Delapidarea. Art. 215 ind.1 C.p.. Decizia nr. 617/2013. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 617/2013 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 16-09-2013 în dosarul nr. 13165/212/2011
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ NR. 617/P
Ședința publică din 16 septembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE –A. I.
Judecător – C. C.
Judecător – D. I. N.
Grefier I. C.
Cu participarea Ministerului Public prin procuror R. C.
Pe rol judecarea recursului penal declarat de inculpata M. G. (VINOGRADOV) – domiciliată în Năvodari, ., .. C, ., împotriva sentinței penale nr. 165/08.02.2013 pronunțată de judecătoria C. în dosarul penal nr._, având ca obiect delapidarea (art. 215 ind.1 C.p.).
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 05.09.2013 și au fost consemnate în încheierea de ședință, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar completul de judecată având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 16.09.2013, când a pronunțat următoarea decizie.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față, reține următoarele:
Prin sentința penală nr.165/08.02.2013, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._, s-a hotărât:
În baza art. 334 c.pr.pen. schimbă încadrarea juridică a infracțiunii pentru care inculpata M. G. (fostă Vinogradov) a fost trimisă în judecată, din infracțiunea prev. de art. 2151 alin. 1 c.pen. în infracțiunea prev. de art. 2151 alin. 1 c.pen. cu aplic. art. 41 alin. 2 c.pen.
În baza art. 2151 alin. 1 c.pen. cu aplic. art. 41 alin. 2 c.pen. condamnă inculpata M. G. (fostă Vinogradov, fiica lui P. și I., născută la data de 11.01.1984 în C., domiciliată în Năvodari, ., ., CNP_) la pedeapsa de 1 an închisoare.
În baza art. 81 c.pen dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an închisoare pe o durata de 3 ani reprezentând termen de încercare potrivit art 82 c.pen
În baza art. 83,84 c.pen atrage atenția inculpatei că săvârșirea unei noi infracțiuni intenționate în termenul de încercare ori neachitarea despăgubirilor civile va impune revocarea suspendării condiționate .
În baza art. 71 c.pen interzice inculpatei drepturile prevăzute de art 64 lit a teza a II-a și lit b c.pen .
În baza art. 71 alin 5 c.pen dispune suspendarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei.
În baza art. 14 și 346 c.pr.pen. obligă inculpata la plata sumei de 66.375, 16 lei în favoarea părții civile . cu titlu de daune materiale. Respinge solicitarea inculpatei privind obligarea ei în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata despăgubirilor civile.
În baza art 189 c.pr.pen dispune avansarea sumei de 200 lei reprezentând onorarii avocat oficiu conform delegației nr. 400/2013 din fondurile Ministerului Justitiei în favoarea Baroului C..
În baza art. 191 c.pr.pen obligă inculpata la plata sumei de 1550 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 1624/P/2009 din data de 16.05.2011 al Parchetului de pe lângă Tribunalul C., s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei M. G. (fostă Vinogradov) sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 2151 alin. 1 c.pen.
S-a reținut în sarcina inculpatei M. G. (fostă Vinogradov) faptul că în calitate de gestionară la . Năvodari- depozitul situat în Năvodari, ., în perioada: 16.o9.2oo4 - 16.12.2oo7 și-a însușit din gestiune suma de 66,375 lei rezultată din vânzarea mărfurilor.
2. Probațiune
2.1. Mijloace de probă administrate în faza urmăririi penale
În cursul urmăririi penale, au fost administrate următoarele mijloace de probă: declarațiile reprezentantului părții civile . împreună cu actele justificative ; raportul de expertiză contabilă judiciară și suplimentul; declarațiile martorilor Gheoghe F. și S. S. C. ; informațiile furnizate de TDL Soft Computer SRL; declarația inculpatei Vinogradov G..
2.2. Mijloace de probă administrate în faza judecății
În cursul judecății a fost urmată procedura de drept comun și au fost administrate următoarele mijloace de probă: declarația inculpatei, declarațiile martorilor Gheoghe F., F. C., B. O., T. L. și S. S. C., declarațiile reprezentantului părții responsabile civilmente M. M..
2.3. Poziția procesuală a inculpatei
În cursul urmăririi penale, inculpata nu a recunoscut comiterea infracțiunii care i s-a reținut în sarcină, declarând că nu nu și-a însușit nicio sumă de bani din gestiune.
In faza judecății inculpata și-a menținut aceeași poziție procesuală.
3. Situația de fapt reținută de instanță
La data de. ol.ol.2oo4 inculpata M. G. (fostă Vinogradov) a fost angajată la . Năvodari în funcția de gestionar, în baza contractului individual de muncă înregistrat la Inspectoratul Teritorial de Muncă C. sub nr._ din 2o.ol.2oo4.
Inculpata a fost repartizată la punctul de lucru situat în Năvodari, . unde și-a desfășurat activitatea și martorul G. F. care, deși era încadrat ca șef depozit, în realitate a lucrat ca manipulant îndeplinind dispozițiile inculpatei Vinogradov G..
În afară de inculpată nu mai avea nimeni cheile de la depozitul de marfă și nimeni altcineva nu opera la calculator.
În conformitate cu atribuțiile stabilite prin fișa postului, inculpata înregistra intrările și retururile din gestiune prin operarea notelor de recepție și a avizelor de însoțire a mărfii în programul de gestiune instalat în calculatorul de la punctul de lucru, înregistra mărfurile vândute și încasa contravaloarea acestora, pe care trebuia să o depună zilnic la casieria societății pe bază de monetare.
La data de 14.11.2oo7 prin decizia nr. 647, administratorul societății T. V. SRL a dispus inventarierea generală a patrimoniului societății.
Întrucât la punctul de lucru din Năvodari gestionat de inculpata Vinogradov G. s-au constatat minusuri în cuantum de 66.375,16 lei, contestat de inculpată, la data de o7.12.2oo7 s-a dispus reinventarierea mărfurilor din depozit.
