Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Încheierea nr. 126/2015. Curtea de Apel CLUJ
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 126/2015 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 31-08-2015
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal 8428
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
ÎNCHEIERE PENALĂ NR. 126/2015
Ședința publică din data de 31 AUGUST 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: – A. D. L.-AGHINIȚĂ
GREFIER – E. C. B.
Ministerul Public, P. de pe lângă Curtea de Apel Cluj
reprezentat prin procuror – S. D.
S-a luat spre examinare contestația formulată de către inculpatul R. S., împotriva încheierii penale din data de 05.08.2015 a Tribunalului S., pronunțată în dosarul nr._ 13, având ca obiect verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestului preventiv dispusă față de inculpat, în cursul judecății.
Dezbaterile au avut loc la data de 26 august 2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din hotărârea ce se va pronunța, când, Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea hotărârii mai întâi pentru data de 27.08.2015, iar mai apoi, pentru această dată.
CURTEA:
Prin încheierea penală fără număr din data de 5 august 2015 pronunțată de Tribunalul S. în dosarul nr._, în baza art. 208 alin. 2 - 4 C.p.p. a fost menținută măsura arestării preventive luată în lipsă față de inculpatul R. S. prin încheierea penală nr. 21/C/2012 a Tribunalului S. și confirmată prin încheierea penală nr.48/26.03.2015 a Tribunalului S..
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că inculpatul Rostas S. a fost trimis in judecata prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul S., pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 174 alin. 1 comb. cu art. 176 alin. 1. lit. a) C.p., cu aplic. art. 4 C.p. și a art. 5 C.p., respectiv infracțiunea de omor deosebit de grav, pentru care legea prevede pedeapsa detențiunii pe viață sau a închisorii de la 15 ani la 25 ani și interzicerea unor drepturi.
S-a reținut în sarcina acestuia că în seara zilei de 13.07.2007, în jurul orei 18,00, partea vătămată I. L.- D., cetățean român, s-a deplasat împreună cu alți cetățeni români și făptuitorul Jaroslaw Tomasz- Bialczak, cetățean polonez, în loc. Malahide, Comitatul Dublin, Irlanda, unde au organizat o operațiune de copiere a cardurilor bancare (skimming) la bancomatul (ATM-ul) băncii Ulster. Operațiunea a fost depistată și întreruptă de trecătorii aflați în zona bancomatului, participanții reușind să fugă din Malahide, ajungând ulterior, fiecare separat și pe cont propriu la un apartament situat la adresa 103 Donaghmore, The Anchorage, Bettystown, Comitatul Meath. Aici locuia unul din cetățenii români, participanți la operațiune și membru important al grupului, respectiv inculpatul S. R..
După ce a ajuns în apartamentul respectiv, partea vătămată a fost legată cu un cablu de un scaun și supus unei agresiuni susținute, deoarece în opinia membrilor grupului acesta a ascuns dispozitivul de copiere a cardurilor de pe bancomate (skimmer) și evaluat de aceștia la suma de 10.000 euro.
Din declarația făptuitorului R. M. data in fata organelor de politie din Irlanda reiese că asupra victimei I. L.- D. a avut loc o agresiune susținută și violentă, asociată cu tortură (pentru a-l determina să arate locul unde a ascuns dispozitivul; în realitate, dispozitivul a fost recuperat de un alt membru al grupului însă pentru faptul că victima a încercat să și-l însușească, membrii grupului au încercat să o determine prin tortură să achite totuși contravaloarea acestuia), care în final a dus la decesul acestuia, autorul agresiunii fiind inculpatul S. R.. Pe parcursul comiterii acestei agresiuni inculpatul S. R. l-a înjunghiat pe partea vătămată I. L.- D., cu un cuțit în partea inferior - posterioară a piciorului stâng, provocându-i o hemoragie abundentă, fără ca apoi să-i asigure transportul la o unitate medicală în vederea evitării decesului. În momentul comiterii agresiunii, în apartament mai erau de față cetățenii români C. O., I. A., R. M. și cetățeanul polonez Jaroslaw Tomasz- Bialczak.
