Vătămarea corporală gravă. Art. 182. Încheierea nr. 1003/2015. Curtea de Apel CLUJ
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 1003/2015 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 11-09-2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR._
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR.1003/A/2015
Ședința publică din 11 septembrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: E. B., judecător
JUDECĂTOR: C. I.
GREFIER: D. S.
P. de pe lângă Curtea de Apel Cluj reprezentat prin PROCUROR: V. G.
S-a luat spre examinare cererea de revizuire formulată de condamnatul P. S. împotriva dispozițiilor civile din decizia penală nr.987/2014 a Curții de Apel Cluj, pronunțată în dosar nr._ .
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă apărătorul ales al petentului, av.P. I., din Baroul Cluj, cu delegație la dosar, lipsă fiind petentul revizuient.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Apărătorul petentului solicită transpunerea cauzei la secția civilă a Curții de Apel Cluj pentru soluționarea cererii de revizuire formulată de condamnat împotriva dispozițiilor civile din decizia penală nr.987/2014 a Curții de Apel Cluj.
Reprezentantul Parchetului solicită în conformitate cu disp.art.99 din Regulamentul de Ordine Interioară al Instanțelor transpunerea cauzei la secția civilă a Curții de Apel Cluj.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 366 din 26 februarie 2015 pronunțată în dosarul nr._ a Judecătoriei Sighetu-Marmației, s-a admis excepția necompetentei teritoriale a Judecătoriei Sighetu Marmației și s-a declinat competență de soluționare a cererii de revizuire formulate de revizuentul P. S. domiciliat în Sighetu Marmației, .. 15 A, jud. Maramureș, CNP_ împotriva deciziei penale nr. 987/A/2014 a Curții de Apel Cluj pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Sighetu Marmației, având ca obiect pretenții-revizuire în favoarea Curții de Apel Cluj.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut că prin acțiunea înregistrată pe rolul instanței la 18 decembrie 2014 sub nr._, revizuentul P. S., a solicitat revizuirea Deciziei penale nr. 987/A/2014 din 12 noiembrie 2014 pronunțată în dosar nr._ de Curtea de Apel Cluj și împotriva Sentinței penale nr. 122 din 28 martie 2014 pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Sighetu Marmației solicitând, în temeiul art. 513 alin. (4) din N.c.p.c. încuviințarea cererii și schimbarea în parte a deciziei penale, în ceea ce privește latura civilă a cauzei.
In temeiul dispozițiilor art. 460 din N.c.p.p. solicită ca, odată cu admiterea în principiu a cererii de revizuire, să se dispună suspendarea în parte a executării hotărârilor atacate, doar în ceea ce privește latura civilă.
Prin Decizia penală nr. 987/A/2014 din 12 noiembrie 2014, Curtea de Apel Cluj a admis apelurile declarate de către revizuent și de către P. de pe lângă Judecătoria Sighetu Marmației împotriva Sentinței penale nr. 122 din 28 martie 2014, ambele pronunțate în dosar nr._, sentință pe care a desființat-o în ceea ce privește latura penală și, în consecință, a micșorat pedeapsa aplicată acestuia prin sentința penală cu nr. de mai sus, aplicând o pedeapsă de 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală prevăzută de art. 181 alin. (1) Cp. cu aplicarea art. 73 lit. „b" Cp., art. 76 lit. „e" Cp. și cu aplicarea suspendării condiționate a pedepsei prevăzute de art. 81 Cp.
În privința laturii civile, instanța de control a menținut dispozițiile sentinței primei instanțe.
Prin Sentința penală nr. 122 din 28.03.2014 pronunțată în dosar nr._, Judecătoria Sighetu Marmației:
A aplicat o pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 193 alin. (2) din Codul Penal cu aplicarea art. 5 din Noul cod penal, art. 75 alin. (2) lit. „a" din Noul cod penal și art. 76 alin. (1) din Noul cod penal.
Sub aspectul laturii civile s-a admis acțiunea civilă promovată de partea vătămată și pe cale de consecință a fost obligat la plata sumei de 2.989 lei daune materiale și suma de 40.000 lei daune morale. Totodată, s-au admis acțiunile civile promovate de Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj și, respectiv, Spitalul municipal Sighetu Marmației, fiind obligat la plata sumelor de 4.412,04 lei și, respectiv, 760,86 lei față de acestea. In plus, a fost obligat și la plata sumei de 6.500 lei față de partea vătămată, cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a hotărî în modul descris mai sus, instanța de fond a reținut următoarele:
" In, temeiul dispozițiilor art. 25 și art. 397 din noul cod de procedură penală, în rezolvarea acțiunilor civile formulate alături de cea penală, instanța va dispune următoarele:
Pentru cererea de constituire de partea civilă inculpatul va fi obligat să plătească Spitalului Municipal Sighetu Marmației, suma de 760,86 lei reprezentând cheltuieli de asistență medicală ce au fost acordate părții vătămate Mich M., la care se adaugă dobânda legală prev. de OG nr. 13/2011 începând cu data pronunțării sentinței până la achitarea efectivă.