Reinventarierea a concluzionat cu privire la existența minusului în aceeași sumă.
Trebuie precizat că pentru prima dată inventarierea în anul 2007 s-a făcut de un revizor contabil angajat de societate ca urmare a extinderii activității ..
Aflând că la prima inventariere s-au constatat nereguli în gestiunea punctului de lucru, în sensul că s-a constatat că inculpata nu a predat Z-ul, ci rapoarte secvențiale și că își însușise sume de bani din gestiune și că urmează o a doua inventariere, inculpata Vinogradov G. a anunțat că programul pe care ținea evidența stocurilor nu mai funcționează.
Angajații . SRL, care asigurau programul de calculator pe baza căruia se calculau stocurile și se ținea evidența contabilă în sistem computerizat, precum și reparații la computere în caz de defecțiune, au examinat calculatorul pus la dispoziție de ., ocazie cu care au constatat că cele 11 fișiere aferente activității firmei pe anul 2007- nu mai era pe calculator, fusese șters de cineva.
Întrucât în luna septembrie 2007 . SRL efectuase transferul datelor de pe hard disk-ul calculatorului vechi pe un calculator mai bun și avea salvată la firmă baza de date pentru lunile ianuarie-septembrie 2007, s-a procedat la transferul acestor date in calculatorul . posibilitatea firmei sa recupereze baza de date pana in septembrie. După ce au fost transferat datele pana in luna septembrie, a fost refăcut stocul de marfa pana in luna noiembrie - pe baza intrărilor si ieșirilor care existau deja in calculator. Trebuie precizat că celelalte fișiere erau salvate in calculator din 1997 si pana in anul 2006 inclusiv, însă fișierele pe anul 2007 care vizau mișcarea in gestiune - denumirea gestiunii - au fost șterse, nefiind nevoie de cunoștințe de specialitate pentru a șterge un asemenea fișier.
În faza urmăririi penale, ca urmare a plângerii formulate de partea civilă . Năvodari s-a dispus efectuarea unei expertize contabile judiciare, care a concluzionat că în perioada 16.o9.2oo4 - o6.12.2oo7 inculpata Vinogradov G. nu a depus la casieria unității suna totală de 66.375,16 lei, rezultată din vânzarea mărfurilor.
Pentru efectuarea expertizei, expertul a confruntat datele înregistrate în evidența contabilă a societății și cele comunicate de inculpata Vinogradov G. cu privire la existența și mișcarea mărfurilor din gestiunea sa, precum și la examinarea unor role jurnal pe care s-au înscris informațiile din bonurile fiscale eliberate prin casa de marcaj a gestiunii pentru mărfurile vândute. Astfel, s-a constatat că în anumite zile inculpata nu a depus în totalitate la casieria unității sumele încasate din vânzarea mărfurilor, astfel:
-în ziua de o5.ol.2oo7 au fost vândute mărfuri în valoare de 1289,8o lei cu 13 bonuri fiscale centralizate prin raportul fiscal de închidere zilnică Z nr. 4080 emis de casa de marcaj la ora 17,53. din această sumă s-a depus la casieria societății suma de 622 lei cu monetarul_/o5.o 1.2oo7 respectiv cu 667 lei mai puțin;
-în ziua de lo.o5.2oo7 contrar prevederilor art. 64 din Normele metodologice pentru aplicarea OUG nr. 28/1999 privind utilizarea caselor de marcat electronice fiscale aprobate prin HG nr. 479/2oo3 republicată, potrivit căreia „comanda de închidere zilnică a totalizatoarelor zilnice cu caracter fiscal este unică și obligatorie", inculpata Vinogradov G. a emis două rapoarte fiscale de închidere Z după cum urmează:
-la ora 15,52 raportul Z nr. 0592 cu suma de 579,53 lei reprezentând centralizarea a 9 bonuri fiscale de vânzare mărfuri ;
-la ora 16,54 a emis cel de-al doilea raport Z nr. 0953 pentru suma de 79o lei reprezentând centralizarea a 6 bonuri fiscale.
Cu monetarul nr._ din aceeași zi, inculpata Vinogradov G. a depus la casieria societății numai suma de 79o lei reprezentând contravaloarea mărfurilor vândute cu ultimele bonuri fiscale centralizate prin raportul Z nr. 0593.
În ziua de 15.o5.2oo7 situația vânzării mărfurilor a fost centralizată astfel:
-la ora 16,37 a fost editat prin casa de marcaj primul raport periodic cu suma de 13oo,55 lei pentru centralizarea a 10 bonuri fiscale, după care urmează un alt raport periodic cu suma de 1166 lei reprezentând contravaloarea mărfurilor vândute cu alte 4 bonuri fiscale iar la sfârșitul zilei editează raportul fiscal de închidere Z nr. 0597 cu suma totală de 2466,55 lei. Din această sumă inculpata a depus la casieria unității numai suma de 1166 lei cu monetarul_/15.o5.2oo7, sumă ce a fost centralizată prin cel de-al doilea raport periodic de casă.
În ziua de 27.o5.2oo6 vânzările au fost centralizate electronic prin casa de marcaj astfel:
-la ora 14,o6 a fost editat primul raport periodic de casă prin centralizarea a 22 bonuri fiscale în sumă de 8o1,18 lei ;
-la ora 14,o7 a mai fost editat un alt raport periodic cu suma de 7oo lei reprezentând contravaloarea mărfurilor vândute cu un bon fiscal ;
-la ora 14,16 a fost editat raportul de închidere zilnică Z pentru suma totală de 15ol,18 lei din care inculpata Vinogradov G. a depus la casieria unității numai suma de 7oo lei cu monetarul nr._/27.o5.2oo6 corespunzătoare celui de-al doilea raport periodic de casă.
