 2015 - vol. I, filele 219-223; declarație suspect S. E. M. din 20 aprilie 2015 - vol. 1 225-230; declarații inculpat S. E. M. din 27 mai 2015 - - vol. I, filele 231-235; declarații suspect D. V. din 23 aprilie 2015 și 11 mai 2015-vol. I, filele 237- 245; declarații inculpat D. V. din 28 mai 2015 - vol. I, filele 246-251; declarații suspect Szekely I. C. din 23 aprilie 2015 și 30 aprilie 2015, - vol. I, filele 253-261; declarații inculpat Szekely I. C. din 28 mai 2015- vol. I, filele 262-266; declarație suspect B. Nona Ș. din 4 mai 2015- vol. I, filele 268-274; declarații inculpat B. Nona Ș. din 28 mai 2015 - vol. I, filele275-279; declarații suspect L. M. din 20 aprilie 2015 și 21 aprilie 2015, -vol. I, filele 281-288; declarații inculpat L. M. din 29 mai 2015, - vol. I, filele 289-293; declarație suspect S. G. din 28 aprilie 2015 - vol. I, filele 295- 299; declarație inculpat S. G. din 29 mai 2015 - vol. I, filele 300-305; declarații suspect D. M. P. din 23 aprilie 2015 și 5 mai 2015-vol. I, filele 307-314; declarații inculpat D. M. P. din 28 mai 2015, 02 iunie 2015,-vol. I, filele 315 -320; declarație inculpat S. S. din 29 mai 2015- vol. I, filele 322- 324; declarație suspect S. S. din 28 aprilie 2015, - vol. I, filele 325-328; declarație suspect U. M. din 8 mai 2015- - vol. I, filele 329-333; declarație inculpat U. M. din 29 mai 2015, 2 iunie 2015- vol. I, filele 334-338; declarație inculpat S. A. din 29 mai 2015 - vol. I, filele 340-346; declarație suspect V. A. A. din 27 aprilie 2015 - vol. I, filele 348-355; declarații inculpat V. A. A. - vol. I, filele 356-360; declarație suspect M. D. R. din 20 mai 2015 - vol. I, filele 362-366; declarații inculpat M. D. R. din 2 iunie 2015, - vol. I, filele 367-371; declarație suspect V. V. din 30 aprilie 2015, 04 mai 2015- vol. I, filele 372- 380; declarații inculpat V. V. din 2 iunie 2015 - vol. I, filele 381-385; declarație suspect Harmath C. C. din 23 aprilie 2015 - vol. I, filele 387-391; declarații inculpat Harmath C. C. din 3 iunie 2015 - vol. I, filele 392- 397; declarație suspect M. I. Felîcia din 18 mai 2015- vol. I, filele 399-405; declarații inculpat M. I. F. din 2 iunie 2015, 3 iunie 2015, - vol. I, filele 406- 410; declarație suspect N. D. I. din 14 mai 2015 - vol. I, filele 412-415; declarații suspect M. V. din 22 aprilie 2015 - vol. I, filele 416-420; declarații suspect C. A. Gyozo din 23 aprilie 2015, 13 mai 2015, - vol. I, filele 421-430; declarație suspect O. L. M. din 29 aprilie 2015 - vol. I, filele 431-437; declarație suspect D. G. D. din 5 mai 2015, - vol. I, filele 438-439; denunț formulat de C. C. din 19 mai 2015 - vol. I, filele 440-441; declarație C. C. din 19 mai 2015 - vol. I, filele 442 - 454; Raport privind recorectarea lucrărilor scrise de la examenele organizate de Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj în perioada noiembrie 2014-martie 2015- - vol. I, filele 455-460; declarație suspect R. C. L. din 26 mai 2015 - vol. I, filele 460-464; Delarație de martor din 5 mai 2015, Valoșutean R. vol. II, filele 1-5; declarație de martor din 6 mai 2015, S. A. vol. II, filele 6-9; declarație de martor din 6 mai 2015, D. P. vol. II, filele 10-14; deație de martor din 14 mai 2015, N. T. vol. II, filele 15-20; declarație de martor din 8 mai 2015, D. G. vol.II, filele 21-24; Completarea declarației de martor din 8 iunie 2015, Potoră C. S. vol. II, filele 25-28; declarație martor din 5 mai 2015, Potoră C. S. vol. II, filele 29-35; declarație martor din 8 mai 2015, C. V. C. vol. II, filele 36-41; declarație de martor din 11 mai 2015, R. P. vol. II, filele 42- 46; declarație de martor din 8 mai 2015, P. I. M. vol. II, filele 47-51; declarație de martor din 8 mai 2015, Moldo van A. O. vol. II, filele 52-54; declarație de martor din 8 mai 2015, D. P. L. vol. II, filele 55-59; declarație de martor din 7 mai 2015, Șut G. vol. II, filele 60- 61; declarație de martor din 7 mai 2015, Ș. P. vol. II, filele 62- 66; declarație de martor din 20 mai 2015, P. V. vol. II, filele 67-72; declarație de martor din 7 mai 2015, G. V. vol. II, filele 73- 79; declarație de martor din 11 mai 2015, Țină A. C. vol. II, filele 80-83; declarație de martor din 26 mai 2015, M. D. D. vol. II, filele 84-87; declarație de martor din 13 mai 2015, Lugerdean M. V. vol. II, filele 88-96; declarație de martor din 28 aprilie 2015, P. A. vol. II, filele 97-101; declarație de martor din 29 aprilie 2015, F. A. vol. II, filele 102-106; declarație de martor din 5 mai 2015, Szekely A. vol. II, filele 107- 112; bilet de ieșire din spital pentru pacientul Szekely A. din 24.10.2014 vol. II, filele 113-114; declarație de martor din 6 mai 2015, O. M. vol. II, filele 115-119; declarație de martor din 6 mai 2015, O. P. M. vol. II, filele 120-125; declarație de martor din 30 aprilie 2015, Ș. R. vol. II, filele_; completare declarație martor din 20 mai 2015, Ș. R. vol. II, filele 133-136; declarație de martor din 27 mai 2015, R. C. Hortensia vol.II, filele 137-141; declarație de martor din 11 mai 2015, R. C. Hortensia vol. II, filele 142-144; declarație de martor din 26 mai 2015, Țină A. Că lin vol. II, filele 145-149; declarație de martor din 21 mai 2015, M. A. O. vol. II, filele 150-155; declarație de martor din 21 mai 2015, R. L. P. vol. II, filele 156-160; declarație de martor din 20 mai 2015, D. L. G. vol. II, filele 161-165; declarație de martor din 3 iunie 2015, S. A. vol.II, f. 166- 168; declarație de martor din 10 iunie 2015, D. F. T. vol. II, filele 169-176; declarație de martor din 29 aprilie 2015, D. F. T. vol. II, filele 177-180; declarație de martor din 5 mai 2015, D. Onuc vol. II, filele 181-184; declarație de martor din 13 mai 2015, Bara N. vol. II, filele 185-187; declarație de martor din 6 mai 2015, C. C. vol. II, filele 188-190; proces verbal de certificare a înregistrărilor, întocmit la data de 18 decembrie 2014- convorbiri ambientale care au avut loc la 04.12.2014 între C. M. L. și S. M., la Taverna „Livada” -vol. III filele 1-11; proces verbal de certificare a înregistrărilor, întocmit la data de 8 mai 2015 convorbiri ambientale care au avut loc la 05.05.2015 între numita Ghiurcuțan G. și B. M.,în incinta Spitalului Clinic Cluj N. -vol. III filele-12-32; proces verbal de certificare a înregistrărilor, întocmit la data de 22 aprilie 2015 convorbiri ambientale care au avut loc la 22.04.2015 între numita Kereși R. L. și C. M., în incinta Spitalului Clinic Cluj N. -vol. III filele -33-37; proces verbal de certificare a înregistrărilor, întocmit la data de 21 aprilie 2015 convorbiri ambientale care au avut loc la 21.04.2015 între numita B. S. și C. M., incinta Spitalului Clinic Cluj N. -vol. III filele 38-41; proces verbal de certificare a înregistrărilor, întocmit la data de 21 aprilie 2015 convorbiri ambientale care au avut loc la 21.04.2015 între numita R. D. și C. M., în incinta Spitalului Clinic Cluj N. -vol. III filele 42-47; proces verbal de certificare a înregistrărilor, întocmit la data de 20 aprilie 2015 convorbiri ambientale care au avut loc la 20.04.2015 între numita C. M. și C. M.,în incinta Spitalului Clinic Cluj-N. -vol. III filele 48-52; proces verbal de certificare a înregistrărilor, întocmit la data de 23 aprilie 2015 convorbiri ambientale care au avut loc la 23.04.2015 între numita Harmath C. și C. M., în incinta Spitalului Clinic Cluj N. -vol. III filele 53-55; proces verbal de certificare a înregistrărilor, întocmit la data de 22 aprilie 2015 convorbiri ambientale care au avut loc la 22.04.2015 între numita Kereși R. și C. M., în incinta Spitalului Clinic Cluj N. -vol. III filele 56-60; proces verbal de certificare a înregistrărilor, întocmit la data de 13 mai 2015-vol. III filele 61-75; planșă fotografică, cu aspecte de la întâlnirea ambientală din 19 noiembrie 2014, dintre C. M. L. și numiții S. G. și S. S. -vol. III f. 76-92; planșă fotografică, cu aspecte de la întâlnirea ambientală din 3 decembrie 2014, dintre C. M. L. și B. G. S. - vol. III filele 93-99; planșă fotografică, cu aspecte de la întâlnirea ambientală din 4 decembrie 2014, dintre C. M. L. și S. E. M.-vol. III filele 100-103; planșă fotografică, cu aspecte de la întâlnirea ambientală din 4 decembrie 2014, dintre C. M. L. și D. D. Planșă fotografică, cu aspecte de la întâlnirea ambientală din 4 decembrie 2014, dintre C. M. L. și D. D.-vol. III filele 104-109; planșă fotografică, cu aspecte de la supravegherea operativă efectuată în 15 decembrie 2014, a imobilului situat în Cluj N., .. 9 -vol. III filele 110-114; planșă fotografică, cu aspecte de la întâlnirea ambientală din 16 decembrie 2014, dintre C. M. L. și Szekely I. Codrața-vol. III filele 115-121; planșă fotografică, cu aspecte de la întâlnirea ambientală din 19 ianuarie 2015, dintre C. M. L. și B. Nona Ș.-vol. III filele 122-127; planșă fotografică, cu aspecte de la întâlnirea ambientală din 21 ianuarie 2015, dintre C. M. L. și numitele B. G. S. și M. V. -vol. III filele 128 -135; planșă fotografică, cu aspecte de la întâlnirea ambientală din 24 ianuarie 2015, dintre C. M. L. și R. D. M.-vol.III filele 136-147; planșă fotografică, cu aspecte de la întâlnirea ambientală din 12 februarie 2015, dintre C. M. L. și numiții Harmath C. C. și P. T. C.-vol. III filele 165-171; planșă fotografică, cu aspecte de la întâlnirea ambientală din 23 februarie 2015, dintre C. M. L. și S. E. M.-vol.III filele 172-178; planșă fotografică, cu aspecte de la întâlnirea ambientală din 5 martie 2015, dintre C. M. L. și Kereși R. L.. -vol. III filele 179-185; planșă fotografică, cu aspecte de la întâlnirea ambientală din 19 martie 2015, dintre C. M. L. și O. G.-vol. III filele 186-193; planșă fotografică, cu aspecte de la momentele deplasării lui Lugerdean M. V., la 27 martie 2015 la Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-vol. III filele 194-200; planșă fotografică, cu aspecte de la întâlnirea ambientală din 27 martie 2015, dintre C. M. L., Kereși R. L. și O. M. -vol. III filele 201-211; planșă fotografică, cu aspecte de la întâlnirea ambientală din 8 aprilie 2015, dintre C. A. A. și D. M. P. - vol. III filele 212-223; planșă fotografică, cu aspecte de la deplasarea numitei C. A. A. în data de 16 aprilie 2015 la Benzinăria OMV situată pe Calea Turzii din municipiul Cluj N. -vol. III filele 224-230; planșă fotografică, cu aspecte de la activitățile de supraveghere operativă efectuate în data de 20 aprilie 2015, la Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-vol. III filele 231-234; planșă fotografică, cu aspecte de la activitățile de supraveghere operativă efectuate în data de 21 aprilie 2015, la Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-vol. III f filele 235-246; proces verbal de percheziție domiciliară din 23 aprilie 2015 la biroul inculpatei C. M. L. din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj-vol. III filele 260-265; proces verbal de percheziție vehicul din 23 aprilie 2015, privind percheziționarea autoturismului cu nr._ -vol.III f. 268-270; proces verbal de certificare a înregistrărilor din data de 30 ianuarie 2015 - convorbiri telefonice din perioada 20 ianuarie 2015-28 ianuarie 2015 - volumul IV - filele 1-68; proces verbal de certificare a înregistrărilor din data de 10 februarie 2015 - convorbiri telefonice din perioada 21 ianuarie 2015-2 februarie 2015 - volumul IV - filele 69-159; proces verbal de certificare a înregistrărilor din data de 12 februarie 2015 - convorbiri telefonice din perioada 30 ianuarie 2015- 6 februarie 2015 -volumul IV- filele 60-181; proces verbal de certificare a înregistrărilor din data de 13 februarie 2015 - convorbiri telefonice din perioada 23 ianuarie 2015-6 februarie 2015 - volumul IV - filele 82-251; proces verbal de certificare a înregistrărilor din data de 14 februarie 2015 - convorbiri telefonice din perioada 21 ianuarie 2015- 4 februarie 2015 - volumul IV - filele 252-335; proces verbal de certificare a înregistrărilor din data de 16 ianuarie 2015 - convorbiri telefonice din perioada 19 decembrie 2014- 12 ianuarie 2015 - volumul V-filele 1-61; proces verbal de certificare a înregistrărilor din data de 17 ianuarie 2015 - convorbiri telefonice din perioada 20 decembrie 2014- 16 ianuarie 2015 - volumul V - filele 62-186; proces verbal de certificare a înregistrărilor din data de 21 ianuarie 2015 - convorbiri telefonice din perioada 7 ianuarie 2015- 20 ianuarie 2015 - volumul V - filele 187-228; proces verbal de certificare a înregistrărilor din data de 21 ianuarie 2015 - convorbiri telefonice din perioada 6 ianuarie_- 20 ianuarie 2015 - volumul V - filele 229-311; proces verbal de certificare a înregistrărilor din data de 26 ianuarie 2015 - convorbiri telefonice din perioada 16 ianuarie 2015- 22 ianuarie 2015 - volumul V - filele 312-385; proces verbal de certificare a înregistrărilor din data de 21 noiembrie 2014 - convorbiri telefonice din perioada 19 noiembrie 2014- 20 noiembrie 2014 - volumul VI - filele 1-27; proces verbal de certificare a înregistrărilor din data de 5 decembrie 2014 - convorbiri telefonice din perioada 24 noiembrie 2014- 4 decembrie 2014 - volumul VI - filele28 - 92; proces verbal de certificare a înregistrărilor din data de 17 decembrie 2014 - convorbiri telefonice din perioada 4 decembrie 2014- 9 decembrie 2014 - volumul VI - filele 93-125; proces verbal de certificare a înregistrărilor din data de 16 decembrie 2014 - convorbiri telefonice din perioada 2 decembrie 2014- 9 decembrie 2014 - volumul VI - filele 126-157; proces verbal de certificare a înregistrărilor din data de 17 decembrie 2014 - convorbiri telefonice din perioada 10 decembrie 2014- 11 decembrie 2014 - volumul VI - filele 1571-186; proces verbal de certificare a înregistrărilor din data de 18 decembrie 2014 - convorbiri telefonice din perioada 6 decembrie 2014- 17 decembrie 2014 - volumul VI - filele 186- 242; proces verbal de certificare a înregistrărilor din data de 18 decembrie 2014 - convorbiri telefonice din perioada 13 decembrie 2014- 17 decembrie 2014 - volumul VI - filele 243-268; proces verbal de certificare a înregistrărilor din data de 12 ianuarie 2015 - convorbiri telefonice din perioada 15 decembrie 2014- 19 decembrie 2014 - volumul VI - filele 269-299; proces verbal de certificare a înregistrărilor din data de 15 ianuarie 2015 - convorbiri telefonice din perioada 6 decembrie 2014 - 5 ianuarie 2015-volumul VI-filele 300-332; proces verbal de certificare a înregistrărilor, întocmit la data de 16 februarie 2015 - convorbiri telefonice din perioada 20 ianuarie 2015- 12 februarie 2015- volumul VII - filele 1-133; proces verbal de certificare a înregistrărilor, întocmit la data de 17 februarie 2015 - convorbiri telefonice din perioada 4 februarie 2015- 16 februarie 2015- volumul VII - filele 134-180; proces verbal de certificare a înregistrărilor, întocmit la data de 24 februarie 2015 - convorbiri telefonice din perioada 13 februarie 2015- 18 februarie 2015- volumul VII - filele 181 -220; proces verbal de certificare a înregistrărilor, întocmit la data de 27 februarie 2015 - convorbiri telefonice din perioada 23 februarie 2015- 3 martie 2015- volumul VII - filele 221 -246; proces verbal de certificare a înregistrărilor, întocmit la data de 3 martie 2015 - convorbiri telefonice din perioada 14 februarie 2015- 24 februarie 2015-volumul VII-filele 247-335; proces verbal de certificare a înregistrărilor, întocmit la data de 17 martie 2015 - convorbiri telefonice din perioada 19 februarie 2015- 5 martie 2015- volumul VII - filele 336 -371; proces verbal de certificare a înregistrărilor din data de 1 aprilie 2015 - convorbiri telefonice din perioada 24 februarie 2015- 16 martie 2015 - volumul VIII - filele 1-73; proces verbal de certificare a înregistrărilor din data de 2 aprilie 2015 -convorbiri telefonice din perioada 4 martie 2015- 20 martie 2015- volumul VIII-filele 74-155; proces verbal de certificare a înregistrărilor din data de 3 aprilie 2015 - convorbiri telefonice din perioada 17 martie 2015- 20 martie 2015 - volumul VIII - filele 156-242; proces verbal de certificare a înregistrărilor din data de 9 aprilie 2015 - convorbiri telefonice din perioada 27 februarie 2015- 24 martie 2015 - volumul VIII - filele 243-262; proces verbal de certificare a înregistrărilor din data de 10 aprilie 2015 - convorbiri telefonice din perioada 18 martie 2015- 24 martie 2015 -volumul IX-filele 1-87; proces verbal de certificare a înregistrărilor din data de 14 aprilie 2015 - convorbiri telefonice din perioada 25 martie 2015- 9 aprilie 2015 - volumul IX - filele 88 -156; proces verbal de certificare a înregistrărilor din data de 16 aprilie 2015 - convorbiri telefonice din perioada 27 martie 2015- 15 aprilie 2015 - volumul IX - filele 157 - 229; proces verbal de certificare a înregistrărilor din data de 2 aprilie 2015 - convorbiri telefonice din perioada 21 martie 2015- 1 aprilie 2015 - volumul IX - filele 230 - 294; proces verbal de certificare a înregistrărilor din data de 20 aprilie 2015 - convorbiri telefonice din perioada 24 martie 2015- 18 aprilie 2015 - volumul IX - filele 295-346; proces verbal de certificare a înregistrărilor din data de 27 aprilie 2015 - convorbiri telefonice din perioada 3 aprilie 2015- 20 aprilie 2015 - volumul X - filele 1-17; proces verbal de certificare a înregistrărilor din data de 27 aprilie 2015 - convorbiri telefonice din perioada 30 martie 2015- 26 aprilie 2015 - volumul X-filele 18-78; proces verbal de certificare a înregistrărilor din data de 5 mai 2015 - convorbiri telefonice din perioada 2 aprilie 2015- 30 aprilie 2015 - volumul X-filele 79-192; proces verbal de certificare a înregistrărilor din data de 7 mai 2015 - convorbiri telefonice din perioada 20 aprilie 2015 - 4 mai 2015 - volumul X-filele 193-263; documente medicale aparținând lui C. C., copia cărții de identitate a lui C. C., copia carnetului de muncă a lui C. C. identificate cu ocazia efectuării activităților de desigilare vol. XII, filele 380-41.