Ulterior, după comiterea agresiunii, inculpatul și ceilalți făptuitori au curățat locul faptei de sânge și l-au contactat pe martorul S. O., cetățean român, prietenul și colegul de apartament al victimiei I. L.- D., și i-au cerut să-l transporte pe acesta la Spitalul „Doamna Noastră” din localitatea Drogheda, unde a fost constatat decesul victimei de către dr. Conor Egleston, în data de 13.07.2007, ora 22,45.
De asemenea, inculpatul R. S. i-a cerut martorului S. O., să inducă în eroare organele de anchetă cu privire la locul unde a fost găsită victima, în sensul ca acesta să declare, că a găsit victima în stare de inconștiență în apropierea locuinței sale, situată în Drogheda, 318 Brokville Park, Irlanda.
Astfel, martorul S. O. a transportat victima la Spitalul „Doamna Noastră” din localitatea Drogheda și a declarat că l-a găsit în apropierea locuinței sale, menținându-și această declarație până în data de 15.07.2007. Pentru acest motiv organele de anchetă irlandeze nu au reușit să-l identifice și să-l prindă pe inculpatul S. R., care în scurt timp după comiterea faptei a părăsit teritoriul Irlandei.
În data de 14.07.2007 în cadrul Spitalului Louth, Dundalk, Comitatul Louth, a fost efectuată autopsia victimei I. L.-D.. Conform raportului de autopsie întocmit de patologul de stat, dr. Maire Cassidy, decesul părții vătămate I. L.- D. a survenit ca urmare a unei plăgi prin înjunghiere în coapsă și/sau fractură de laringe.
Din raportul de autopsie reiese că în partea posterioară a piciorului stâng se afla o singură plagă prin înjunghiere care a dus la pierderea unei cantități considerabile de sânge și care, în absența asistenței medicale, era suficientă să producă decesul. În raport se apreciază că locul plăgii este neobișnuit. Plaga ar fi putut fi cauzată în cursul unui atac cu cuțitul, în special dacă între victimă și agresor a existat o luptă. Este posibil ca victima să fi fost atacat pe neașteptate de la spate, probabil în timp ce se lupta cu o altă persoană. Nu s-au mai observat alte plăgi de cuțit, în special, plăgi rezultate ca urmare a apărării contra cuțitului.
Cu ocazia autopsiei au mai fost constatate leziuni ale structurilor de la nivelul gâtului. Pe partea dreaptă a gâtului, țesuturile moi profunde prezentau o mică echimoză, asociată cu fracturi pe partea dreaptă a laringelui. O astfel de leziune ar fi putut surveni ca urmare a unei lovituri sau a aplicării unei presiuni pe laterala gâtului, de exemplu, în cazul în care gâtul ar fi fost strâns cu putere provocând traume localizate pe partea dreaptă a laringelui.
Prin încheierea penala nr. 21/C/2012 a Tribunalului S. a fost luata fata de inculpat măsura arestării preventive in lipsa, s-a emis mandatul european de arestare nr.1 din data de 31.05.2012 întrucât existau date ca inculpatul s-ar afla pe teritoriul Poloniei. La data de 18.03.2015 s-a executat mandatul european de arestare, inculpatul fiind predat de autoritățile britanice .Intre timp inculpatul a fost trimis in judecata in lipsa,cauza fiind înregistrata pe rolul Tribunalului S. sub numărul_ 13, aflându-se pe rolul instanței de judecata.
Prin încheierea penala nr.48/2015 a Tribunalului Salaj s-a confirmat in baza art. 231 pct.7 Cod procedură penală măsurii arestării preventive luată față de inculpatul R. S. prin Încheierea penală nr. 21/C/23.05.2012 a Tribunalului S. și a executării mandatului de arestare preventivă emis .
S-a reținut ca există indicii temeinice în sensul prevăzut de art.68/1 Cod procedură penală – și chiar probe, din care din care se poate trage presupunerea rezonabilă că inculpatul R. S. a săvârșit faptele pentru care este cercetat și pentru care s-a făcut propunerea de arestare preventivă.