Având în vedere că la monetarele înregistrate în evidența contabilă a societății inculpata Vinogradov G. nu a atașat în toate cazurile rapoartele fiscale de închidere zilnică Z care să permită verificarea concordanței sumelor depuse la casieria societății cu sumele rezultate din bonurile fiscale de vânzări zilnice de mărfuri centralizate prin rapoartele Z, s-a procedat la verificarea memoriei casei de marcat Model Sapei Euro . 6012/10 care a funcționat la punctul de lucru al ..
Diferențele valorice între sumele de bani depuse pe bază de monetar la casieria societății de către inculpata Vinogradov G. și cele rezultate din citirea memoriei fiscale a casei de marcat pentru vânzările de mărfuri efectuate în perioada 16.o9.2oo4 - lo.12.2oo7 la gestiunea punctului de lucru din Năvodari, . au totalizat suma de 19.7615,06 lei lei astfel:
-în perioada 16.o9.2oo4 - ol.o2.2oo5 inculpata nu a depus suma totală de 883.666,71 lei ROL (88.366,61 lei RON), iar în perioada ol.o7.2oo5 - o6.12.2oo7 nu a depus suma de lo9.248,45 lei RON, cercetările concluzionând că inculpata și-a însușit din acestea suma de 66.375,16 lei.
În faza urmăririi penale inculpata Vinogradov G. a formulat obiecțiuni cu privire la concluziile raportului de expertiză judiciară contabilă solicitând un supliment la care expertul să nu aibă în vedere datele stocate în computerul depozitului, întrucât acesta s-a defectat în luna noiembrie 2oo7 și să se ia în considerare documentele transmise de acesta zilnic la depozitul central-monetar, raportul zilnic, facturi, avize de intrare, luându-se ca punct de plecare inventarul din luna aprilie 2oo7 la care nu s-a constatat nici o lipsă în gestiune.
De urmare, expertiza a examinat toate documentele de intrare-ieșire în și din gestiune emise și transcrise la contabilitatea societății de către inculpata de la preluarea gestiunii la 15.o9.2oo4 și până la data de 16.12.2oo7 când s-a emis ultimul document și după care s-a efectuat inventarierea generală a mărfurilor din gestiunea sa.
În urma analizei s-a concluzionat că plusul de marfă de 1767,68 lei și minusurile de 66.375,16 lei au fost stabilite corect de comisia de inventariere și au fost înregistrate în evidența contabilă a societății, cu nota contabilă nr. 72 l/3o.o4.2oo7, prin compensare valorică.
În faza judecății a fost întocmit un supliment la raportul de expertiză contabilă, expertul contabil concluzionând că nu a existat un raport de gestiune tipizat, ci computerizat, printr-un program de gestiune a stocurilor, iar pentru anii 2004-2006 la inventarierile anuale nu s-au constatat diferențe semnificative. din Verificarea concordanței prețurilor de vânzare cu amănuntul mărfurilor înscrise în notele de intrare-recepție (NIR) și bonurile fiscale de pe rolele utilizate la casa de marcat în perioada 27.07-27.11.2007 nu au fost constatate neconcordanțe.
Declarațiile martorilor audiați în cursul procesului penal
1. Fiind audiat, martorul S. S. C. a declarat că în anul 2007 a lucrat ca programator la . SRL și a fost solicitat de administratora societății . transfere programul și baza de date dintr-un calculator vechi pe un calculator mai bun. A fost luat la firmă hard disk-ul calculatorului vechi, care era în stare de funcționare, pentru a realiza copierea datelor. Au fost copiate datele de pe hard disk la în celălalt calculator conform instrucțiunilor primite de la client. Calculatorul pe care a fost transferata baza de date a fost predat în funcțiune.
Aceste lucruri s-au întâmplat in luna septembrie a anului 2007. In luna decembrie cei de la firma de calculatoare au fost din nou sunați pentru ca nu mai funcționează programul, s-au deplasat la sediul firmei, au constatat ca unul dintre fișierele necesare programului-cel pe anul 2007- nu mai era pe calculator (fiind șterse 11 fișiere aferente înregistrării operațiunilor pe lunile ianuarie-noiembrie 2007).
Știind ca la sediul . SRL exista salvata din luna septembrie baza de date, când a fost efectuat transferul de date, s-a procedat la transferul acestor date in calculatorul . posibilitatea firmei sa recupereze baza de date pana in septembrie.
După ce au fost transferat datele pana in luna septembrie, a fost refăcut stocul de marfa pana in luna noiembrie - pe baza intrărilor si ieșirilor care existau deja in calculator. De obicei acest tip de fișiere se strică prin întreruperea curentului. Acest lucru insă se produce in cazul unui singur fișier - pe care se lucrează la acel moment - nu pe 11 fișiere cum era situația in cauză (pentru lunile ianuarie -noiembrie).
Celelalte fișiere erau salvate in calculator din 1997 si pana in anul 2006 inclusiv, însă fișierele pe anul 2007 care vizau mișcarea in gestiune - denumirea gestiunii - existau în baza de date. Concluzia logică este că acele fișiere nu aveau cum să dispară ci că au fost șterse. Nu era nevoie de cunoștințe de specialitate pentru a șterge un asemenea fișier.
Accesul la calculator nu era codat si nici nu necesita autorizare specială - din partea administratorului pentru a fi ștergerea datelor. Orice persoana care era in fata calculatorului putea sa modifice le sau sa șteargă din baza de date - fiind vorba despre operațiuni simple.
Cei de la firma de calculatoare nu au fost solicitați sa înlocuiască hard disk-ul calculatorului si nici sa înlocuiască piese din el întrucât calculatorul era foarte vechi si nu se puteau înlocui nemafiind de găsit acele piese. De aceea li s-a si cerut să transfere baza de date pe un calculator mai bun.
Din moment ce nu s-au primit reclamații este evident că la momentul transferului bazei de date nu s-au produs defecțiuni sau erori de comunicare.