■ Judecătorul de Cameră preliminară a constatat că, în termenul acordat în acest scop, potrivit art. 344 alin. 2 C.proc.pen., inculpata C. M. L., prin apărători aleși – av. T. B. și C. C. G., a depus note scrise, prin care a invocat neregularitatea actului de sesizare a instanței, nulitatea actelor de urmărire penală, solicitând înlăturarea probelor obținute în mod nelegal (f. 9-24).

În motivarea cererilor și excepțiilor s-a arătat, în esență, că organele de cercetare penală nu au respectat dispozițiile legale în vigoare privitoare la corecta sesizare a parchetului, cu consecința învestiri a D. – S. Teritorial Cluj, întocmirea procesului-verbal de sesizare din oficiu din data de 05.11.2014, emis de Direcției Generale Anticorupție – S. Județean Anticorupție Cluj, conținutul său fiind viciat ca urmare a lipsei acelor dispoziții minimale prescrise de art. 292 C.proc.pen., art. 199 alin. 1 și 2 C.proc.pen., art. 288 alin. 1 C.proc.pen.; încălcarea dreptului la apărare al inculpatei C. M. L., prev. de art. 10 alin. 5 C.proc.pen., art. 92 alin. 1 C.proc.pen., art. 24 din Constituția României, art. 6 parag. 3 lit. b)-d) CEDO, întrucât s-au efectuat în cea mai mare parte actele de urmărire penală în condițiile în care urmărirea penală era începută doar in rem, fără a se face și aplicarea art. 305 alin. 3 C.proc.pen., respectiv a conferi calitatea de suspect numitei C. M. L., pentru a-și putea exercita dreptul la apărare, respectiv să participe, prin intermediul apărătorilor aleși, la audierea martorilor sau a suspecților audiați în intervalul 04.12._15; încălcarea prevederilor legale privind efectuarea la data de 23.04.2015 a percheziției domiciliare la locul de muncă al inculpatei C. M. L., cu referire specială la modul de desigilare a plicului nr. 1, în care au fost introduse două agende și trei caiete tip dictando cu însemnări; nerespectarea prevederilor art. 13 din OUG nr. 43/2002, referitor la competența exclusivă a procurorului din cadrul D.-ST Cluj de efectuare a urmăririi penale, în sensul nelegalei delegări a ofițerilor de poliție judiciară de a efectua anumite acte de procedură penală în condițiile art. 201 alin. 1 C.proc.pen.

Astfel, referitor la nerespectarea dispozițiilor procesual penale relative la corecta sesizare a D. – ST Cluj privind pe inculpata C. M. L., cu consecința nelegalei învestiri a parchetului în dosar nr. 146/P/2014, s-a arătat, în esență, că procesul-verbal de sesizare din oficiu din data de 05.11.2014 întocmit de Direcția Generală Anticorupție – S. Județean Anticorupție Cluj a fost emis cu nesocotirea dispozițiilor legale în vigoare. În primul rând, în ciuda prevederilor art. 13 alin. 4 din OUG nr. 43/2002 și a art. 56 alin. 3 lit. b) C.proc.pen., această structură s-a substituit în mod nepermis Direcției Naționale Anticorupție, competența de întocmire a actului intern de sesizare din oficiu, potrivit art. 292 C.proc.pen., revenind procurorului din cadrul D.. În al doilea rând, raportat la conținutul procesului-verbal de sesizare din oficiu din data de 05.11.2014, acesta nu întrunește condițiile obligatorii și necesare pentru a putea fi considerat un act de sesizare valabil încheiat, conform art. 199 C.proc.pen. (descrierea amănunțită a faptelor la care se referă acest act procedural, nu sunt indicate informațiile ce au stat la baza sesizării ori modul în care acestea au fost obținute, pentru a se verifica modul de respectare a art. 199 alin. 1 și 2, art. 101 C.proc.pen., inexistența unei constatări personale a DGA-SJA Cluj, care și-a arogat calitatea de organ de urmărire penală).

În consecință, s-a putut aprecia că lipsește actul de sesizare prevăzut de lege în ceea ce o privește pe inculpata C. M. L., întrucât procesul-verbal de sesizare din oficiu din data de 05.11.2014 al DGA-SJA Cluj nu îndeplinește cerințele de valabilitate impuse în mod obligatoriu unui act de sesizare.

În ceea ce privește încălcarea dreptului la apărare al inculpatei C. M. L., care a fost lipsită de posibilitatea de a-și efectua o apărare corespunzătoare în perioada 04.12._15, s-a arătat că, deși organul de urmărire penală avea suficiente date și chiar probe din care rezultau indicii rezonabile că inculpata a săvârșit fapta pentru care s-a început urmărirea penală in rem, nu s-a făcut aplicarea în cauză a dispozițiilor art. 305 alin. 3 C.proc.pen., respectiv nu s-a dispus continuarea urmăririi penale in personam, față de această inculpată, căreia să i se atribuie calitatea de suspect pentru a se putea prevala de drepturile procesual penale conferite de art. 78 rap. la art. 83 lit. c)-e) și g)¹ C.proc.pen., cu aplic. art. 88 alin. 1, art. 92 alin. 1, 2 și 8 C.proc.pen. Sub acest aspect, continuarea urmăririi penale in personam nu a putut fi considerată un drept ce poate fi exercitat discreționar de parchet, astfel că, în momentul în care există indicii suficiente pentru a fundamenta bănuiala rezonabilă că o anumită persoană a săvârșit fapta, se dispune efectuarea în continuare a urmăririi penale cu privire la persoană. În măsura în care la dosar există suficiente date și probe, dispunerea urmăririi penale in personam reprezintă o obligație pentru organul de urmărire penală.