Propunerea de arestare preventivă a inculpatului R. S. s-a făcut în temeiul dispozițiilor art.148 alin.1 lit.a și f si a Cod procedură penală și s-a constatat că sunt îndeplinite și cerințele prevăzute de aceste dispoziții legale: inculpatul R. S. a părăsit imediat după comiterea faptei teritoriul Irlandei, în scopul sustragerii de la urmărirea penală, iar legea prevede pentru fapta reținută în sarcina sa, pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există totodată probe că lăsarea lui în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, infracțiunea de omor deosebit de grav,este pedepsită de lege cu pedeapsa detențiunii pe viață sau a închisorii de la 15 ani la 25 ani iar Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat constant în jurisprudența sa, că pericol concret pentru ordinea publică, poate rezulta și din gradul însuși de pericol social al unor infracțiunii săvârșite de inculpat, atunci când acestea lezează anumite valori sociale de importanță deosebită.
Acest pericol s-a apreciat atât în raport de natura și gravitatea faptelor comise, rezonanța negativă produsă în comunitate, ca urmare a săvârșirii acesteia, cât și de persoana inculpatului. Infracțiunea pentru care este cercetat inculpatul R. S., prezintă un grad sporit de pericol social datorită modalității (prin cruzimi), mobilului (în scop de răzbunare) și împrejurărilor, în care a fost comisă (în cadrul unui grup infracțional) precum și a rezultatului letal produs asupra victimei (care a fost lăsată fără ajutor), elemente care coroborate denotă faptul că autorul infracțiunii are un pronunțat profil criminogen iar lăsarea sa în libertate pe timpul efectuării anchetei, reprezintă un veritabil pericol concret pentru ordinea publică.
Ulterior, prin încheierea penala din data de 20.04.2015 măsura preventiva luata a fost menținuta in condițiile art.208 alin 2-4 cpp,dosarul aflându-se in faza de judecata.
In privința legalității si temeiniciei măsurii arestării preventive se retine ca temeiurile inițiale nu s-au schimbat, menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului R. S. se impune și din perspectiva disp. 202 alin 1 Cod procedură penală, conform cărora scopul măsurilor preventive este acela a se asigura buna desfășurare a procesului penal ori pentru a se împiedica sustragerea învinuitului sau inculpatului de la urmărirea penală, de la judecată ori de la executarea pedepsei.
Astfel,la dosar exista in continuare indicii din care rezulta suspiciunea rezonabila ca inculpatul a comis o infracțiune, in acest sens fiind relevante declarațiile date de M. R. I., C. F., O. C., ofițerii de politie irlandezi, A. B., etc., in fata organelor judiciare irlandeze, precum si concluziile testării comportamentului simulat efectuata de către Serviciul Criminalistic din cadrul IPJ Bihor.
De asemenea, prin prisma noilor dispoziții ale codului penal se retine ca măsura preventiva luata este proporțională cu gravitatea in care aceasta a fost săvârșită si conduita inculpatului de la comiterea faptei, care imediat după comiterea faptei a părăsit teritoriul Irlandei, plecând in Polonia, fiind îndeplinite dispozițiile art.202 alin 3 Cpp ,cele prevăzute de art.223 alin 2 Cpp, privarea de libertate fiind necesara pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publica.
Mai mult,in cauza au fost administrate probe, declarații de martori, s-a încuviințat o comisie rogatorie internaționala in vederea audierii unui martor, cetățean polonez, care conform comunicărilor instanței poloneze este in curs de desfășurare, a fost efectuat un raport privind comportamentul simulat,si s-au emis adrese către Interpol si Inspectoratul General al Politiei de Frontiera Centrul Operațional de Coordonare in vederea introducerii unei semnalări SIS pentru martorii O. S. C., O. C. si M. R.. De asemenea,la acest termen de judecata s-a încuviințat efectuarea unei comisii rogatorii internaționale pentru audierea a doi martori, dintre care unul prin videoconferința.