2. Martora T. L. a declarat că în anul 2007 avea calitatea de programator . SRL; în aceasta calitate a realizat un program care permitea ținerea stocurilor de marfa. Un asemenea program a fost vândut . toamna anului 2007 calculatorul .-a defectat delectat si a fost adus la . SRL. S-au transferat datele din calculator pe un hard disk pus la dispoziție de . pe hard disk au fost transferate datele salvate . pus dispoziție de .>
Programul care permitea ținerea evidentei stocurilor era intact în sensul ca nu avea date șterse si nici modificări. Fișierele salvate in baza programului de ținere a stocurilor puteau fi șterse de oricine avea la acces la calculator, intrucat calculatorul nu era parolat. Spre sfârșitul anului s-a reclamat faptul ca programul nu mai funcționează, însă la verificare s-a constatat că fusese șters din baza de date fișierul de stocuri, însă fișierele care cuprindeau documentele primare- intrări ieșiri de mărfuri erau intacte.
Întrucat pe hard disk-ul . SRL rămăseseră salvate stocurile pana in luna septembrie, au fost transferate din calculatorul . SRL în calculatorul . existente pană in luna septembrie.
Martora a precizat că stocul se stabilește dintr-un stoc initial la începutul lunii, la care se adaugă intrările de marfă, si din care se scot vânzările, astfel ca la sfârșitul lunii se recuperează stocul. In lunile septembrie-noiembrie programul a funcționat bine, aspect ce duce la contuzia ca nu fost șterse date cu privire la stocuri intrucat in caz contrar programul nu ar mai funcționat, dar nu au fost primite reclamații de la .>
De asemenea, în luna decembrie calculatorul ., singura deficienta constatată fiind lipsa fișierului stocului. În luna septembrie a existat o problema la memoria calculatorului insa hard disk-ul era bun, datele fiind păstrate astfel incat s-a reușit transferarea lor.
Casele de marcat vin cu un soft care permite care stabilirea legăturii dintre acestea și calculator. Vanzarea ce se operează din calculator se transmite la casa de marcat si se editează bonul fiscal. Zet-ul din casa de marcat se depune odată cu monetarul la sfârsitul fiecărei zile, iar în calculator apare o situație zilnica a vanzarilor care trebuie sa coincidă cu Z-ul din casa de marcat.
3. Martorul Gheoghe F. a declarat că din aprilie 2006 pana in decembrie 2007 a lucrat la . încărca si descărca materiale de construcții, gestionară și utilizatoare a calculatorului firmei fiind exclusiv inculpata.
Inculpata, după ce primea plata pentru marfa pentru marfa pe care clientul decidea să o cumpere, preda clientului bonul din casa de marcat si respectiv factura daca era cazul, întocmea monetarul si preda banii reprezentantului societății în fiecare seară - sub semnătură.
Ultima data inventarul s-a făcut in luna decembrie 2007.
În anul 2007, înainte de inventar s-a stricat calculatorul de trei ori, când a fost schimbată unitatea centrală, apoi s-au înlocuit niște piese.
După ce s-a schimbat memoria calculatorului s-au constatat diferențe de marfa. Înainte să se schimbe memoria calculatorului nu au fost constatate diferențe de marfă.
Martorul a precizat că el nu a încasat niciodată bani de la clienți.
4. Martora B. O. a declarat că în anul 2007 a fost angajata la . calitate de revizor contabil, efectuând la aceasta societate la sfârșitul anului 2007 un inventar. Pe baza unei balanțe luate din calculatorul firmei de la punctul de lucru vizat de control, a fost numărată marfa din stoc. După ce s-a terminat inventarul comisia de inventariere din care făcea si martora parte a constatat ca valoarea totala a mărfii inventariate, nu corespundea cu valoarea marfii din contabilitate, contabilitatea fiind ținuta la sediul principal al firmei pe baza intrarilor si ieșirilor ținute la punctul de lucru.
Ca si total, valoarea mărfurilor din balanță coincidea cu valoarea mărfurilor din contabilitate, dar daca se făcea totalul cantitate x preț valorile nu mai coincideau, daca se aduna produs cu produs valoarea era mai mică decât cea din contabilitate. Adica fuseseră mai multe mărfuri vândute și probabil nu se scădeau din total balanță, însă intrările si iesirile de mărfuri coincideau.
S-a constatat de asemenea că pe rolele de la casa de marcat apăreau mai multe rapoarte fiscale, adică mai multe vanzari decât cele predate efectiv în ziua respectivă.
Martora a precizat că Z-ul se scoate din casa de marcat si reprezintă valoarea totală a vânzărilor din ziua respectiva, iar la inventar s-a constatat că ceea ce se scotea din casa de marcat era un raport fiscal la o anumita ora a zilei și nu toate rapoartele fiscale pentru întreaga zi care sa permită efectuarea acelui Z.
În acest fel a explicat martora faptul că monetarul coincidea cu Z-ul, care insa de fapt nu era un Z propriu-zius, ci un raport fiscal scos până la o anumită oră a zilei, adică s-au predat doar rapoarte fiscale secvențiale.
Rapoartele fiscale predate de inculpată erau apropiate de ora închiderii pentru că nu se putea preda un raport fiscal de la ora 12, însă evidenția operațiunile efectuate de la ultimul raport fiscal scos, iar nu raportul pe întreaga zi.
5. Martora F. C. a declarat că începand cu anul 2002 pana in anul 2009 a fost anagata in functia de contabil la . erau de sine stătătoare si nu făceau parte dintr-o rețea pentru a fi accesate programe de la sediul principal la un anumit depozit de marfă. In anul 2007 s-a anagajat un revizor de gestiune pentru a realiza inventarierea anuala.