În acest sens, conform mențiunilor cuprinse în ordonanța procurorului din data de 04.12.2014, prin care s-a dispus extinderea urmăririi penale in rem, pentru comiterea unor alte opt ”noi acte materiale ale infracțiunii de trafic de influență în formă continuată prev. de art. 291 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen., și infracțiunile corelative de cumpărare de influență prev. de art. 292 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000”, la dosar existau suficiente indicii că, în perioada noiembrie – decembrie 2014, numita C. M. L. a pretins foloase materiale necuvenite, al căror cuantum nu era stabilit la acel moment, de la numiții C. Alpar Gyozo, D. V., M. V., D. D., O. L. M., U. M., L. M., S. E. M., pentru ca, prin influența de care ea sau soțul său se bucură la conducerea Spitalului Clinic Județean Cluj sau a Inspectoratului Școlar Județean Cluj, să le obțină posturi/locuri de muncă, precum cele de profesor suplinitor, infirmier, asistent medical, jurist consult, etc. Aceste indicii erau suficiente, potrivit art. 305 alin. 3 C.proc.pen., de natură a-i permite organului judiciar să dispună continuarea in personam a urmăririi penale și a-i conferi calitatea de suspect numitei C. M. L., cu drepturile procesuale aferente, în special oferirea posibilității de a-și exercita dreptul la apărare în mod corespunzător.

Mai mult, prin alte șapte ordonanțe, în temeiul art. 311 alin. 1 C.proc.pen., parchetul a dispus extinderea urmăririi penale in rem cu privire la noi acte materiale, care intră în conținutul aceleiași infracțiuni, imputate numitei C. M. L., cu descrierea amănunțită a stării de fapt ce justifica această extindere.

În condițiile în care nu s-a făcut aplicarea art. 305 alin. 3 C.proc.pen., fiind administrate o . probe, procedându-se și la audierea unui număr mare de suspecți și martori, fără ca inculpatei să i se da posibilitatea de a participa la efectuarea actelor de urmărire penală, s-a încălcat fundamental dreptul la apărare recunoscut de legislația în vigoare în favoarea inculpatei, potrivit art. 10 alin. 1, art. 92 alin. 1 C.proc.pen., art. 6 parag 3 lit. d) CEDO.

Astfel, inculpata a dobândit calitatea de suspect de-abia în data de 22.04.2015, cea mai mare parte a probațiunii fiind administrată până în acest moment. De altfel, unii martori au fost audiați înainte de depunerea delegațiilor apărătorilor aleși, în datele de 22.04.2015 și 23.04.2015 (Keresi R. L., M. veronica, B. G. S., S. E. M., C. M., Harmath C. C., D. V., deleanu B. I.), iar opt persoane (suspecți, inculpați sau martori – Șut R., S. G., P. T. C., S. S., O. L. M., S. A., F. A., D. F. T.) au fost audiate fără încunoștințarea avocaților aleși ai inculpatei C. M. L..

În măsura în care procesele-verbale de încunoștiințare a apărătorilor aleși nu s-au întocmit, se solicită judecătorului de cameră preliminară aplicarea art. 346 alin. 4 C.proc.pen., respectiv excluderea probelor nelegal administrate, precum și a prevederilor art. 346 alin. 5 C.proc.pen., în sensul ca probele excluse să nu fie avute în vedere la judecata pe fond a cauzei.

Privitor la modul în care s-a efectuat percheziția domiciliară în incinta Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj, în biroul 21-22, unde își desfășura activitatea suspecta C. M. L., cu referire la desigilarea plicului nr. 1, s-a arătat că, în baza mandatului de percheziție domiciliară nr. 143/22.04.2015, valabil pentru perioada 23.04._15, precum și a ordonanței de delegare nr. 146/23.04.2015 emisă de procurorul de caz, în data de 23.04.2015, doi ofițeri de poliție judiciară din cadrul D. – ST Cluj au efectuat percheziția domiciliară la locul de muncă al inculpatei, în locația amintită, în prezența apărătorului ales –av. M. I.. Cu acea ocazie s-au identificat în sertarul nr. 2 al biroului personal al suspectei două agende cu însemnări și două caiete dictando tot cu însemnări, care s-au introdus în plicul nr. 1, care s-a ridicat, conform procesului-verbal de percheziție domiciliară, aflat la filele 260-265, vol. III dosar urmărire penală. Deși s-a finalizat urmărirea penală, nici până la acest moment, avocații aleși ai inculpatei nu au fost chemați să asiste la desigilarea pliculului nr. 1, sens în care judecătorul de cameră preliminară este nevoit să solicite lămuriri parchetului cu privire la desigilarea acestui plic și în ce măsură însemnările din cuprinsul celor două agende și caiete ridicate au valoare probatorie. În consecință, s-a dispus excluderea acestor probe, potrivit art. 346 alin. 4 și 5 C.proc.pen.

Referitor la nerespectarea dispozițiilor art. 56 alin. 3 lit. d) C.proc.pen. și art. 13 alin. 4 din OUG nr. 43/2002, privind obligativitatea efectuării urmăririi penale personal de către procuror în cazul infracțiunilor de corupție imputate inculpatei, se critică de către apărare că anumite acte de cercetare penală (a căror îndeplinire revenea strict în competența procurorului) au fost efectuate de un organ de cercetare penală necompetent, fără ca ofițerii de poliție judiciară să fie delegați în mod legal. Or, în cazul infracțiunilor prevăzute de Legea nr. 78/2000, așa cum este cazul infracțiunilor reținute în sarcina inculpatei C. M. L., competența efectuării urmăririi penale revine exclusiv procurorilor din cadrul D., existând posibilitatea delegării efectuării unor acte de procedură penală către ofițeri din cadrul poliției judiciare, potrivit art. 201 C.proc.pen., însă expres menționate în cuprinsul unei ordonanțe de delegare, cu indicarea exactă a activităților procesual penale pe care acești ofițeri le pot efectua.

Există încălcări după materie a organului de cercetare penală din cadrul D. – ST Cluj, ajungând să fie efectuate acte de urmărire penală ce se impun a fi efectuate doar de către procurorul de caz. Astfel, e vorba de ordonanța din 21.04.2015, prin care a fost delegată lucrătorilor audierea suspectei Kereși R. L., audiată în data de 22.04.2015 (f. 191-195 vol. I, d.u.p.); ordonanța din 22.04.2015, prin care au fost delegați lucrătorii să o audieze pe suspecta B. G. S., audiată în data de 22.04.2015 (f. 212-218 vol. I d.u.p.); ordonanța din 22.04.2015, prin care au fost delegați ofițerii poliției judiciare să întocmească procesele-verbale prezentare a calității de suspect și audierea în această calitate a numiților B. I., Szekely I. C., C. Alpar Gyozo, D. V., Șut R. I. și D. P. (f. 253-261, 416-420, 237-245, 189-190, 314-315, vol. I d.u.p.), suspecții fiind audiați în perioada 23.04._15; ordonanța din 27.04.2015 de delegare a ofițerilor poliției judiciare de aducere la cunoștință a calității de suspect numiților S. G., S. S., U. M., O. L. M., V. A. A., M. I. F., Bărgăuan N. Ș., M. D. R., D. D., O. G., V. V., B. I., P. O. și P. T. C. (f. 295-299, 325-328, 329-333, 431-437, 348-355, 399-405, 268-274, 326-366, 136-142, 143-156, 372-380, 124-130, 115-118, vol. I d.u.p.).

Toți acești suspecți au fost audiați de către organele poliției judiciare, cu toate că activitățile procesual penale desfășurate în mod nemijlocit față de persoana acuzată nu pot fi delegate și trebuie îndeplinite de către procurorul competent să efectueze urmărirea penală și, implicit, să promoveze și să exercite acțiunea penală în cauză.

De asemenea, s-a criticat legalitatea ordonanțelor de delegare emise de procuror conform art. 142 alin. 1 C.proc.pen., cu consecința constatării nelegalității acestor ordonanțe și aplicarea art. 345 alin. 2 C.proc.pen., cu ref. la art. 280-282 C.proc.pen., cu excluderea probelor ilegal administrate, conform art. 346 alin. 5 C.proc.pen.

În viziunea inculpatei, nu este posibil ca procurorul de caz să delege necondiționat și pe întreaga durată a urmăririi penale către ofițerii de poliție judiciară din cadrul D.-ST Cluj efectuarea unor acte de cercetare penală în legătură cu redarea convorbirilor telefonice și ambientale interceptate în acest dosar.

Or, toate procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate nu au fost întocmite de procuror, ci de către lucrătorul din cadrul poliției judiciare, în baza unei delegări general valabilă pe întreaga durată a urmăririi penale, apreciindu-se că se respectă prevederile art. 143 alin. 4 C.proc.pen. și art. 201 C.proc.pen., respectiv art. 144 alin. 1 C.proc.pen.

În cauzele în care urmărirea penală se efectuează în mod obligatoriu de către procuror, conform art. 56 alin. 1 lit. d) C.proc.pen., este posibilă, conform art. 143 alin. 4 C.proc.pen., redarea interceptărilor de către organele de cercetare penală, într-un proces-verbal, dar numai în cazul în care procurorul dispune prin ordonanță de delegare efectuarea acestora, cu indicarea exactă a convorbirii telefonice interceptate ce trebuie redată într-un proces-verbal, iar mai apoi să certifice aceste transcrieri.

Însă, în cazul ordonanțelor de delegare din datele de 21.11.2014, 02.04.2015 și 20.04.2015 lipsește o astfel de prorogare a lucrătorilor de poliție judiciară din cadrul D.-ST Cluj, dată fiind indicarea imprecisă și generic formulată a prerogativelor de urmărire penală delegate de procuror către ofițerii de poliție judiciară. Procurorul de caz era ținut de obligația de a indica în mod expres care anume înregistrări trebuie transcrise și redate în procesul-verbal, data și numerele telefonice de la care au avut loc convorbirile și numărul de ordine al suportului de pe care s-a realizat redarea în scris.

De asemenea, nu au fost identificate la dosarul de urmărire penală toate procesele-verbale care trebuiau întocmite, conform art. 143 alin. 1 C.proc.pen., pentru fiecare activitate de supraveghere tehnică efectuată în cauză. Era obligatorie întocmirea unui proces-verbal distinct de procesul-verbal de redare a convorbirilor telefonice sau a convorbirilor captate în mediul ambiental, conform art. 143 alin. 4 C.proc.pen., care să cuprindă toate mențiunile prevăzute de art. 143 alin. 1 C.proc.pen., întocmirea unui astfel de proces-verbal fiind obligatorie. Această situație se regăsește și în cazul planșelor fotografice depuse la dosarul cauzei, ca urmare a supravegherii operative efectuate în dosar față de inculpata C. M. L..

S-a arătat că, în măsura în care aceste procese-verbale există la dosarul cauzei, nu se mai susține nelegalitatea probelor respective și nici nu se mai solicită îndepărtarea lor de la dosar.

Relativ la nerespectarea dispozițiilor legale, edictate pentru efectuarea valabilă a actelor de urmărire penală, prin raportare la argumentele și criticile aduse de inculpată, s-a arătat de aceasta că sunt incidente dispozițiile art. 280-282 C.proc.pen., referitoare la nulitatea relativă, fiind întrunite cumulativ cerințele art. 282 alin. 1 C.proc.pen., inclusiv în ceea ce privește existența unei vătămări a drepturilor și intereselor procesuale legitime ale inculpatei, care, prin întocmirea defectuoasă a actelor și lucrărilor de urmărire penală amintite, nu a putut să-și efectueze o apărare corespunzătoare.

În concluzie, s-a solicitat sancționarea cu nulitatea relativă prev. de art. 282 alin. 1 C.proc.pen. a acelor acte procesuale nelegale și excluderea probelor nelegal obținute, pentru a nu mai fi avute în vedere la judecata pe fond a cauzei, conform art. 346 alin. 5 C.proc.pen.

■ Fiindu-i comunicate cererile și excepțiile invocate de inculpata C. M. L., la data de 24.08.2015, P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – S. Teritorial Cluj a depuse note scrise (f. 32-42), solicitând Judecătorului de Cameră preliminară respingerea acestora ca fiind nefondate și începerea judecății în cauză față de inculpată, argumentându-se, în esență, în sensul că efectuarea actelor de urmărire penală și administrarea probatoriului s-a realizat cu respectarea dispozițiilor legale care reglementează activitatea de urmărire penală, inclusiv sub aspectul dreptului la apărare de care a beneficiat inculpata în mod efectiv.

■ Inculpatul P. T. C., deși legal citat, comunicându-i-se rechizitoriul și posibilitatea de a formula cereri și ridica excepții în condițiile art. 342 C.proc.pen., acesta nu a depus la dosar note scrise în acest sens. Cu toate acestea, la termenul stabilit potrivit art. 345 C.proc.pen., prin intermediul apărătorului ales - av. P. O.-R. în substituirea av.titular av. B. C., a arătat că achiesează la excepțiile invocate de apărătorul inculpatei C. M., solicitând instanței să aplice prevederile art.345 alin.2 C.p.p., să constate ca atare neregulile actelor de urmărire penală și să dispună restituirea cauzei la procuror.