Inculpatul va fi obligat să plătească părții civile Spitalului Clinic Județean de Urgentă Cluj, să plătească suma de 4412,04 lei reprezentând cheltuieli de asistență medicală pentru partea civilă Mich M., așa cum rezultă din decontul de cheltuieli depus.
In ceea ce privește pretențiile formulate de partea civilă Mich M., instanța va aprecia la cuantificarea acestora starea de provocare, prin reținerea unei culpe de 30%, astfel că inculpatul va fi obligat să plătească acesteia, suma de 2989 lei daune materiale reprezentând venitul nerealizat pe perioada zilelor de îngrijiri medicale dovedit cu probele testimoniale și costul medicamentelor.
Cu privire la cererea de acordare a daunelor morale instanța apreciază că suma de 40.000 lei este suficientă pentru acoperirea prejudiciului moral privind traumele fizice și psihice suferite de partea civilă"".
S-a apreciat că atât instanța de fond cât și instanța de control nu s-au pronunțat asupra unui lucru cerut și a dat mai mult decât sa cerut, fiind incident motivul de revizuire prevăzut de dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 1 din N.c.p.c.
Se poate observa că ambele instanțe nu au analizat probele depuse la dosar de către persoana vătămată M. M., în susținerea cererii de constituire de parte civilă.
In conținutul sentinței primei instanțe, aceasta a statuat că „în ceea ce privește pretențiile formulate de partea civilă Mich M., instanța va aprecia la cuantificarea acestora starea de provocare, prin reținerea unei culpe de 30%". Deși am contestat, în recurs, procentul de stabilire al culpei stabilit de către instanță, în proporție de 30% în sarcina persoanei vătămate și 70% în sarcina subsemnatului, se poate observa că nicio instanță nu a ținut cont de acest procent la stabilirea despăgubirilor.
Astfel, în scopul stabilirii mai riguroase a procentului de culpă, trebuia ca instanța să ia în considerare și perspectiva cauzelor și împrejurărilor care au concurat și favorizat săvârșirea faptei precum și prin prisma posibilităților reale, concrete și obiective de evitare a producerii săvârșirii faptei, care a fost la îndemâna fiecăruia dintre inculpat și persoana vătămată, în parte.
Instanța nu a ținut cont că în conținutul actului de sesizare s-a reținut că persoana vătămată a prins-o de gât pe soția inculpatului, P. M., cauzându-i leziuni corporale vindecabile în 2-3 zile de îngrijiri medicale, acesta fiind momentul în care inculpatul a săvârșit fapta.
Raportat la practica judiciară în materie, din aplicarea dispozițiilor art. 1.003 C.civil, ca principiul general aplicabil, toate persoanele care au concurat la comiterea unui fapt penal într-un mod direct dau indirect, ca provocator sau favorizator, răspund într-un mod solidar de prejudiciile cauzate prin săvârșirea acelui fapt penal. în mod solidar trebuie să răspundă și cei ce săvârșesc delicte diferite, dar sunt conexe, deoarece și în acest caz prejudiciul este rezultatul acțiunii mai multora și nu se poate determina în mod exact cuantumul daunei ce a cauzat fiecare prin delictul său.
Potrivit dispozițiilor art. 403 alin. (1) pct. „c" și „d" din N.C.P.P., expunerea hotărârii trebuie să cuprindă motivarea soluției cu privire la latura penală, prin analiza probelor care au servit ca temei pentru soluționarea laturii penale a cauzei și motivarea soluției cu privire la latura civilă a cauzei, precum și analiza oricăror elemente de fapt pe care se sprijină soluția dată în cauză precum și arătarea temeiurilor de drept care justifică soluțiile date în cauză.
Hotărârile penale atacate prin prezenta cerere de revizuire, nu cuprind elementele legale și obligatorii prevăzute de legiuitor, argumentele juridice necesare astfel încât să se poată discuta de respectarea dreptului la apărare, dreptul la un proces echitabil, egalitatea de arme și desăvârșirea efectivă a gradului de jurisdicție la nivelul la care judecata s-a desfășurat, astfel încât să se poată, în mod temeinic și legal, trage concluzia care au fost probele, motivele și argumentele care au convins instanțele să adopte hotărârile pronunțate.