P. atunci inventarierele erau făcute de o comisie alcătuită din salariați ai firmei. In paralel cu rapoartele fiscale predate odată cu monetarul de gestionar la sediul central aveau o evidenta separata adică toate trimiterile valorice si ieșirile de mărfuri din punctele de lucru. La final de luna, pentru ca nu exista imprimanta la punctul de lucru, inculpata preda un înscris semnat de ea in care menționa că stocul final era luat din balanța calculatorului afișat de programul din calculator. Stocul final comunicat de inculpată si cel din evidentele martorei coincidea ori erau valoric apropiate. In luna noiembrie 2007 s-a făcut inventarul de către revizorul contabil, ocazie cu care au fost adunate toate listele de inventar, ceea ce martora nu reușise să facă până atunci, ocazie cu care s-a constatat că totalul din listele de inventar era mai mic decât totalul balanței.
Imediat dupa inventar si dupa ce martorei i-a fost comunicat faptul
au fost constate nereguli in gestiune si ca se va face o noua inventariere, inculpata a anunțat că s-a stricat programul în luna decembrie, iar cei de la firma de calculatoare au luat calculatorul la ei la firma si au reinstalat datele pe care le salvaseră cu ocazia reparațiilor efectuate in luna septembrie anului 2007. Gestiunea a fost adusa apoi la zi după care s-a făcut un nou inventar.
Tot timpul inculpata a susținut ca problema a fost cauzata de calculator. Atâta timp cat totalurile coincideau cu ceea baza de date pe care martora o avea în evidență, nu avea cum să fie o problemă din calculator. Dacă ar fi fost adevărată această susținere a inculpatei, nu ar mai fi coincis totalurile din baza de date a depozitului și cea de la sediul principal, ci baza de date ar fi fost eronată După ce s-a terminat cel de-al doile inventar, inculpata nu a mai răspuns la telefon.
Fiind audiată, partea responsabilă civilmente M. M. a declarat că în perioada 1998-2006, 2008-prezent este administrator la . anul 2007 administrator si unic asociat a fost M. N., martora fiind director comercial.
La sfârșitul fiecărui an se face inventarierea patrimoniului, se intrunește o comisie de inventariere pentru fiecare punct de lucru. Pentru ca activitatea firmei s-a extins, în anul 2007 a fost angajat si un revizor contabil.
Fiecare punct de lucru avea un calculator pe care tinea gestiune proprie. Facandu-se inventarierea la punctul de lucru unde inculpata era unicul gestionar, s-a constatat pe teren că fapticul si scripticul din balanța erau diferite ca valoare, însă monetarul cu raportul din casa de marcat erau identice, precum si cu balanța înctocmită la sfârșitul fiecărei luni. Toate intrările si ieșirile de la sfârșit de luna erau identice cu balanța din contabilitate.
In urma inventarierii s-a constat ca adunându-se produsul cu valoarea lui, suma rezultată nu era identica cu ce se afla in contabilitate. Raportul de casă predat era apropiat de ora închiderii si administratorul a considerat ca acest raport reprezenta Z-ul.
In urma expertizei contabile au fost luate toate rolele de la toate rolele de la toate casele de marcat, ocazie cu care s-a constatat că nu era predat Z-ul, adică totalul vânzărilor din ziua respectivă, ci era predat doar raportul fiscal care se poate scoale la orice ora si nu cuprindea toate operațiunile efectuate in acea zi.
Partea responsabilă civilmente a declarat că ea nu avea cheie de la depozit.
De vânzări se ocupa gestionara, inculpata fiind singurul angajat care avea acces la program si la calculator.
Fiind audiată inculpata Vinogradov G. nu a recunoscut lipsa din gestiune invocând că provine dintr-o defecțiune a calculatorului pe care ținea evidența mărfurilor din depozit, arătând că nu își explică constatarea din raportul de expertiza in senul că ar fi depus la casieria societății doar contravaloarea parțială a mărfurilor vândute, precizând că în perioada 2004-2007 zilnic a întocmit raportul fiscal.
În condițiile în care din mijloacele de probă administrate a rezultat că inculpata, gestionara punctului de lucru era singura care se ocupa de vânzări, singurul angajat care avea acces la program si la calculator, ținând seama că stocul final comunicat de inculpată si cel din evidentele contabile de la sediul principal coincidea ori oricum erau valoric apropiate, instanța constată că susținerile inculpatei în sensul că lipsa constatată la inventar a fost cauzată de o defecțiune a programului nu pot fi primite, întrucât o defecțiune ar fi determinat diferențe semnificative între cele două stocuri și nici nu ar fi coincis monetarul cu rapoartele fiscale predate zilnic de inculpată.
De altfel, revizorul contabil B. O. a declarat că la controlul pe teren s-a constatat că valoarea totala a mărfii inventariate nu corespundea cu valoarea marfii din contabilitate, contabilitatea fiind ținuta la sediul principal al firmei pe baza intrarilor si ieșirilor ținute la punctul de lucru, însă ca si total, valoarea mărfurilor din balanță coincidea cu valoarea mărfurilor din contabilitate, dar daca se făcea totalul cantitate x preț valorile nu mai coincideau, daca se aduna produs cu produs valoarea era mai mică decât cea din contabilitate. Ceea ce înseamnă că fuseseră mai multe mărfuri vândute și nu se scădeau din total balanță. De asemenea martora a constatat la inventar că ceea ce se scotea din casa de marcat de către inculpată era un raport fiscal la o anumita ora a zilei și nu toate rapoartele fiscale pentru întreaga zi care sa permită efectuarea acelui raport Z, adică totalitatea operațiunilor pe o anumită zi, astfel că monetarul coincidea cu Z-ul, care insa de fapt nu era un raport Z propriu-zius, ci un raport fiscal secvențial scos până la o anumită oră a zilei.
De asemenea, în condițiile în care martorii T. L. S. S. C. au declarat că în luna decembrie 2007 când trebuia făcut al doilea inventar, la primul fiind constatate nereguli în gestiunea inculpatei, inculpata a anunțat că s-a stricat calculatorul, însă martorii nu au constatat nicio defecțiune ci faptul că unul dintre fișierele necesare programului-cel pe anul 2007- nu mai era pe calculator, fiind șterse cele 11 fișiere reprezentând exclusiv stocul pe anul 2007, celelalte informații pe anii 1998-2006 fiind intacte, instanța constată că inculpata a șters baza de date pe anul 2007 pentru a împiedica efectuarea unui al doilea inventar, aceasta necunoscând că pe hard disk-ul . SRL rămăseseră salvate stocurile pana in luna septembrie 2007 și era posibilă recuperarea datelor.