■ Judecătorul de Cameră preliminară, analizând temeinicia cererilor și excepțiilor invocate de inculpații C. M. L. și P. T. C., legalitatea sesizării instanței prin rechizitoriu, legalitatea efectuării actelor de urmărire penală, precum și legalitatea administrării probelor în faza de urmărire penală, potrivit art. 346 alin. 1 C.proc.pen., a reținut următoarele:

În primul rând, vom reitera dispozițiile art. 342 C.p.pen. privind obiectul camerei preliminare, respectiv „verificarea după trimiterea în judecată, a competenței și legalității sesizării instanței, verificarea legalității administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmăriri penală”, sens în care vom constata că sub aspectul competenței instanței nu au fost invocate excepții, instanța fiind legal sesizată sub acest aspect.

S-a procedat la analiza punctuală a cererilor și excepțiilor invocate de către inculpați.

▪ Astfel, referitor la excepția nelegalei sesizări a organului de urmărire penală, respectiv a D.-ST Cluj, privind pe inculpata C. M. L., cu consecința nelegalei învestiri a Parchetului în dosar nr. 146/P/2014, decurgând din nerespectarea dispozițiilor art. 13 alin. 4 din OUG nr. 43/2002, privind Direcția Națională Anticorupție, și art. 56 alin. 3 lit. b) și d) C.proc.pen., referitoare la competența exclusivă a D. de a emite actul de sesizare intern, potrivit art. 292 C.proc.pen., precum și nerespectarea prevederilor art. 199 C.proc.pen., cu privire la conținutul procesului-verbal de sesizare din oficiu, ce nu cuprinde dispozițiile minimale edictate în vederea valabilității acestuia, Judecătorul de cameră preliminară a reținut că aceste critici sunt nefondate.

Procesul-verbal de sesizare din oficiu, emis la data de 05.11.2014 de lucrători de poliție din cadrul DGA-SJA Cluj întrunește toate cerințele legale pentru a putea fi considerat un act de sesizare valabil încheiat, în sensul art. 292 C.proc.pen., inclusiv în ceea ce privește competența materială a lucrătorilor din cadrul Direcției Generale Anticorupție.

Astfel, relativ la competența lucrătorilor de poliție din cadrul DGA, potrivit art. 1 din OUG nr. 120/2005, Direcția Generală Anticorupție este structura specializată a Ministerului Afacerilor și Internelor, pentru prevenirea și combaterea corupției în rândul personalului ministerului, iar, potrivit alin. 2 al art. 1, lucrătorii poliției judiciare din cadrul DGA au competența să efectueze, în condițiile prevăzute de lege, activități de prevenire și descoperire, precum și actele de cercetare penală dispuse de procurorul competent privind infracțiunile prevăzute de Legea nr. 78/2000. Or, procesul-verbal de sesizare din oficiu a fost emis în baza datelor furnizate de serviciile specializate din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, din care au rezultat suspiciuni rezonabile privind încălcarea legii penale, respectiv date relative la săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, prev. și ped. de art. 291 alin. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, modificată, cu aplicarea art. 308 C.pen., posibilul autor fiind identificat în persoana numitului J. I.-V., ofițer de poliție cu gradul profesional de comisar șef poliție și funcția de șef birou la Biroul pentru Centru Universitar Cluj-N. din cadrul Poliției Municipiului Cluj-N. – Inspectoratul de Poliție Județean Cluj.

În ceea ce privește conținutul faptei de trafic de influență s-a reținut că numiții Ț. S. și S. G., foști autopsieri la S. de Anatomie Patologică din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj-N., în ultima perioadă de timp, ți-au lăsat copiii, pe numitul Ț. S.-S. și S. S., să efectueze autopsiile și îmbălsămările în locul lor, deși nu erau angajații Serviciului de Anatomie Patologică, pregătindu-i pentru ca, după ce se pensionează cei doi, să fie angajați în locul lor. În acest scop, Ț. S. și S. G. l-au cointeresat, fiecare în parte, pe numitul J. I.-V., pentru ca prin relațiile pe care acesta le are în rândul factorilor de decizie din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj-N., să rezolve angajarea copiilor lor, Ț. S.-S. și S. S. la S. de Anatomie Patologică din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj-N., prin procurarea subiectelor de examen, urmând ca, în schimbul acestui ajutor, să-i acorde diverse bunuri mobile și imobile, fapt pentru care acesta din urmă a fost de acord. La data emiterii procesului-verbal în discuție, postul de autopsier la S. de Anatomie Patologică era scos la concurs, examenul urmând a avea loc în luna noiembrie 2014. La concurs s-a înscris și numitul Arany L..

Prin urmare, existând date privitoare la săvârșirea unei infracțiuni de trafic de influență de către un ofițer de poliție, s-a procedat, conform art. 292 C.proc.pen., la sesizarea din oficiu de către comisarul șef de poliție G. P. din cadrul Direcției Generale Anticorupție Cluj, înaintându-se procesul-verbal de sesizare din oficiu înregistrat sub nr. P/_/05.11.2014 către P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție – S. Teritorial Cluj, organ judiciar competent, în vederea efectuării cercetărilor ce se impun sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de influență prev. și ped. de art. 291 alin. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, modificată, cu aplic. art. 308 C.pen.

Prin urmare, în exercitarea atribuțiilor și prerogativelor prevăzute de art. 1 din OUG nr. 120/2005, în mod corect s-a procedat la sesizarea din oficiu de către lucrătorul din cadrul DGA-SJA Cluj, existând o obligație legală de a acționa în sarcina acestui lucrător.

Tot sub acest aspect, este de remarcat că, potrivit art. 292 C.proc.pen., un organ de urmărire penală se poate sesiza din oficiu în măsura în care are date, indicii despre săvârșirea unei infracțiuni, ce provin din alte surse decât cele prevăzute de art. 289-291 C.proc.pen., respectiv furnizate prin intermediul unei plângeri penale sau denunț. Aceste alte surse pot consta inclusiv în mijloacele de informare în masă, zvonul public, cercetarea unor alte fapte penale etc.

Împrejurarea că, ulterior, din probele administrate după începerea urmăririi penale in rem, dispusă de procurorul D. prin ordonanța din data de 17.11.2014, în dosar penal nr. 146/P/2014, au rezultat date în sensul că autor al pretinsei infracțiuni de trafic de influență prev. de art. 291 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 este numita C. M. L., nu este de natură să atragă nelegalitatea procesului-verbal de sesizare din oficiu, din perspectiva normelor de competență materială a organelor de cercetare penală.

În consecință, s-a impus a fi înlăturate argumentele furnizate de inculpată și vizând arogarea nejustificată a calității de organ de urmărire penală a DGA-SJA Cluj sau că ofițerul de poliție, care a întocmit procesul-verbal de sesizare din oficiu, și-ar fi atribuit în mod nejustificat calitatea de ofițer de poliție judiciară.

Contrar alegațiilor inculpatei și în deplin acord cu punctul de vedere exprimat în scris de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – S. Teritorial Cluj, procesul-verbal de sesizare din oficiu cuprinde toate mențiunile pentru a fi considerat un act de sesizare, referitoare la data și locul întocmirii procesului-verbal, identitatea emitentului, fapta săvârșită, cu indicarea încadrării juridice și a pretinsului autor al faptei. Fiind vorba de un proces-verbal de sesizare din oficiu, în sensul art. 292 C.proc.pen., pentru care, de altfel, legiuitorul nu a prevăzut în mod expres cerințele de formă (spre deosebire de prevederile art. 289-290, relative la forma plângerii penale și a denunțului; art. 161 sau art. 166 alin. 4 C.proc.pen., ce cuprind cerințele de formă ale proceselor-verbale de percheziție domiciliară și corporală etc.), acest act cuprinde mențiunile suficiente prevăzute de art. 199 C.proc.pen., de natură a oferi organului suficiente elemente, în condițiile art. 292 C.proc.pen., pentru a proceda la declanșarea procesului penal.

În mod corect s-a susținut de P. că acest act de sesizare, obiectiv, nu poate cuprinde toate mențiunile prevăzute de art. 199 C.proc.pen., tocmai pentru că, la momentul sesizării din oficiu, nu sunt cunoscute toate împrejurările comiterii faptelor sau identitatea autorilor, lipsind de cele mai multe ori probele care să susțină concluzia existenței sau inexistenței faptei penale. Tocmai aceasta este finalitatea sesizării din oficiu (mod de sesizare cu caracter general intern), respectiv ca, în baza unor date sau informații ce pot să provină din mijloacele de informare în masă sau zvonul public, să fie efectuate cercetări în scopul prevăzut de art. 285 C.proc.pen.

De altfel, art. 292 C.proc.pen. nu prevede în mod expres mențiunile pe care trebuie să le conțină procesul-verbal de sesizare din oficiu, spre deosebire de sesizarea prin plângere sau denunț. În anumite cazuri, legiuitorul a prevăzut expres conținutul pe care trebuie să îl aibă anumite procese-verbale încheiate de organele de urmărire penală (ex., proces-verbal de percheziție domiciliară, art. 161 C.proc.pen., proces-verbal de percheziție corporală, art. 166 alin. 4 C.proc.pen.)

În consecință, procesul-verbal de sesizare din oficiu criticat este valabil încheiat de către un organ competent, producând efectele legale specifice, potrivit art. 292 C.proc.pen.

Așa fiind, solicitarea de invalidare a actelor de procedură/procesuale subsecvente față de cei doi inculpați, precum și excluderea probelor administrate, apare ca fiind nejustificată.

▪ În ceea ce privește solicitarea de excludere a tuturor probelor administrate în perioada 04.12.2014 – 22.04.2015, anterior continuării urmăririi penale in personam, față de inculpata C. M. L., în dosarul de urmărire penală nr. 146/P/2014, cu încălcarea dreptului la apărare al inculpatei, recunoscut de dispozițiile art. 6 parag. 3 lit. b)-c) CEDO, art. 78 rap. la art. 83 lit. c)-e) și g)1, art. 88 alin. 1, art. 92 alin. 1 și 8 C.proc.pen., privitor la dreptul la apărare al inculpatei, apreciem că aceasta este nefondată.

Dincolo de împrejurarea că nu s-au indicat toate probele contestate și pretins efectuate de organul de urmărire penală în perioada 04.12._15, în contextul în care, în concret, se face referire de inculpată la audierea suspecților L. M., R. D., Keresi R. L., M. V., B. G. S., S. E. M., C. M., Harmath C. C., D. V., și a martorei D. B. I., în intervalul 21.04._15, se observă cu ușurință, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului de urmărire penală nr. 146/P/2014, că audierea acestor persoane a avut loc anterior continuării urmăririi penale față de suspecta C. M. L. în data de 22.04.2015, astfel că nu exista pentru organul judiciar obligația de a informa suspecta sau pe apărătorii acesteia cu privire la actele de urmărire penală efectuate.

Este real că unele persoane au fost ascultate ca suspecți sau martori în datele de 22.04.2015 și 23.04.2015, după dispunerea continuării urmăririi penale in personam și anterior aducerii la cunoștința suspectei a noii calități procesuale, în data de 23.04.2015, ori înainte ca apărătorii aleși ai acesteia să depună la dosar împuternicirile avocațiale, însă este de observat că, la acel moment, asistența juridică nu era obligatorie, iar nulitatea care ar decurge din încălcarea dreptului la apărare al inculpatei, suspect la acel moment, ar fi una relativă, condiționată de dovada unei vătămări, potrivit art. 282 alin. 1 C.proc.pen., ce nu ar putea fi înlăturată decât prin înlăturarea actului, respectiv a procedeului probatoriu. Or, în speță, în fața instanței de judecată, cu ocazia unei eventuale judecăți privitoare la temeinicia acuzației oficiale aduse inculpatei, nu este doar posibilă, dar și necesară readministrarea probațiunii din faza de urmărire penală, conform principiului nemijlocirii probelor, în măsura în care aceste probe sunt contestate.

Contrar susținerilor apărătorilor aleși ai inculpatei C. M. L., împrejurarea că sunt edictate norme cu privire la validitatea actelor de urmărire penală nu înseamnă că, ori de câte ori acestea sunt încălcate, în planul dreptului procesual, se poate vorbi de o vătămare adusă drepturilor și intereselor legitime ale părților. Tocmai, conform principiului supremației legii, este imperios necesară aplicarea regimului nulităților absolute sau relative, așa cum acesta a fost gândit de legiuitorul român. Ca atare, în situația sancționării cu nulitate relativă a unui act întocmit cu nesocotirea condițiilor de fond sau formă, este necesar să fie dovedită vătămarea procesuală suferită de parte, care nu se presupune ca efect al supremației legii și nu se identifică cu ”vătămarea” ocazionată de lansarea unei acuzații oficiale în materie penală, adusă unei persoane bănuită de săvârșirea unei infracțiuni.