In privința cererii privind plata câștigului nerealizat în perioada zilelor de îngrijiri medicale, având în vedere că partea vătămată beneficiază de pensie de boală (fila 68 - decizie asupra capacității de muncă nr. 3960 din 21 iulie 2006 eliberată de Casa județeană de Pensii Maramureș), aspecte învederate de aceasta în fața instanței, și, raportat la declarația martorei N. V. (fila 69), între partea vătămată Mich M. și fiica acesteia, nu există raporturi contractuale, aceasta ajutându-i pe fiica și pe ginerele ei, ocazional, cu vânzarea unor produse textile în piața Bazar din cartierul Unirii. Mai mult, din declarația lui N. V. rezultă că martora, în calitate de angajată a fiicei părții vătămate, a înlocuit-o pe partea vătămată la vânzarea produselor în piața Bazar doar pe data de 23 august 2011. Totodată, potrivit Deciziei asupra capacității de muncă nr. 3960 din 21 iulie 2006 (fila 68) rezultă că aceasta a fost pensionată medical cu diagnostic ,,miopie forte cu astigmatism, cordioză miopică", deci avea deficiențe la ochiul afectat, anterior săvârșirii faptei pentru care am fost trimis în judecată.
În privința cheltuielilor privind contravaloarea medicamentelor, transport la și de la Cluj N., taxe analize medicale, dacă veți analiza chitanțele prin care partea vătămată își justifică aceste cheltuieli (filele 43-51), veți observa că sunt inserate produse pe care, în mod normal, o persoană aflată sub tratament medicamentos și care a suferit o intervenție chirurgicală (pe data de 21.09.2013, așa cum se arată în Raportul de expertiză medico-legală) nu le putea consuma. în acest sens, s-au depus bonuri și chitanțe conținând produse ca: ciorbă de pui „a la grec", salată „Marty" (fila 44), ficat de pui la tigaie, cotlet de porc, ciorbă de burtă (fila 47), ciocolată, cafea (fila 46), brânză, salam de vară (fila 44), produse ce nu puteau fi consumate având în vedere tratamentul la care partea vătămată a fost supusă: păstrarea unei igiene orale stricte, evitarea traumatizarea zonei operate, alimentație lichidă și semilichidă calitativ și cantitativ", (conform F.O. nr._/2011 eliberat de Clinica de Chirurgie Maxilo-Facială II Cluj, act de care s-a ținut cont la efectuarea expertizei medico-legale). Raportat Ia afirmațiile părții vătămate, prin avocat, conform cărora aceasta, o perioadă de timp după eveniment, a consumat alimente doar cu paiul, se poate lesne observa că alimentele enumerate mai sus nu pot fi consumate cu paiul.
În plus, în perioada internării efective, părții vătămate i s-a asigurat și hrana necesară de către instituțiile sanitare, hrană ce este conținută în cererile de constituire de părți civile ale acestora, astfel, considerăm că pretențiile părții vătămate privind plata alimentelor, chimicalelor, îmbrăcăminte etc, sunt nejustificate, acestea nefiind produse necesare, ci mai degrabă un moft.
Conform principiului de bază în materie probatorie, conform dispozițiilor art. 243 din N.C.p.c. ,.cel ce face o susținere în cadrul procesului trebuie să o dovedească", aceasta însemnând că sarcina probei revine victimei prejudiciului, în privința existenței și întinderii acestuia.
Având în vedere aceste aspecte, cu privire la probele arătate, s-a considerat că trebuie să fie îndeplinite condițiile cerute de lege pentru a se putea obține repararea prejudiciului. In acest sens, stabilirea prejudiciului NU se poate face prin apreciere ci pe bază de probe concludente și pertinente.
Nu a putut fi înțeleasă modalitatea prin care instanța a calculat suma de 2.989 lei reprezentând venitul nerealizat pe perioada zilelor de îngrijiri medicale și costul medicamentelor .
Având în vedere reținerea circumstanței atenuante a provocării, considera că se impunea ca pretențiile solicitate atât de persoana vătămată-parte civilă, cât și de unitățile sanitare (Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj - 4.412,04 lei și, respectiv, Spitalul municipal Sighetu Marmației - 760,86 lei) să fie reduse corespunzător cu culpa acesteia (30%). Întinderea despăgubirilor trebuie să fie determinată în raport cu gravitatea culpei atât a revizuentului cât și a persoanei vătămate, pe baza probelor administrate.
De altfel, chiar și P. de pe lângă Judecătoria Sighetu Marmației, în apelul formulat împotriva sentinței civile, a criticat modalitatea de stabilire a despăgubirilor, raportat la procentul de culpă al fiecăruia:
In condițiile în care din probatoriul administrat rezultă circumstanța atenuantă a provocării se impunea ca pretențiile reclamate de persoana vătămată-parte civilă să fie reduse corespunzător cu culpa acesteia din urmă și în mod similar să se procedeze și în ceea ce privește despăgubirile datorate părților civile Spitalul Municipal Sighetu Marmației și Spitalul Clinic de Urgență Cluj și în privința cheltuielilor judiciare.