Este important de precizat că în luna decembrie 2007 a fost efectuat pentru prima dată inventarul de un revizor contabil, care a constatat modul de operare al inculpatei, până atunci comisia de inventariere care a efectuat inventarul nerealizând că inculpata nu preda raportul Z care să cuprindă totalitatea operațiunilor efectuate într-o zi, ci un raport secvențial în care erau cuprinse doar câteva operațiuni, fiind astfel posibilă insușirea de către inculpată a sumelor de bani neevidențiate de raportul predat; monetarul coincidea cu raportul secvențial predat întrucât inculpata scotea raportul secvențial la o oră apropiată de ora închiderii, însă evidenția operațiunile efectuate de la ultimul raport fiscal scos, la o oră aleasă de inculpată, iar nu raportul pe întreaga zi .
De altfel, și expertul contabil a constatat că inculpata a încasat sume de bani și a făcut doar depuneri parțiale din sumele încasate din vânzarea mărfurilor.
4.Încadrarea juridică a infracțiunii
Sub aspectul laturii obiective, fapta inculpatei M. G. (fostă Vinogradov), gestionară la . Năvodari- depozitul situat în Năvodari, ., constând în aceea că în perioada 16.o9.2oo4 - 16.12.2oo7 și-a însușit din gestiune suma de 66.375, 16 lei rezultată din vânzarea mărfurilor, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de delapidare, prev.de disp.art. 2151 alin. 1 c.pen.
Având în vedere că activitatea inculpatei s-a desfășurat în baza aceleiași rezoluții infracționale pe durata a 3 ani, în baza art. 334 c.pr.pen. se va schimba încadrarea juridică a infracțiunii pentru care inculpata M. G. (fostă Vinogradov) a fost trimisă în judecată, din infracțiunea prev. de art. 2151 alin. 1 c.pen. în infracțiunea prev. de art. 2151 alin. 1 c.pen. cu aplic. art. 41 alin. 2 c.pen.
Sub aspectul laturii subiective, inculpata a comis infracțiunea cu intenție directă.
5. Individualizarea judiciară a pedepsei
La individualizarea judiciară a pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatei, se vor va avea în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C. pen: dispozițiile din partea generală a Codului penal privind forma de vinovăție, limitele de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunea de delapidare, gradul de pericol social al infracțiunii imprimat de modalitatea de săvârșire, durata în timp pe care a desfășurat activitatea infracțională, cuantumul mare al prejudiciului; circumstanțele personale ale inculpatei: inculpata are vârsta de 29 de ani, nu are antecedente penale, nu a recunoscut comiterea infracțiunii.
În ceea ce privește dozarea pedepsei, inculpatei i se va aplica pedeapsa de 1 an închisoare.
De asemenea fiind indeplinite conditiile prevazute de art. 81 C.pen. instanta apreciaza ca reeducarea inculpatei, în sensul respectului datorat valorilor sociale ocrotite de lege, poate avea loc si fara privare de libertate, dând posibilitatea inculpatei sa reflecteze asupra propriului comportament raportat la relatiile sociale pe care a inteles sa le încalce prin savarsirea infractiunii, astfel că va dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei pe durata unui termen de incercare stabilit in conditiile art. 82 C.pen. si compus din durata pedepsei aplicate la care se adauga un interval de timp de 2 ani.
Instanta va atrage atentia inculpatei, asupra disp. art. 83,84 c.pen în sensul că săvârșirea unei noi infracțiuni intenționate în termenul de încercare ori neachitarea despăgubirilor civile va impune revocarea suspendării condiționate .
În baza art 71 c.pen se vor interzice inculpatei drepturile prevazute de art 64 lit a teza a II-a și lit b c.pen. În cauza dedusă judecății, instanta apreciază că se impune ca inculpatei să i se interzică drepturile prevăzute de art.64, lit.(a) teza a ll-a și lit.(b) Cod penal, condamnarea la pedeapsa închisorii nefiind compatibilă cu dreptul de a fi ales în autoritatile publice sau în functii elective publice, precum și cu dreptul de a ocupa o funcție implicând exercitiul autorității de stat.
De asemenea, nu se justifică interzicerea dreptului prevăzut de art.64, lit.(c),C.pen. De asemenea, în cauză nu sunt nici temeiuri pentru interzicerea drepturilor prevăzute de art.64, lit.(d) și lit. (e) Cod penal .
În baza art 71 alin 5 c.pen se va dispune suspendarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei.
6.Latura civilă a cauzei
Se constată că în termen legal s-a constituit parte civilă, partea vătămată ., care a solicitat obligarea inculpatei la plata sumei însușite de acesta din gestiunea asociației de 66.375, 16 lei.
Constatând că în cauză sunt îndeplinite cumulativ elementele răspunderii civile delictuale (fapta ilicită a inculpatei de a-și însuși în calitate de gestionar, din gestiunea societății comerciale suma de 66.375, 16 lei, prejudiciul material suferit de partea civilă și nerecuperat constând în ieșirea din patrimoniul acesteia a sumei sustrase de inculpată, legătura de cauzalitate directă între fapta ilicită și prejudiciu, vinovăția dovedită a inculpatei), instanța va obliga inculpata la plata sumei de 66.375, 16 lei în favoarea părții civile . cu titlu de daune materiale.
Această sumă de bani a fost calculată de expertul contabil care a efectuat expertiza contabilă în faza urmăririi penale și a fost constatată lipsa și în urma celor două inventare efectuate.