Prezumția de nevinovăție constituie o chestiune ce ține de fondul acuzației penale aduse, în timp ce vătămarea avută în vedere de textul art. 282 alin. 1 C.proc.pen. vizează o cerință pentru aplicarea efectelor nulității actelor procesual penale, pentru asigurarea legalității, organizării și dinamicii procesului penal, strict din perspectiva normelor de drept procesual penal. Din această perspectivă, nu se poate spune că suspectul sau inculpatul se află într-o poziție de inferioritate organelor judiciare, care, pe fondul acuzației, au datoria de a administra probe atât în favoarea, cât și în defavoarea acestuia.

Mai mult, începând cu data de 21.11.2014, față de numita C. M. L. s-au dispus măsuri de supraveghere tehnică de către judecătorul de drepturi și libertăți, însă în mod justificat s-a susținut de P. că administrarea acestui procedeu probatoriu se realizează fără ca persoana față de care se efectuează să fie informată sau să participe. O concluzie contrară ar face ca acest procedeu să fie ineficient. Conform acuzațiilor aduse, majoritatea faptelor pretins comise de inculpată sunt preexistente datei de 04.12.2014, însă depistarea, documentarea acestora s-a făcut ulterior pe bază de probe. Astfel, nu se poate susține, în mod rezonabil, că, la data de 04.12.2014, existau suficiente probe care să fundamenteze soluția de continuare a urmăririi penale față de suspecta C. M. L. ori de punere în mișcare a acțiunii penale față de aceasta. Indiciile existente relative la comiterea altor fapte, ce constituie acte materiale ale infracțiunii unice de trafic de influență, au stat la baza celor șapte ordonanțe de extindere in rem a urmăririi penale (din datele de 18.12.2014, 19.01.2015, 20.01.2015, 17.01.2015, 15.04.2015, 16.04.2015 și 22.04.2015 – f. 12-13, 14-15, 17-19, 20-21, 22-23, 24-25, 26-31 vol. I, d.u.p.), ce se impuneau cu prisosință a fi documentate, inclusiv prin administrarea de probe pentru a stabili existența sau inexistența acuzației.

Conform alegațiilor inculpatei, anterior datei de 22.04.2015, când s-a dispus continuarea urmăririi penale in personam, existau date și probe din care rezultau indicii rezonabile, încă din data de 04.12.2015, cu privire la persoanele care au săvârșit faptele cercetate, motiv pentru care urmărirea penală in personam s-a dispus doar formal în data de 22.04.2015, deși erau îndeplinite condițiile art. 305 alin. 3 C.proc.pen. încă din 04.12.2015, iar, în viziunea inculpatei, nerespectarea acestor dispoziții legale a dus la încălcarea dreptului la apărare și, în consecință, a dreptului acesteia la un proces echitabil.

Judecătorul de cameră preliminară a reținut, pe de-o parte, că în dosarul penal amintit, imediat după continuarea urmăririi penale in personam, respectiv față de persoana numitei C. M. L., în data de 23.04.2015, s-a adus la îndeplinire obligația organelor judiciare de încunoștiințare, de îndată și mai înainte de a-l audia, pe suspect despre fapta pentru care este cercetat, încadrarea juridică a acesteia, facilitând și asigurând efectiv pregătirea și exercitarea apărării. În acest sens, inculpatei i s-a adus la cunoștință, în data de 23.04.2015, noua calitate procesuală, drepturile și obligațiile în cursul procesului penal, fiind întocmit procesul-verbal din aceeași dată (f. 32-41, vol. I d.u.p.).

Așadar, din examinarea actelor și lucrărilor acestui dosar, Judecătorul a constatat că, în mod oficial, a fost adusă la cunoștința inculpatei calitatea procesuală de suspect, pentru infracțiunile pentru care s-a dispus începerea urmăririi penale în dosar nr. 146/P/2014.

Pe de altă parte, judecătorul de cameră preliminară a reținut, în deplin acord cu concluziile formulate în scris de către reprezentantul Ministerului Public, că nicio dispoziție legală nu limitează numărul actelor de urmărire penală care pot fi efectuate între momentul începerii urmăririi penale in rem și cel al continuării acesteia față de o persoană. Stabilirea momentului de continuare a urmăririi penale in personam reprezintă o chestiune de oportunitate, lăsată la aprecierea organului judiciar, care este ținut să administreze probe, în condiții de legalitate și temeinicie, care să stea la baza unei ”acuzații” oficiale, al formulării învinuirii față de o persoană. Prin urmare, este firesc ca, între momentul începerii urmăririi penale in rem și cel al continuării acesteia față de o persoană, să fie efectuate acte de urmărire penală, despre care potențialul suspect nu are și nu poate avea cunoștință.

Legea procesual penală nu condiționează, ca și principiu, administrarea tuturor probelor doar după momentul aducerii la cunoștință a acuzației, inclusiv în ansamblul Noului Cod de procedură penală, o concluzie contrară ar presupune readministrarea în faza de urmărire penală continuată in personam a tuturor probelor administrate după începerea urmăririi penale in rem, ceea ce nu poate fi acceptat, neînscriindu-se în finalitatea urmărită de legiuitor.

În aplicarea art. 56 alin. 1 și alin. 3 C.proc.pen., procurorul este cel care conduce și controlează nemijlocit activitatea de urmărire penală a poliției judiciare și a organelor de cercetare speciale prevăzute de lege, urmărirea penală efectuându-se în mod obligatoriu de procuror în cazul infracțiunilor pentru care urmărirea penală revine Direcției Naționale Anticorupție. De aici se impune și concluzia firească potrivit căreia procurorul este singurul îndreptățit să ia măsurile necesare pentru buna desfășurare a urmăririi penale și, implicit, să stabilească modul de instrumentare a unei cauze penale, respectiv să hotărască cu privire la oportunitatea continuării urmăririi penale față de o persoană, ca urmare a evaluării probatoriului administrat.

În speță, tocmai din activitățile de supraveghere tehnică au rezultat indicii cu privire la comiterea a mai multor fapte penale de către aceeași inculpată, văzute de procuror ca acte materiale ale aceleiași infracțiuni de trafic de influență în formă continuată, precum și comiterea unei infracțiuni similare în cursul anului 2010. Așa cum s-a arătat anterior, ca rezultat al procedeelor probatorii menționate, s-au emis ordonanțele de extindere a urmăririi penale in rem, pentru alte acte materiale sau fapte penale distincte.

Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului de urmărire penală s-a impus concluzia judecătorului de cameră preliminară potrivit căreia, după momentul depunerii împuternicirilor avocațiale ale apărătorilor aleși ai inculpaților, toate audierile suspecților și martorilor au avut loc cu încunoștințarea avocaților, conform proceselor-verbale încheiate în acest scop și depuse la dosarul cauzei. Mai mult, deși au fost informați cu privire la audierea inculpaților L. M., R. D., Keresi R. L., B. G. S., S. E. și C. M., apărătorii aleși ai inculpatei nu s-au prezentat la audierile din data de 27.05.2015. Referitor la numita Harmath C. M., această persoană a fost ascultată în calitate de suspect la data de 20.05.2015, fiind prezentă d-na av. C., în calitate de apărător ales al inculpatei. Relativ la audierea numiților Șut R. I., S. G., P. T. C., S. S., S. A., toți în calitate de inculpați, O. L. M., în calitate de suspect, și a numiților F. A. și D. F. T., în calitate de martori, la dosarul cauzei se regăsesc procesele-verbale întocmite de ofițerii de poliție, ca urmare a încunoștiințării avocaților (proces-verbal din data de 28.04.2015 și proces-verbal din 27.05.2015 – f. 311-336,339-340, vol. III d.u.p.).

Referitor la audierea inculpatei Șut R. I. în data de 04.06.2015, această depoziție vizează doar solicitarea acestei inculpate de încheiere a unui acord de recunoaștere a vinovăției, motiv pentru care nu se poate susține existența unei vătămări suferite de inculpata C. M. L., care nu a fost prezentă la audieri prin apărătorul său ales. Concluzia se impune cu atât mai mult cu cât, în data de 23.04.2015, când s-a procedat la audierea în calitate de suspect a numitei Șut R. I., deși încunoștințați cu privire la audiere, apărătorii inculpatei C. L. M. nu s-au prezentat.

Aceeași observație s-a impus și în ceea ce privește declarația inculpatului P. T. C., dată în această calitate, prin care a arătat că își menține declarația dată în calitate de suspect în cauză, în data de 18.05.2015, moment în care au fost prezenți și apărătorii aleși ai inculpatei C. M. L.. Deși nu s-a identificat procesul-verbal de încunoștințare a apărătorilor aleși ai inculpatei pentru audierea numitului P. T. C. în data de 02.06.2015, în calitate de inculpat, judecătorul reține că, în speță, încălcarea dreptului la apărare al inculpatei se sancționează cu nulitatea relativă, însă nu se poate reține existența unei vătămări care să nu poate fi înlăturată altfel decât prin anularea actului de procedură.

Din examinarea cuprinsului rechizitoriului, raportat la starea de fapt cu care a fost sesizată instanța, actul material de trafic de influență reținut în sarcina inculpatei în dosarul de urmărire penală, raportat la persoana cumpărătorului de influență O. L. M., nu face obiectul prezentei judecăți, dispunându-se o soluție de clasare de către procuror.

Referitor la suspecta D. V., aceasta a fost audiată, în această calitate, după continuarea urmăririi penale in personam în data de 23.04.2015 față de suspecta C. M. L. (f. 252-240, vol. I d.u.p.), însă înainte de aducerea la cunoștință a noii calități de suspect și a acuzației către suspecta C. M. L. în aceeași dată (f. 32-41, vol. I d.u.p.), însă nu se poate reține existența unei vătămări care să nu poate fi înlăturată altfel decât prin anularea actului de procedură.

Ca atare, relativ la nerespectarea dreptului la apărare al inculpatei, căruia nu i-a fost adusă la cunoștință continuarea urmăririi penale împotriva sa, înainte de a se proceda la audierea unor suspecți sau martori, Judecătorul a reținut că, într-adevăr, în speță, sunt incidente dispozițiile legale referitoare la dreptul la apărare al învinuitului/inculpatului, ca o garanție fundamentală, componentă esențială a dreptului la un proces echitabil, în sensul art. 6 CEDO.

Însă, contrar alegațiilor inculpatei, sancțiunea care este incidentă, decurgând din încălcarea dreptului la apărare, în condițiile expuse mai-sus, este cea a nulității relative, condiționată de dovada unei vătămări, potrivit art. 282 alin. 1 C.proc.pen., neînscriindu-se în cazurile de nulitate absolută prevăzute expres și limitativ de legiuitor, mai cu seamă că asistența juridică a inculpatei în acea fază procesuală nu era obligatorie, conform art. 281 C.proc.pen.

În speță, inculpata nu a dovedit existența unei vătămări ce nu poate fi înlăturată altfel decât prin anularea actului procedural privind administrarea probelor și excluderea tuturor probelor astfel administrate. Vătămarea nu se presupune. Observația este importantă cel puțin din două considerente.

Pe de-o parte, trebuie observat caracterul acestei faze a procesului penal, urmărirea penală caracterizându-se în principal prin lipsa de publicitate și contradictorialitate, ceea ce înseamnă că, desi inculpata avea, cel puțin virtual, posibilitatea de a asista, prin apărătorii săi ales, la audierea suspecților sau martorilor, asta nu presupunea o posibilitate pentru apărători de interogare activă a martorului. Mai cu seamă, în cursul urmăririi penale, procurorul întrunește în persoana sa funcțiile procesuale de acuzație, de apărare și de soluționare a cauzei. Ca atare, nu poate exista contradictorialitate, care presupune exercitarea acestor funcții de autorități și persoane diferite. Nu poate exista contradictorialitate în condițiile în care procurorul acuză, dar și apără, iar în final hotărăște. Din punct de vedere tehnico-procesual, contradictorialitatea implică prezența părților la efectuarea actelor procesuale și procedurale, pentru ca rezultatul acestora să reflecte atât punctul de vedere al acuzării, cât și al apărării. Or, cu foarte puține excepții (exempli gratia, confruntarea părților), la efectuarea actelor de urmărire penală nu sunt prezente toate părțile în același timp, pentru a asigura contradictorialitatea între acuzare și apărare.

Pe de altă parte, nulitatea actului procesual nu poate interveni decât potrivit art. 282 alin. 1 C.proc.pen., respectiv doar dacă și în măsura în care s-a produs o vătămare ce nu a putut fi înlăturată altfel decât prin desființarea actului. Or, în cauză remediul poate fi dat de reaudierea nemijlocită a martorilor de către instanța de judecată, învestită cu soluționarea pe fond a cauzei.

În ceea ce îi privește pe unii dintre martorii/suspecții audiați anterior aducerii la cunoștință a acuzației, Judecătorul a reținut, în acord cu cele reținute mai-sus, că există posibilitatea reaudierii acestora de către instanța de judecată, în calitate de martori. Prin urmare, nu se impune excluderea de plano a acestor probe.