Inculpatul invoca in apărarea sa ca durată arestării preventive ar fi depășit termenul rezonabil la care Curtea Europeana A drepturilor Omului face trimitere in jurisprudența sa, fiind arestat de 1 an si 7 luni,insa din actele existente la dosar, respectiv comunicările efectuate de Interpol rezulta doar ca inculpatul va fi predat de autoritate britanice la data de 11.03.2015,in fapt predarea având loc la data de 18.03.2015.Apreciem ca durata rezonabila a arestării preventive nu s-a împlinit, având in vedere si jurisprudența CEDO care definește criteriile prin prisma cărora se apreciază această durata. Întrucât cercetarea judecătorească este in curs de desfășurare, pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal se considera ca privarea de libertate a inculpatului este legitima si in conforma si cu jurisprudența CEDO in materie .
Pentru aceste considerente, în baza art. 208 C.p.p. a fost menținută în continuare măsura arestării preventive luată in lipsă față de inculpatul R. S., prin încheierea penală nr. 21/C/2012 a Tribunalului S. si confirmata prin încheierea penală numărul 48/26.03.2015 a Tribunalului.
Împotriva acestei încheieri a formulat contestație în termen legal inculpAtul R. S., solicitând admiterea acesteia și cercetare sa în stare de libertate întrucât nu este autorul infracțiunii reținute în sarcina sa.
Verificând încheierea penală atacată prin prisma motivelor de contestație invocate de inculpat, precum și a celor care puteau fi puse în discuție din oficiu, Curtea reține următoarele:
Instanța de fond în mod întemeiat a menținut măsura arestării preventive față de inculpatul R. S. în cursul judecății pentru o perioadă de 60 de zile, deoarece temeiurile care au dus la luarea acestei măsuri, respectiv disp. art.202 alin.3 rap. la art.223 alin.2 C.p.p. subzistă și în prezent.
Prin încheierea penal nr.21/2012 a Tribunalului S. s-a luat măsura arestării preventive față de inculpatul R. S. în lipsă, întrucât existau date că inculpatul s-ar afla pe teritoriul Poloniei .
La data de 18 martie 2015 s-a pus în executare mandatul european de arestare, inculpatul fiind predat de autoritățile britanice autorităților române, iar prin încheierea penală nr.48/2015 a Tribunalului S. s-a confirmat punerea în executare a mandatului de arestare preventivă față de inculpat.
Măsura arestării preventive a fost dispusă inițial în baza art.148 alin.1 lit.a și f V.C.p.p. pe motiv că inculpatul s-a sustras urmăririi penale, acesta este cercetat pentru o faptă deosebit de gravă, pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea mai mare de 4 ani, fiind acuzat de comiterea unei infracțiuni de omor deosebit de grav pedepsită de lege cu detențiunea pe viață sau pedeapsa închisorii de 15 la 25 de ani.
În prezent temeiurile care au dus la luarea măsurii arestării preventive sunt prevăzute de dispozițiile art.202 alin.1 și 3 raportat la art.223 alin.2 C.p.p., respectiv există suspiciunea rezonabilă că inculpatul a comis fapta de care este acuzat, o infracțiune împotriva vieții (omor deosebit de grav), pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea mai mare de 5 ani, iar raportat la modalitatea și circumstanțele comiterii presupusei fapte, anturajului și a mediului din care provine inculpatul, a personalității acestuia, privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol, cu atât mai mult cu cât inculpatul s-a sustras urmăririi penale, fiind arestat în lipsă, iar mandatul de arestare a fost pus în executare la cca. 3 ani de la luarea măsurii, acesta fiind depistat în Anglia, iar pus în libertate ar exista pericolul să părăsească țara și să se sustragă judecății.
Solicitarea inculpatului Rosta S. de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar au a arestului la domiciliu este neîntemeiată, deoarece circumstanțele favorabile invocate de inculpat, nu pot constitui prin ele însele temei al reconsiderării privării sale de libertate, acestea trebuind evaluate în contextul gravității sporite a faptei de care este acuzat și a scopului urmărit prin măsura preventivă dispusă, respectiv asigurarea unei bune desfășurări a procesului penal.