Instanța va respinge solicitarea inculpatei privind obligarea ei în solidar cu partea responsabilă civilmente M. M. la plata despăgubirilor civile întrucât, pe de o parte o asemenea cerere putea fi formulată doar de către partea civilă, unica în măsură să dispună de acțiunea civilă, în sensul indicării persoanelor a căror tragere la răspundere civilă o solicită, iar pe de altă parte, administratorul societății care în anul 2007 era M. N. (iar nu M. M.) nu avea nicio culpă prin însușirea de către inculpată a banilor din gestiune, inculpată care de altfel a plănuit un mod abil modul de însușire a banilor fără a fi depistată și, când s-au constatat nereguli în activitatea ei, a șters baza de date sperând că astfel va împiedica un al doilea inventar și tragerea ei la răspundere penală.
Împotriva sentinței penale nr.165/08.02.2013, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._, în termen legal, a declarat recurs inculpata M. G., criticând-o pentru netemeinicie. În susținerea motivelor de recurs se solicită achitarea, în temeiul dispozițiilor art.10 lit.c Cod procedură penală. Recursul vizează și individualizarea pedepsei, solicitându-se reducerea cuantumului sancțiunii aplicate.
Analizând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate prin prisma criticilor formulate de recurenta-inculpată, precum și din oficiu, conform art.3856 alin.3 Cod procedură penală, curtea constată că recursul este nefondat.
Prima instanță a stabilit în mod corect starea de fapt, confirmată de probe, încadrarea juridică a faptei și vinovăția inculpatei, fiind îndeplinite condițiile art.345 alin.2 Cod procedură penală pentru pronunțarea unei soluții de condamnare.
Din coroborarea mijloacelor de probă administrate în faza de urmărire penală și pe parcursul cercetării judecătorești rezultă că în perioada 16.o9.2oo4 - 16.12.2oo7, inculpata M. G. (fostă Vinogradov), gestionară la . Năvodari- depozitul situat în Năvodari, ., și-a însușit din gestiune suma de 66.375, 16 lei rezultată din vânzarea mărfurilor.
Astfel, la data de 01.01.2004 inculpata M. G. (fostă Vinogradov) a fost angajată la . Năvodari în funcția de gestionar, în baza contractului individual de muncă înregistrat la Inspectoratul Teritorial de Muncă C. sub nr._ din 2o.ol.2oo4, fiind repartizată la punctul de lucru situat în Năvodari, ..
Inculpata era singura care avea cheile de la depozitul de marfă și singura care opera pe calculator.
În conformitate cu atribuțiile stabilite prin fișa postului, inculpata înregistra intrările și retururile din gestiune prin operarea notelor de recepție și a avizelor de însoțire a mărfii în programul de gestiune instalat în calculatorul de la punctul de lucru, înregistra mărfurile vândute și încasa contravaloarea acestora, pe care trebuia să o depună zilnic la casieria societății pe bază de monetare.
La data de 14.11.2oo7 prin decizia nr. 647, administratorul societății T. V. SRL a dispus inventarierea generală a patrimoniului societății.
Ca urmare a inventarului efectuat la data de 14.11.2007, din dispoziția administratorului societății, la punctul de lucru din Năvodari, revizorul contabil a constatat minusuri în cuantum de 66.375,16 lei. La data de 07.12.2007 s-a dispus reinventarierea mărfurilor din depozit, care a constatat aceleași lipsuri în gestiune.
Întrucât la prima inventariere s-au constatat nereguli în gestiunea punctului de lucru, în sensul că s-a constatat că inculpata nu a predat Z-ul, ci rapoarte secvențiale și că își însușise sume de bani din gestiune și că urmează o a doua inventariere, inculpata Vinogradov G. a anunțat conducerea societății că programul pe care ținea evidența stocurilor nu mai funcționează.
Angajații . SRL, care asigurau programul de calculator pe baza căruia se calculau stocurile și se ținea evidența contabilă în sistem computerizat, precum și reparații la computere în caz de defecțiune, au examinat calculatorul pus la dispoziție de ., ocazie cu care au constatat că cele 11 fișiere aferente activității firmei pe anul 2007 au fost șterse.
Întrucât în luna septembrie 2007 . SRL efectuase transferul datelor de pe hard disk-ul calculatorului vechi pe un calculator mai bun și avea salvată la firmă baza de date pentru lunile ianuarie-septembrie 2007, s-a procedat la transferul acestor date in calculatorul . posibilitatea firmei sa recupereze baza de date pana in luna septembrie. După ce au fost transferat datele pana in luna septembrie, a fost refăcut stocul de marfa pana in luna noiembrie. Celelalte fișiere erau salvate in calculator din 1997 si pana in anul 2006 inclusiv, însă fișierele pe anul 2007 care vizau mișcarea in gestiune - denumirea gestiunii - au fost șterse, nefiind nevoie de cunoștințe de specialitate pentru a șterge un asemenea fișier.
Fiind audiată, inculpata Vinogradov G. nu a recunoscut împrejurarea că și-a însușit banii proveniți din vânzarea mărfurilor pe care le gestiona, susținând că lipsa din gestiune provine dintr-o defecțiune a calculatorului pe care ținea evidența mărfurilor din depozit, arătând că nu își explică constatarea din raportul de expertiza in senul că ar fi depus la casieria societății doar contravaloarea parțială a mărfurilor vândute, precizând că în perioada 2004-2007 zilnic a întocmit raportul fiscal.
În acord cu opinia primei instanțe, curtea constată că apărările inculpatei nu pot fi primite, iar aceasta nu poate fi exonerată de răspundere penală prin achitare, astfel cum a solicitat în susținerea motivelor de recurs.
Expertiza contabilă judiciară contabilă efectuată în cauză a concluzionat că în perioada 16.09._07 inculpata Vinogradov G. nu a depus la casieria unității suna totală de 66.375,16 lei, rezultată din vânzarea mărfurilor. Trebuie menționat că expertul a opinat în sensul că lipsa din gestiune se datorează nedepunerii sumelor de bani obținute din vânzarea mărfurilor, iar nu altor nereguli în legătură cu desfășurarea operațiunilor comerciale sau cu ținerea evidențelor contabile, infirmând astfel apărările inculpatei.