Referitor la legalitatea administrării probelor, Judecătorul a mai reținut că, potrivit jurisprudenței Curtii Europene a Drepturilor Omului, în principiu nu este interzisa folosirea in procesul penal a unei probe obținute in mod nelegal daca procedura in ansamblul ei este echitabila, iar inculpatul a avut posibilitatea contestării ei. În asemenea cazuri este suficienta remedierea incalcarii dreptului persoanei acuzate prin constatarea in dreptul intern a incalcarii si acordarea de compensații, care nu sunt întotdeauna materiale, ci si prin readmnistrarea probelor, fara a fi necesara excluderea probei astfel obtinute. Din aceasta perspectiva, existenta in dreptul intern, ca sancțiune procesuala, a excluderii probelor obtinute in mod nelegal, indiferent care ar fi motivul de nelegalitate, apare ca fiind excesiva fata de jurisprudența CEDO, in care se face o mai justa îmbinare a interesului general al societarii de a se afla adevărul in cauza astfel, incat sa poata fi trase la răspundere persoanele care au savarsit infracțiuni si interesul personal al persoanelor acuzate care impune respectarea tuturor drepturilor lor materiale si procesuale. In concret, orice incalcare care nu atrage nulitatea absoluta urmează regulile sancțiunii nulitatii relative, iar probele vor putea fi excluse numai in masura in care s-a produs o vătămare care nu a putut fi înlăturata in alt mod vatamare, ce va fi judecata dupa regulile dezvoltate in jurisprudența CEDO, armonizându-se, astfel, in mod echitabil atat interesul individual al inculpatului, cat si cel general al societatii.

Prin urmare, inculpatei nu i s-a cauzat, în concret, nicio vătămare care să fundamenteze o solicitare de excludere a unor probe din materialul probator, aceasta cu atât mai mult cu cât, în opinia noastră, administrarea întregului material probatoriu s-a făcut cu respectarea principiului legalității și loialității. Nu orice încălcare a unei prevederi legale atrage sancțiunea excluderii, ci numai acelea care reprezintă o încălcare substanțială și semnificativă a Codului de procedură penală sau a legislației speciale, ce aduce atingere caracterului echitabil al procesului penal sau care poate ridica un dubiu serios cu privire la fiabilitatea probei.

Totodată, s-a apreciat că, raportat la prevederile art. 102 C. pr. pen., probele administrate pot fi excluse, dacă actul prin care s-a dispus sau autorizat administrarea probei sau prin care aceasta a fost administrată este lovit de nulitate absolută sau relativă, în acest din urmă caz trebuind să se fi produs o vătămare care să nu poată fi înlăturată în alt mod decât prin anularea actului.

În privința solicitării de a fi excluse toate probele, aceasta nu este fondată, câtă vreme, în concret, nu i s-a cauzat inculpatei nicio vătămare care să nu poată fi înlăturată decât prin desființarea actului, astfel cum prevăd disp. art. 282 alin. 1 din C.pr.pen.

▪ Relativ la criticile aduse cu privire la modul de desfășurare a percheziției domiciliare în incinta Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj, în biroul în care își desfășura activitatea inculpata C. M. L., respectiv în ceea ce privește modul de desigilare a plicului nr. 1, în care se află agendele și caietele ridicate cu ocazia percheziției, judecătorul a observat, pe de-o parte, că procesul-verbal de percheziție a fost semnat fără obiecții de apărătorul ales al inculpatei – av. M. I., iar, pe de altă parte, plicul nu a fost sigilat, mijloacele de probă în discuție neavând valoare probatorie, nefiind invocate ca mijloace de probă în rechizitoriu.

▪ În ceea ce privește nerespectarea dispozițiilor art. 56 alin. 3 lit. d) C.proc.pen. și art. 13 alin. 4 din OUG nr. 43/2002, pentru nerespectarea obligației de procuror de efectuare a anumitor acte de cercetare penală, organul de cercetare penală care a procedat la întocmirea acestora fiind necompetent, judecătorul de cameră preliminară a reținut următoarele:

- În primul rând, referitor la ordonanțele procurorului de delegare a organelor poliției judiciare de a proceda la aducerea la cunoștință a calității de suspect și audierea persoanelor în această calitate, este posibilă, în limitele prescrise de art. 324 alin. 3 și 4 C.proc.pen., delegarea organelor de cercetare penală pentru a proceda la audierea persoanelor în calitate de suspecți, concomitent cu aducerea la cunoștință a calității de suspect.

Concluzia s-a impus în raport de dispozițiile art. 324 alin. 3 și 4 C.proc.pen., potrivit cărora procurorul care efectuează urmărire penală proprie poate delega, prin ordonanță, organelor de cercetare penală efectuarea unor acte de urmărire penală, cu excepția actelor și măsurilor procesuale ce vizează punerea în mișcare a acțiunii penale, luarea sau propunerea măsurilor restrictive de drepturi și libertăți, încuviințarea de probatorii ori dispunerea celorlalte acte sau măsuri procesuale stricto sensu. Aducerea la cunoștință a calității de suspect ori audierea unei persoane în această calitate nu se înscrie în sfera procesuală prohibită de art. 324 alin. 4 C.proc.pen., motiv pentru care rezultă neîndoilenic că delegările procurorului, sub aspectul amintit, sunt legale. De altfel, persoanele audiate în această calitate nu au criticat încălcarea dispozițiilor legale indicate de inculpată și nu au învederat existența vreunei vătămări în exercitarea drepturilor lor procesuale.

- În al doilea rând, referitor la nevalabilitatea delegării ofițerilor poliției judiciare de a proceda la efectuarea unor acte de cercetare în legătură cu redarea convorbirilor telefonice și ambientale interceptate în prezenta cauză, se impune aceeași concluzie, în sensul valabilității ordonanței de delegare a lucrătorilor poliției judiciare, potrivit art. 324 alin. 4 C.proc.pen., art. 22 din Legea nr. 78/2000 și art. 10 din OUG nr. 43/2002.

În speță, judecătorul nu și-a însușit argumentația inculpatei C. M. L., potrivit căreia sunt nelegale ordonanțele procurorului dispuse în temeiul art. 142 alin. 1 C.proc.pen., de delegare a ofițerilor de poliție pentru efectuarea unor acte de cercetare în legătură cu redarea convorbirilor telefonice și ambientale interceptate în dosar, pentru inexistența unui temei legal care să fundamenteze susținerile inculpatei și care să impună un anumit conținut ordonanței de delegare. Redarea convorbirilor telefonice și ambientale are la baza mandatul de supraveghere tehnică emis de judecătorul de drepturi și libertăți.

Mai mult, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului penal nr. 146/P/2014 (vol. III-XI), s-a observat că au fost pe deplin respectate dispozițiile art. 143 alin. 1 C.proc.pen., fiind întocmite procese-verbale distincte pentru fiecare activitate de supraveghere tehnică, prevăzute de art. 138 alin. 1 lit. a) și c), alin. 2 și 6 C.proc.pen., încuviințate de judecătorul de drepturi și libertăți, procese-verbale atașate la dosar, precum și hard-diskul extern, ce conține rezultatul tuturor activităților de supraveghere tehnică.

În acord cu observațiile formulate de P., judecătorul a remarcat caracterul general al aprecierilor inculpatei cu privire la inexistența proceselor-verbale pentru fiecare activitate de supraveghere tehnică. Or, din verificările efectuate, judecătorul a constatat ca fiind satisfăcute prevederile art. 143 alin. 1 C.proc.pen., existând procese-verbale distincte și aferente fiecărei activități de supraveghere tehnică.

▪ În cauză, cu toate că au fost invocate mai multe încălcări ale dispozițiilor legale, care, la nivel teoretic, ar atrage sancțiunea nulității relative ( întrucât credem că nu se poate vorbi despre existența vreunui caz de nulitate absolută, acestea fiind strict și limitativ prevăzute de lege, conform prev. art. 281 alin. 1 C. pr. pen. ), apărarea nu a putut indica și dovedi vreo vătămare adusă drepturilor procesuale ale inculpaților, care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea actului, simplele susțineri în acest sens neputând constitui un temei suficient pentru a aprecia că instanța nu ar fi fost legal sesizată și a solicita restituirea cauzei la parchet, cerere formulată de către inculpatul P. T. C. – prin apărător ales.

În ceea ce privește susținerea potrivit căreia rechizitoriul ar fi neregulamentar întocmit, întrucât nu a fost respectat dreptul la apărare la inculpatei, raportat la concluziile enunțate mai-sus, s-a apreciat că, în lipsa unei vătămări concrete a drepturilor procesuale a inculpatei în faza de urmărire penală, rechizitoriul nu conține nicio neregularitate, acesta fiind întocmit cu respectarea prevederilor art. 328 C. pr. pen., cuprinzând datele referitoare la faptă, încadrarea juridică, la profilul moral și de personalitate al inculpaților, la actele de urmărire penală efectuate, la trimiterea în judecată și cheltuielile judiciare.

În ceea ce privește sintagma „legalitatea sesizării instanței” menționate în dispozițiile art. 342 C.p.p., trebuie stabilit în mod corect actul procesual care face obiectul cenzurii camerei preliminare.

Sintagma „legalitatea sesizării instanței” desemnează acele condiții de formă și fond, de a căror respectare depinde legala sesizare a instanței, respectiv care fac ca un anumit act să aibă aptitudinea de a investi în mod valabil instanța competentă să soluționeze procesul penal.

În acest sens, s-a reținut că, verificând legalitatea actului de sesizare, instanța trebuie să cerceteze aspecte cum ar fi: natura actului de sesizare (rechizitoriu); îndeplinirea legală a autorului actului de a-l emite (competența procurorului); întrunirea condițiilor de fond și de formă ale actului de sesizarea a instanței (semnarea rechizitoriului de către procurorul care a efectuat urmărirea penală, descrierea tuturor faptelor pentru care este sesizată instanța, conformitatea rechizitoriului în cazul în care legea prevede această condiție).

Judecătorul de camera preliminară a constatat că actul de sesizare întrunește condițiile de fond și de formă, instanța de judecată fiind legal sesizată, îndeplinind cerințele legale referitoare la descrierea elementelor concrete de individualizare, timp, loc, spațiu, persoane, număr de acte materiale în raport de care să se poată stabili contribuția inculpaților la comiterea infracțiunilor pentru care s-a dispus trimiterea lor în judecată, încadrarea juridică a faptei, fără a exista vreo neconcordanță între faptele descrise și încadrarea juridică a acestora, nefiind nici un impediment de a se trece la judecarea faptelor și persoanelor trimise în judecată, cu încadrarea juridică respectivă.

În toate situațiile invocate si analizate mai-sus, apărarea nu a putut indica și, cu atat mai puțin, să dovedeasca vreo vătămare adusă drepturilor procesuale ale inculpaților, care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea actului.

În lumina tuturor considerentelor expuse în paragrafele ce preced, în temeiul art. 346 alin. 1 C.proc.pen., s-au respins cererile și excepțiile invocate de inculpata C. M. L., fiica lui M. și N., născută la data de 06.06.1966 în mun. Câmpia Turzii, jud. Cluj, cu domiciliul legal în mun. Cluj-N., ., nr. 9, ., identificată cu CNP_, f.f.l. în com. Feleacu, ., jud. Cluj, prin apărătorii săi aleși – av. T. B. și av. C. G., și de inculpatul P. T. C., fiul lui V. și M., născut la data de 14.01.1968 în mun. Cluj-N., jud. Cluj, domiciliat în mun. Cluj-N., .. Lama B, ., jud. Cluj, identificat prin CNP_, prin apărătorul său av. P. O. R., în substituirea av. B. C., și, în consecință, s-a constatat competența instanței, precum și legalitatea sesizării instanței prin rechizitoriul nr. 146/P/2014 din data de 22.06.2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – S. Teritorial Cluj, privind pe inculpații:

-C. M. L., fiica lui M. și N., născută la data de 06.06.1966 în mun. Câmpia Turzii, jud. Cluj, cu domiciliul legal în mun. Cluj-N., ., nr. 9, ., identificată cu CNP_, f.f.l. în com. Feleacu, ., jud. Cluj, trimisă în judecată, sub control judiciar, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trafic de influență în formă continuată, prev. de art. 291 alin. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen. (25 acte materiale); trafic de influență prev. de art. 291 alin. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 alin. 1 C.pen. (un act material – faptă comisă în 2010), ambele cu aplic. art. 38 alin. 1 C.pen.;

-P. T. C., fiul lui V. și M., născut la data de 14.01.1968 în mun. Cluj-N., jud. Cluj, domiciliat în mun. Cluj-N., .. Lama B, ., jud. Cluj, identificat prin CNP_, trimis în judecată, în stare de libertate, pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență, prev. de art. 292 alin. 1 C.pen. rap. la art. 292 alin. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

S-a constatat legalitatea administrării probelor în faza de urmărire penală, precum și a actelor de urmărire penală efectuate în cauză.

S-a dispus începerea judecății în cauză privind pe inculpații C. M. L. și P. T. C., urmând a se fixa primul termen de judecată după rămânerea definitivă a prezentei încheieri.