Pentru a se putea dispune înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar sau a arestului la domiciliu, este necesar ca față de momentul luării acestei măsuri privative de libertate să fi intervenit împrejurări de natură a modifica în sens favorabil inculpatului temeiurile care inițial au impus arestarea sa.
Datele ce caracterizează personalitatea inculpatului nu pot fi analizate în această fază a procesului de prelungirii a măsurii arestării preventive, în condițiile de art. 208 alin 2-4 C.p.p.
Toate aceste date ce caracterizează personalitatea inculpatului urmează să fie avute în vedere de către instanța de fond la o eventuală circumstanțiere a pedepsei, dacă acesta va fi găsit vinovat pentru presupusa faptă reținută în sarcina sa.
Curtea constată că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu s-au schimbat, ci se mențin în continuare, fiind întrunite condițiile prevăzute de art. 223 alin.2 Cod procedură penală, raportat la art. 202 alin 1 și 3 Cod procedură penală, existența acestora și la momentul de față, atât în ceea ce privește prima condiție, respectiv pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea pentru care este cercetat inculpatul și în considerarea căreia a fost emis mandatul de arestare preventivă este închisoarea mai mare de 5 ani, cât și existența celei de-a doua condiții, gravitatea faptei, a modului și circumstanțelor comiterii acesteia, privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.
De asemenea, de la momentul arestării inculpatului și până la momentul soluționării prezentei cereri, în cauză nu au fost efectuate acte din care să rezulte că situația acestuia, astfel cum a fost analizată de către judecătorul care a dispus arestarea sa și ulterior menținerea măsuri arestării preventive, care să conducă la schimbarea temeiurilor care au dus la luarea acestei măsuri.
Inculpatul este arestat începând cu data de 18 martie 2015 sens în care apreciem că nu a fost depășită perioada rezonabilă a acestei măsuri.
În ceea ce privește termenul rezonabil, Curtea apreciază că după o durată de 5 luni, de la luarea măsurii arestării preventive, detenția provizorie nu se poate transforma într-o pedeapsă, nefiind încălcate cerințele legislației europene nici sub acest aspect.
Durata arestării preventive nu este un temei al înlocuirii măsurii preventive, aceasta având relevanță numai sub aspectul prevăzut în art.241 Cod procedură penală, referitor la încetarea de drept a măsurilor preventive, text care nu are incidență în cauză.
Cât privește data finalizării procedurii în materie penală, luată în considerare pentru calculul “termenului rezonabil”, curtea a statuat că aceasta este data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare sau de achitare a celui interesat. (decizia din 27 iunie 1968 în cauza Eckle contra Germaniei).
Având în vedere că în cauză sunt întrunite condițiile art. 223 alin.2 Cod procedură penală, raportat la art. 202 alin 1 și 3 Cod procedură penală, că nu se impune înlocuirea măsurii arestării preventive, la fel nu a fost depășit termenul rezonabil al acestei măsuri, astfel că în baza art.203 alin 6 și art. 206 Cod procedură penală urmează să fie respinsă contestația formulată de inculpat împotriva încheierii penale F.NR. din data de 5 august 2015 a Tribunalului S..
În baza art. 275 pct. 4 alin.2 Cod procedură penală inculpatul urmează să plătească statului suma de câte 300 lei cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondată contestația formulată de inculpatul R. S. (fiul lui Ș. și V., născut la data de 22.11.1980 în municipiul Cluj-N.; jud. Cluj, domiciliat în comuna Hida, ., Jud. S.; CNP_; posesor al CI . Nr._ eliberat de SPCLEP HIDA) împotriva încheierii penale F.NR. din data de 5 august 2015 a Tribunalului S..
Obligă contestatorul la plata cheltuielilor de judecată în favoarea statului în sumă de 300 lei.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publica din data de 31 august 2015.
PREȘEDINTEGREFIER
A. D. L.-AGHINIȚĂ E. C. B.
Red.ADLA/A.C.
3 ex./29.11.2015
Jud.fond. T. C.
| ← Verificare măsuri preventive. Art.205 NCPP. Încheierea nr.... | Comisie rogatorie internaţională. Încheierea nr. 296/2015.... → |
|---|