In cazul în care paguba a fost cauzată atât din culpa autorului faptei cât și din culpa victimei, adică din culpa lor comună, nu există niciun temei juridic în baza căruia partea din paguba cauzată prin culpa victimei să fie reparată de autor
Despăgubirile civile pe care trebuie să le suporte autorul, nu vor reprezenta, în astfel de situații, repararea integrală a pabubei, ci numai a unei părți a acesteia, întinderea ei determinându-se în raport cu gravitatea culpelor autorului și victimei, stabilită pe baza probelor administrate de autoritățile judiciare.
Ca atare, în situația producerii pagubei în patrimoniul unității sanitare din cauza culpei comune a inculpatului și a părții vătămate, operează principiul de drept civil al răspunderii în raport cu întinderea culpei, despăgubirile datorate fiind diminuate corespunzător.
Neexistând, astfel cam s-a arătat anterior, niciun temei de drept pentru a se deroga de principiul enunțat, inculpatul urma să fie obligat a plăti unităților lei) ca fiind mult prea exagerate, chiar mai mari decât cuantumul constituirii de parte civilă, considerând că nu este justificată obligarea inculpatului la plata integrală a onorariilor, ci doar raportat Ia culpa reținută în sarcina acestuia, respectiv 70 %.
În drept, au fost invocate dispozițiile în temeiul dispozițiilor art. 452 alin. (1), art. 453 alin. (2), 456 alin. (1) din C.p.p. coroborate cu dispozițiile art. 509 și următoarele din N.c.p.c.
La termenul din 13 ianuarie 2015, ținând cont de dispozițiile art. 453 alin. 2 Cod de procedură penală, care prevăd că revizuirea hotărârilor judecătorești penale definitive, exclusiv cu privire la latura civilă, poate fi cerută numai în fața instanței civile, potrivit Codului de procedură civilă, cauza a fost transpusă pe complet civil, urmând a fi judecată potrivit Cod proc.civ.
La termenul din 24 februarie 2015, revizuentul a precizat că formulează cererea împotriva deciziei penale nr. 987/A/2014 a Curții de Apel Cluj, astfel că instanța a pus în discuție excepția necompetentei teritoriale a Judecătoriei Sighetu Marmației .
Potrivit art. 510 Cod proc.civ. cererea de revizuire se îndreaptă la instanța care a pronunțat hotărârea a cărei revizuire se cere.
Având in vedere precizarea revizuentului, respectiv faptul că înțelege să formuleze cererea de revizuire împotriva unei hotărâri a Curții de Apel Cluj, instanța, în temeiul dispozițiilor art. 132 alin. 3 Cod proc.civ. s-a admis excepția necompetentei teritoriale și s-a declinat competența în favoarea Curții de Apel Cluj.
La data de 19 mai 2015 cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj, Secția penală.
Examinând cererea formulată în cauză, Curtea constată faptul că, petentul P. S. a solicitat revizuirea deciziei penale nr. 987/A/2014 a Curții de Apel Cluj exclusiv sub aspectul laturii civile a cauzei, criticile sale vizând modul de soluționare a laturii civile a cauzei în care, la calculul despăgubirilor acordate victimei nu s-ar fi ținut cont de procentul culpei reținute în producerea faptei.
Potrivit dispozițiilor art. 453 alin. 2 Cod procedură penală „revizuirea hotărârilor judecătorești penale definitive, exclusiv cu privire la latura civilă, poate fi cerută numai în fața instanței civile, potrivit codului de procedură civilă”. Pe de altă parte, așa cum corect a constatat și instanța civilă de la Judecătoria Sighetu Marmației, în condițiile în care petentul a arătat că solicită revizuirea deciziei penale nr. 987/A/2015 a Curții de Apel Cluj, în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 510 Cod procedură civilă, cauza urmând astfel să fie transpusă la Secția I civilă a Curții de Apel Cluj pentru soluționare.
Văzând și prevederile art. 275 alin. 3 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE :
În temeiul art. 453 alin. 2 Cod procedură penală transpune cauza la Secția I civilă a Curții de Apel Cluj pentru soluționarea cererii de revizuire formulată de condamnatul P. S. împotriva dispozițiilor civile din decizia penală nr.987/2014 a Curții de Apel Cluj.
Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
E. B. C. I. D. S.
Red. E.B./M.N.
4 ex./21.09.2015
Jud.fond.-M. L. A.
| ← Comisie rogatorie internaţională. Încheierea nr. 296/2015.... | Mărturia mincinoasă. Art.273 NCP. Decizia nr. 1203/2015.... → |
|---|