Împotriva acestei încheieri a formulat contestație inculpata C. M. L. solicitând instanței de control judiciar, desființarea încheierii atacate ca fiind nelegală și netemeinică, admiterea excepțiilor de nelegală sesizare a primei instanțe, constatarea neegalității unor acte procesuale sau probe administrate în cursul urmăririi penale și sancționarea, potrivit art. 282 CPP a unor acte procesuale legate de desfășurarea procesului penal, și exercitarea acțiunii penale față de inculpata C. M. L. și excluderea unor probe apreciate ca fiind nelegal administrate.

S-a învederat judecătorul de cameră preliminară de la instanța ierarhic superioară că aspectele de nelegalitate nu se încadrează în sfera nulităților absolute ci în sfera unor nulități relative, fiind vătămate interesele procesual penale ale inculpatei.

S-a reiterat faptul că procesul verbal de sesizare din oficiu întocmit la data de 5 noi 2014 DGA-SJA CLUJ nu cuprinde o descriere amănunțită a celor constatate personal de organul de urmărire penală care a întocmit acest act de sesizare din oficiu, întrucât singurul element concret precizat este implicit faptul că ofițerul DGA care își asumă nejustificat calitatea de organ de poliție judiciară și nu de simplu organ de constatare în sensul art. 61 alin. 4 C.p.p. și că a studiat aspectele cu conotație penală "furnizate de serviciile specializate din cadrul MAI, din care rezultă suspiciuni rezonabile privind încălcarea legii penale.

Cert este faptul că în acest "act de sesizare din oficiu" nu e regăsește nicio constatare personală a DGA-SJA Cluj în ceea ce o privește pe C. M. L. și că nu există niciun act de sesizare valabil potrivit legii procesual penale, motiv pentru care referitor la Procesul de sesizare din oficiu din 05.11.2014 al DGA-SJA Cluj, apreciem că acest act a fost întocmit de un organ necompetent, care nu avea calitatea de organ de urmărire penală, motiv pentru care se poate constata că în cauză efectiv a lipsit actul de sesizare prevăzut de lege, întrucât Procesul verbal menționat nu îndeplinește cerințele de valabilitate impuse în mod obligatoriu unui act de sesizare, așa cum este cazul în speță.

Se constată că în considerentele încheierii atacate se reiau argumentele invocate de parchet în sensul că Procesul verbal de sesizare din oficiu nu are nicio cerință în ce privește conținutul (a se vedea alin. ultim f. 14 din încheiere).

Se omite în mod nepermis faptul că un act de sesizare, chiar și din oficiu nu este un simplu act procedural, ci unul care determină investirea organului de urmărire penală și după autocontrolul competenței în condițiile art. 294 C.p.p. obligă la declanșarea fazei de urmărire penală, conform art. 305 alin. 1 C.p.p. f

În cererea privind invocarea unor excepții de procedură (f. 9 și următoarele) a reproșat organului de urmărire penală faptul că deși avea suficiente date și chiar probe din care rezultau indicii rezonabile că numita C. M. L. a săvârșit fapta pentru care s-a început urmărirea penală in rem nu a făcut aplicarea art. 305 alin. 3 din C.p.p. și nu a dispus ca urmărirea penală să se efectueze în continuare și in personam față de aceasta, căreia să i se confere explicit calitatea de suspect pentru a se putea prevala de drepturile procesual penale conferite de art. 78 raportat la art. 83 lit. c-e și g1 din C.p.p., cu aplicarea dispozițiilor art. 88 alin. 1, art. 92 alin. 1 alin. 2 și alin. 8 din C.p.p.

Rezultă că încă din data de 4.12.2014 parchetul a avut suficiente probe ori a dispus de indicii rezonabile de natură a justifica decizia de a face aplicarea art. 305 alin. 3 din C.p.p. și de a-i conferi doamnei C. M. L. calitatea de suspect în cauza de față, însă cu toate acestea, cu regret constată că printr-o greșită interpretare a legii, parchetul s-a complăcut în a administra o mare parte din probele în acuzare, confortabil și fără prezența apărătorilor persoanei acuzate, în speță inculpata C. M. L..

Cu încălcarea principiului dreptului la un proces echitabil și la o deplină respectare a principiului egalității de arme, se constată că a avut loc audierea mai multor persoane, unele în calitate de martori, deveniți ulterior suspecți, ori chiar a unor persoane citate în calitate direct ca și suspecți, în absența avocaților aleși ai inculpatei C. M. L..

S-a precizat că administrarea acestor probe testimoniale în absența apărătorilor inculpatei C. M. L. s-a terminat în cele din urmă la data de 23.04.2015, când doamna C. M. L. a dobândit în sfârșit calitatea de suspectă, prin Ordonanța din 22.04.2015, orele 8.00 (f. 26-31 voi. I dosar urmărire penală) și își mențin observațiile critice formulate anterior (f. 13-14 din Cerere), desigur în măsura în care acestea s-au dovedit a fi nefondate, sens în care invocă încă o dată faptul că nu s-a putut studia în timp util materialul probator administrat în cauză.

Cu toate acestea a constatat că un număr de 8 persoane (suspecți, inculpați sau martori) au fost audiate fără încunoștințarea avocaților aleși ai inculpatei C. M. L. și în concret s-au referit la audierea expres precizată în Cererea privind invocarea unor excepții, urmând a vă pronunța după examinarea întregului probatoriu.

În aceste condiții, solicită judecătorului de cameră preliminară ca în temeiul art. 346 alin. 4 C.p.p. să se excludă probele nelegal administrate și să se facă aplicarea alin. 5 al aceluiași articol, în sensul de a nu le avea în vedere la judecata în fond a cauzei.

Atât timp cât față de persoana doamnei C. M. L. nu s-a făcut aplicarea art. 305 alin. 3 din C.p.p. și nu i s-a conferit calitatea procesuală de a lua cunoștință de faptul că sunt efectuate audieri la care nu poate participa, s-a produs o reală vătămare a dreptului la apărare, garantat de art. 10 alin. 1 din C.p.p., art. 92 alin. 1 C.p.p.

În ce privește nerespectarea dispozițiilor art. 56 alin. 3 lit. d C.p.p., coroborat cu art. 13 alin. 4 din OUG nr. 43/2002 privind obligativitatea efectuării întregii activități de urmărire penală de către procurorul din cadrul D..

Se solicită a se observa că nu a înțeles să critice cu rea-credință toate Ordonanțele prin care parchetul și-a delegat competența de efectuare a unor acte de cercetare penală în favoarea ofițerilor de poliție judiciară, ci doar în mod concret s-a referit la următoarele aspecte pe care le-a apreciat ca nelegale, după cum urmează:

1) Constată în primul rând încălcări ale competenței după materie a organului de cercetare penală din cadrul D.-ST Cluj care s-a implicat în prezenta cauză, ajungând să se efectueze acte de urmărire penală care se impun a fi efectuate doar de procurorul de caz.

În concret se referă la următoarele Ordonanțe de delegare, prin care procurorul a delegat ofițerilor de poliție judiciară din cadrul D.-ST Cluj prerogativele audierii mai multor suspecți, după cum urmează:

a) Prin Ordonanța din 21.04.2015 - cms. șef P. R., V. Vaier, C. M. și cms. C. D. sunt delegați să o audieze pe suspecta Kereși R. L., iar audierea are loc în 22.04.2015 (f. 191-195 vol. I dosar urmărire penală);

b) Prin Ordonanța din 22.04.2015 - cms. șef P. R., cms. șef P. R. sunt delegați să procedeze la audierea suspectei B. G. S. (f. 212-218 voi. I dosar urmărire penală) și audierea a avut loc la 22.04.2015.

c)Prin Ordonanța din 22.04.2015 - cms. șef P. R., cms. Șef V. Vaier, cms. șef C. M., cms. șef P. R., cms. C. D. și cms. M. S., ofițeri de poliție judiciară din cadrul D.-ST Cluj sunt delegați să întocmească procesele verbale de prezentare a calității de suspect și audierea în această calitate a lui B. I. (f. 124-130 vol. I dosar urmărire penală), Szekely I. C. (f. 253-261 vol. I dosar urmărire penală), C. Alpar Gyozo (f. 416-420 vol I dosar urmărire penală), D. V. (f. 237-245 vol. I dosar urmărire penală), Șut R. I. (f. 189-190 voi. I dosar urmărire penală) și D. P. (f. 314-315 voi. I dosar urmărire penală).

Suspecții au fost audiați de ofițerii de poliție judiciară, delegați începând cu data de 23.04.2015 și până în 13.05.2015

d)Prin Ordonanța din 27.04.2015 s-a dispus delegarea cms. șef P. R. și cms. C. D. să întocmească procesele verbale de aducere la cunoștință a drepturilor procesuale pentru suspecții S. G. (f. 295-299 vol. I dosar urmărire penală), S. S. (f. 325-328 voi. I dosar urmărire penală), U. M. (f. 329-333 voi. I dosar urmărire penală), O. L. M. (f. 431-437 vol. I dosar urmărire penală), V. A. A. (f. 348-355 vol. I dosar urmărire penală), M. I. F. (f. 399-405 voi. I dosar urmărire penală), Bărgăuan Nona Ș. (f. 268/274 vol. I dosar urmărire penală), M. D. R. (f. 326-366 vol. I dosar urmărire penală), D. D. (f. 136-142 vol. I dosar urmărire penală), O. G. (f. 143-156 vol. I dosar urmărire penală), V. V. (f. 372-380 voi. I dosar urmărire penală), B. I. (f. 124-130 vol. I dosar urmărire penală), P. O. și P. T. C. (f. 115-118 vol. I dosar urmărire penală).

Se solicită a se constata că toți acești suspecți au fost audiați de ofițerii de poliție judiciară prin delegare, cu toate că activitățile procesual penale desfășurate în mod nemijlocit față de persoana acuzată nu pot fi delegate și trebuie îndeplinite de către procurorul competent să efectueze urmărirea penală și implicit să promoveze și să exercite acțiunea penală în cauză.

Se precizează faptul că nu pot face obiectul prorogării de competență fie sub forma comisiei rogatorii și cu atât mai puțin a delegării, care presupune transferul temporar și limitat de competență către un organ judiciar penal ierarhic inferior, actele procesuale prin care se exercită acțiunea penală, luarea măsurilor preventive, încuviințarea de probatorii și anumite acte procedurale, cum ar fi "ascultarea suspectului sau a inculpatului, deoarece aceasta constituie și o modalitate de exercitare a dreptului la apărare".

Se critică nelegalitatea Ordonanțelor de delegare dispusă de procuror în temeiul art. 142 alin. 1 din C.p.p., motiv pentru care, în calitate de judecător de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Cluj să se constate nelegalitatea acestor Ordonanțe de delegare și să faceți aplicarea prevederilor art. 345 alin. 2 C.p.p., cu referire la dispozițiile art. 280-282 C.p.p. vizând nulitatea și să dispuneți excluderea probelor ilegal administrate, cu efectul prevăzut de art. 346 alin. 5 din C.p.p.

Procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate nu au fost întocmite de procuror, ci de către lucrătorul din cadrul poliției judiciare, în baza unei delegări general valabilă pe întreaga durată a urmăririi penale, apreciindu-se că se respectă astfel exigențele art. 143 alin. 4 din C.p.p. și art. 201 C.p.p. și respectiv art. 144 alin. 1 C.p.p.

Se precizează că în cauzele în care urmărirea penală se efectuează în mod obligatoriu de către procuror conform art. 56 alin. 1 lit. d din C.p.p. este posibilă, conform art. 143 alin. 4 C.p.p. redarea interceptărilor de către organele de cercetare penală, într-un proces verbal, dar numai în cazul în care procurorul dispune prin ordonanță de delegare efectuarea acestora, menționând expres în încheierea judecătorului de drepturi și libertăți în baza căreia s-a emis Mandatul de supraveghere tehnică, potrivit art. 140 alin. 4 C.p.p., durata de valabilitate a acestuia, scopul pentru care s-a autorizat măsura, ce anume convorbire telefonică interceptată trebuie redată într-un proces verbal în aceste condiții și ulterior să certifice aceste transcrieri.

Își mențin observația critică în sensul că în cazul Ordonanțelor de delegare din 21.11.2014, 02.04.2015 și 20.04.2015 depuse la dosar lipsește o astfel de prorogare legală a lucrătorilor de poliție judiciară din cadrul D.-ST Cluj, dată fiind indicarea imprecisă și generic formulată a prerogativelor de urmărire penală delegate de procuror către ofițerii de cercetare penală din cadrul D.-ST Cluj,deoarece se menționează lapidar că ofițerii de poliție judiciară în cadrul D. - S. Teritorial Cluj sunt delegați pentru „redarea în formă scrisă a interceptărilor și înregistrărilor video și audio care sunt efectuate în cauză, în baza măsurilor de supraveghere dispuse de instanța de judecată, întocmirea planșelor fotografice pe baza imaginilor ridicate cu ocazia activităților operative efectuate în cauză".

In aceste circumstanțe solicită a se constata că toți ofițerii de poliție judiciară din cadrul D.-ST Cluj au fost „delegați" să se implice în aceste activități de cercetare penală, fară ca să li se precizeze în baza cărei hotărâri judecătorești pot activa, pe ce durată și față de care persoane are loc supravegherea tehnică.

In mod legal s-ar fi impus ca procurorul de caz să delimiteze mai exact cadrul și limitele acestei delegări și să menționeze ce anume înregistrări trebuie transcrise și redate în proces verbal, data și numerele telefonice de la care au avut loc convorbirile și numărul de ordine al suportului de pe care s-a realizat redarea în scris.

Urmare a acestor motive consideră ca acele acte de urmărire penală Ia care au făcut referire au fost efectuate nelegal de organele de poliție judiciară și parchet în prezenta cauză se impun a fi excluse în conformitate cu dispozițiile art. 346 alin. 4 C.p.p. și potrivit art. 346 alin. 5 C.p.p. nu pot fi avute în vedere la judecata în fond a cauzei.

Constant, în practica judiciară s-a stabilit că în cauzele penale în care urmărirea penală revine în competența exclusivă a procurorului, îndeplinirea de către acesta numai a unor acte de urmărire penală și redactarea rechizitoriului nu sunt suficiente, deoarece toate actele de urmărire penală trebuie efectuate, de regulă de către procuror și nu numai o parte din acestea (T.S., s. pen., dec. nr. 2203/1987 în Revista Română de D. nr. 7/1988, pag. 71; în același sens, T.S., s. pen., dec. nr. 1788/1972 în R. 1, pag. 395; Tribunalul jud. Hunedoara, dec. pen. nr. 460/1972 în Revista Română de D. nr. 1/1973, pag. 155).

În concluzie și pentru toate argumentele expuse anterior solicită respectuos ca prin încheierea de cameră preliminară să sancționați cu nulitatea relativă prev. de art. 282 alin. 1 C.p.p. acele acte procesuale nelegale și să excludeți toate acele probe nelegale pentru ca acestea să nu mai fie avute în vedere la judecata în fond a cauzei, conform art. 346 alin. 5 din C.p.p.

Analizând contestația formulată prin prisma motivelor invocate, judecătorul de cameră preliminară constată că aceasta este nefondată pentru următoarele consdierente4:

Contrar criticilor formulate de către inculpata contestatoare C. M. L. instanța fondului a făcut o analiză extrem de pertinentă a tuturor excepțiilor invocate și cererile formulate de către inculpata C. M. L., analizându-le punctual cu argumente legale într-o exprimare coerentă și corectă, motiv pentru care judecătorul de cameră preliminară din cadrul instanței ierarhic superioare înțelege să își însușească în întregime aserțiunile acestuia, făcând doar anumite precizări punctuale, în condițiile în care excepțiile invocate de către inculpata contestatoare în faza contestației vizează exact aceleași aspecte de nelegalitate ale fazei de urmărire penală.

În ceea ce privește nelegala sesizare a organului de urmărire penală, Curtea constată că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 292 CPP potrivit căruia organul de urmărire penală, se sesizează din oficiu dacă află că s-a săvârșit o infracțiune pe orice altă cale decât cele prevăzute în art. 289 – 291 respectiv plângere, denunț, sau sesizări făcute de persoane cu funcții de conducere și de alte persoane, și încheie un proces verbal în acest sens.

În art. 199 CPP se arată că procesul-verbal trebuie să cuprindă:

a)numele, prenumele și calitatea celui care îl încheie

b)locul unde este încheiat

c)data la care s-a încheiat procesul - verbal

d)data și ora la care a început și s-a sfârșit activitatea consemnată în procesul- verbal

e)numele, prenumele, CNP, și adresa persoanelor care au fost prezente la întocmirea procesului verbal cu menționarea calității acestora

f)descrierea amănunțită a celor constatate precum și a măsurilor luate

g)numele, prenumele, CNP și adresa persoanelor la care se referă procesul-verbal, obiecțiile și explicațiile acestora

h)mențiunile prevăzute de lege pentru cazurile speciale.

Observăm că procesul verbal de sesizare din oficiu existent la fila 4 din vol I urmărire penală, cuprinde toate mențiunile necesare conform dispozițiilor legale anterior menționate și reiterează faptul că există suspendare cu privire la un trafic de influență comis de numitul J. I..

Dorim să reamintim că acest dosar penal privind-o pe inculpata C. M. L. a pornit de la un referat cu propunere de trimitere a cauzei către un organ competent întocmit de către DGA –SJA CLUJ deoarece actele inițiale de urmărire penală, l-au vizat pe numitul J. I. V. - comisar șef, șef birou la Biroul pentru centrul universitar Cluj-N., despre care au existat indicii că a acceptat să intervină pe lângă factori de decizie pentru angajarea unor persoane.

Judecătorul de cameră preliminară de la instanța fondului a reiterat în mod corect dispozițiile art. 1 și 2 din OUG nr. 120/2005 și ca atare, apreciem și noi că procesul verbal de sesizare din oficiu întrunește toate cerințele legale și este apt să declanșeze procesul penal.

În ceea ce privește solicitarea de excludere a probelor administrate în perioada decembrie 2014-25 aprilie 2015, moment în care urmărirea penală era începută in rem cu privire la fapta care a format ulterior obiectul prezentului dosar, constatăm că prin ordonanța din 17 noiembrie 2014 s-a început urmărirea penală in rem de către D. –S. Teritorial Cluj în 4 decembrie 2014, s-a extins urmărirea penală in rem existând indicii că numita C. M. L. ar fi pretins foloase necuvenite de la 8 persoane, ordonanțe de extinderea urmăririi penale fiind emise și în datele de 18 decembrie 2014, 19 ianuarie 2015, 20 ianuarie 2015, 17 februarie 2015, 15 aprilie 2015, și 16 aprilie 2015, de fiecare dată fiind vizate acte noi de trafic de influentă pretins comise de către numita C..

Prin ordonanța din 22 aprilie 2015 se dispune efectuarea în continuare a urmăririi penale, cu privire la suspecta C. M. L..

S-a depus împuternicirea avocațială, în data de 23 aprilie 2015 pentru suspectă iar în 15 iunie 2015 a fost emisă ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale față de inculpata C. M. L..

În perioada în care urmărirea penală a fost desfășurată in rem, au fost administrate următoarele probe: au fost audiați suspecții R. D., C. R., C. M., B. G. S., S. E. M., L. M. și M. V..

Reiterăm că toate aceste declarații au fost reluate după începerea urmăririi penale, față de suspecta C. M. L. și toate aceste persoane audiate și-au menținut declarațiile anterioare.

În aceste condiții, chiar dacă ar fi criticabil modul în care organele de urmărire penală, deși aveau date suficiente cu privire la persoana autorului infracțiunii nu au dispus începerea urmăririi penale, față de suspecta C. M. L., nu s-a adus o vătămare intereselor procesuale și dreptului la apărare al inculpatei.

Prin decizia nr. 126 din 21 aprilie 2001 a Curții Constituționale, care în opinia noastră își găsește aplicabilitatea și în lumina noilor dispozițiilor din CPP, Curtea a reținut că garantarea dreptului la apărare, nu se poate asigura înafara procesului penal, înainte de începerea urmăririi penale, când făptuitorul nu are calitatea procesuală de învinuit sau inculpat.

În acest context și având în vedere că nu a fost dovedită în niciun fel o vătămarea a intereselor procesuale ale inculpatei, vom aprecia și noi asemenea judecătorului de cameră preliminară de la fond, că nu se impune înlăturarea acestor probe.

Dreptul la apărare al inculpatei a fost asigurat pe parcursul urmăririi penale de la momentul depunerii delegațiilor și împuternicirilor avocațiale, apărătorii inculpatei fiind încunoștințați în termen util cu privire la datele la care urmează a se efectua audieri și alte probe în dosar (volumele III filele 306, 311-336 și 339 -340).

Ca atare apreciem că dreptul la apărare al inculpatei nu a suferit nicio vătămare.

În ceea ce privește împrejurarea că actele de urmărire penală în prezentul dosar nu au fost efectuate de către procuror, ci s-a dispus prin ordonanța de delegare efectuarea unor acte de procedură, de către ofițerii de poliție judiciară din cadrul D., constatându-se incidența art 201 CPP cu trimitere la dispozițiile art. 200 CPP

Astfel potrivit acestor dispoziții legale organul de urmărire penală, poate dispune în condițiile arătate în art 200 alin 1 și 2, efectuarea unor acte de procedură și prin delegare.

Delegarea poate fi dată numai unui organ sau unei instanțe de judecată ierarhic inferioare.

Potrivit art. 200 CPP când un organ de urmărire penală, nu are posibilitatea să asculte un martor, să facă o cercetare la fața locului, să procedeze la ridicarea unor obiecte sau să efectueze orice act procedural, se poate adresa unui alt organ de urmărire penală, care are posibilitatea să le efectueze.

În alin 2 a aceluiași art. se arată că punerea în mișcare a acțiunii penale, luarea măsurilor preventive încuviințarea de probatoriii, precum și dispunerea celorlalte acte procesuale sau măsuri procesuale, nu poate forma obiectul comisiei rogatorii.

Aceste dispoziții legale se interpretează în coroborare cu art. 324 alin 1 CPP invocate și de către judecătorul de cameră preliminară de la instanța fondului.

Observăm că, în cauza dedusă judecății au fost respectate aceste dispoziții legale delegările procurorului către ofițerii poliției judiciare, fiind în conformitate cu legea, nedispunându-se delegarea pentru efectuarea unor acte care potrivit art. 200 alin 2 și 324 alin 4 sunt în competența exclusivă a procurorului.

Neexistând o dispoziție legală care să interzică în mod expres delegarea ofițerilor de poliție judiciară, de a aduce la cunoștință calitatea de suspect și audierea unei persoane în această calitate sau redarea convorbirilor telefonice și ambientale interceptate în cauză, apreciem că delegarea est e în conformitate cu legea cu atât mai mult cu cât, activitatea ofițerilor poliției judiciare, a fost coordonată în permanentă de către procurorul de caz.

Așa cum a reținut și apărarea, încă de la începutul memoriului cuprinzând motivele contestației formulate, toate aspectele invocate nu se încadrează în cazurile expres și limitativ prevăzute de art 81 CPP, ci ne aflăm în prezența unei eventuale nulității relative.

Potrivit art 282 CPP încălcarea oricăror dispoziții legale înafara celor prevăzute de art 281, determină nulitatea actului atunci când prin nerespectarea cerinței legale s-a adus o vătămare drepturilor părților ori ale subiecților principali, care nu poate fi înlăturată altfel, decât prin desființarea actului.

Or, așa cum am mai precizat și cum a arătat și judecătorul de cameră preliminară de la instanța ierarhic inferioară, nu a fost dovedită nicio vătămare a intereselor și drepturilor procesuale ale inculpatei, și ca atare nu se impune anularea actelor pretins efectuate cu nerespectarea dispozițiilor legale.

În opinia noastră, probele au fost administrate în condiții de legalitate și cu respectarea principiului loialității administrării probelor, așa cum este el consimțit în art. 5 alin 2 CPP.

Pentru toate aceste considerente, urmează a fi respinsă contestația formulată de către inculpata C. M. L., conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE:

În conformitate cu prevederile art.4251 alin.7 pct.1 lit.b Cpp respinge ca nefondată contestația formulată de către inculpata C. M. L., domiciliată în Cluj N., . nr.9 apt.7 și f.f.l în com. Feleacu, . A, jud. Cluj CNP_ împotriva încheierii penale din data de 10 septembrie 2015 a Tribunalului Cluj.

Obligă inculpata contestatoare la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 250 lei.

Definitivă.

Pronunțată în ședința camerei de consiliu de azi, 02 noiembrie 2015.

JUDECĂTOR DE CAMERĂ PRELIMINARĂGREFIER

M. ȘORTANMARIANA B.

Red. M.Ș./M.N.

4 ex./4.12.2015

← Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor...		Conducere fără permis. Art.335 NCP. Decizia nr. 1321/2015.... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Verificare măsuri preventive. Art.205 NCPP. Încheierea nr. 179/2015. Curtea de Apel CLUJ Plângere soluţii de neurmărire/netrimitere judecată. Art.340 NCPP. Încheierea nr. 336/2015. Curtea de Apel CLUJ Vătămarea corporală gravă. Art. 182. Decizia nr. 1356/2015. Curtea de Apel CLUJ Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată. Art.278 ind.1 C.p.p.. Încheierea nr. 171/2015. Curtea de Apel CLUJ Conducere fără permis. Art.335 NCP. Decizia nr. 1321/2015. Curtea de Apel CLUJ Distrugerea. Art. 217 C.p.. Decizia nr. 1323/2015. Curtea de Apel CLUJ Ultrajul. Art.257 NCP. Decizia nr. 1324/2015. Curtea de Apel CLUJ Confiscare specială. Art.315 lit. c NCPP. Încheierea nr. 332/2015. Curtea de Apel CLUJ