Pentru efectuarea expertizei, expertul a confruntat datele înregistrate în evidența contabilă a societății și cele comunicate de inculpata Vinogradov G. cu privire la existența și mișcarea mărfurilor din gestiunea sa, precum și la examinarea unor role jurnal pe care s-au înscris informațiile din bonurile fiscale eliberate prin casa de marcaj a gestiunii pentru mărfurile vândute.
Având în vedere că la monetarele înregistrate în evidența contabilă a societății inculpata Vinogradov G. nu a atașat în toate cazurile rapoartele fiscale de închidere zilnică Z care să permită verificarea concordanței sumelor depuse la casieria societății cu sumele rezultate din bonurile fiscale de vânzări zilnice de mărfuri centralizate prin rapoartele Z, s-a procedat la verificarea memoriei casei de marcat Model Sapei Euro . 6012/10 care a funcționat la punctul de lucru al ..
Expertiza a examinat toate documentele de intrare-ieșire în și din gestiune emise și transcrise la contabilitatea societății de către inculpata de la preluarea gestiunii la 15.o9.2oo4 și până la data de 16.12.2oo7, când s-a emis ultimul document și după care s-a efectuat inventarierea generală a mărfurilor din gestiunea sa.
În urma analizei s-a concluzionat că plusul de marfă de 1767,68 lei și minusurile de 66.375,16 lei au fost stabilite corect de comisia de inventariere și au fost înregistrate în evidența contabilă a societății, cu nota contabilă nr. 72 l/3o.o4.2oo7, prin compensare valorică.
Așadar, concluziile expertizei contabile se coroborează cu constatările rezultate în urma inventarului efectuat din dispoziția conducerii societății.
Susținerile inculpatei sunt contrazise și de martora F. C., contabil la . perioada analizată, care a declarat că deși inculpata a susținut tot timpul ca problema a fost cauzata de calculator, atâta timp cat totalurile coincideau cu ceea baza de date pe care martora o avea în evidență, nu avea cum să fie o problemă din calculator. Dacă ar fi fost adevărată această susținere a inculpatei, nu ar mai fi coincis totalurile din baza de date a depozitului și cea de la sediul principal, ci baza de date ar fi fost eronată După ce s-a terminat cel de-al doilea inventar, inculpata nu a mai răspuns la telefon.
Totodată, din mijloacele de probă administrate în cauză (declarațiile martorilor G. F., F. C., M. M.), analizate pe larg în hotărârea primei instanțe, a rezultat că inculpata, gestionara punctului de lucru, era singura care se ocupa de vânzări, singurul angajat care avea acces la program si la calculator. De asemenea, numai inculpata avea cheile de la depozitul de marfă din Năvodari.
De asemenea, martorii T. L. și S. S. C. au precizat că în luna decembrie 2007, când trebuia făcut al doilea inventar, la primul fiind constatate nereguli în gestiunea inculpatei, inculpata a anunțat că s-a stricat calculatorul, însă martorii nu au constatat nicio defecțiune, ci faptul că unul dintre fișierele necesare programului-cel pe anul 2007- nu mai era pe calculator, fiind șterse cele 11 fișiere reprezentând exclusiv stocul pe anul 2007, celelalte informații pe anii 1998-2006 fiind intacte.
Curtea constată că prima instanță a respectat toate regulile ce caracterizează stabilirea pedepsei, atât în ceea ce privește cuantumul, cât și modalitatea de executare, în sensul unei evaluări concrete a criteriilor statuate de legiuitor în dispozițiile art.72 Cod penal, evidențiind gravitatea faptei comise, prin prisma circumstanțelor reale, dar și a circumstanțelor personale ale inculpatei, atât a celor legate de comportamentul procesual, cât și a celor ce vizează strict persoana acesteia, aprecierea fiind făcută fără o preeminență a vreunuia din criteriile arătate, precum și consecințele pedepsei și a modalității de executare neprivative de libertate, prin prisma funcțiilor unei asemenea sancțiuni.
Pentru a-și îndeplini funcțiile, pedeapsa trebuie să corespundă, sub aspectul duratei și naturii (privativă sau neprivativă de libertate), atât gravității faptei și potențialului de pericol social pe care îl prezintă în mod real persoana infractorului, cât și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența pedepsei. Funcțiile de constrângere și reeducare, precum și scopul preventiv al pedepsei pot fi realizate numai printr-o individualizare care să țină seama de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se schimbe, în sensul adaptării la condițiile socio-etice impuse de societate.
Circumstanțele reale în care fapta a fost comisă, evidențiate anterior, perioadă îndelungată a activității infracționale, modalitatea în care a înțeles să acționeze inculpata, pentru a acoperi urmele infracțiunii (a rezultat din ansamblul probator că aceasta a șters baza de date pe anul 2007 pentru a împiedica efectuarea unui al doilea inventar, necunoscând că pe hard disk-ul . SRL rămăseseră salvate stocurile pana in luna septembrie 2007 și era posibilă recuperarea datelor), relațiile sociale pretins lezate, ce privesc patrimoniul și trebuie să se bazeze pe încredere și bună-credință, valoarea ridicată a prejudiciului, neacoperit până la acest moment, coroborate cu circumstanțele personale ale inculpatei (se află la primul conflict cu legea penală, are un copil minor, nu a acoperit prejudiciul cauzat și a manifestat o atitudine nesinceră pe tot parcursul procesului penal), se reflectă în mod corespunzător în cuantumul pedepsei aplicate, care este proporțională și de natură să asigure atât finalitatea preventivă, specială pentru inculpată și generală, pentru ceilalți destinatari ai legii penale, cât și cea educativă, neexistând temeiuri pentru modificarea ei.
Cu privire la solicitarea inculpatei în sensul eșalonării plății despăgubirilor civile, curtea constată că aceasta nu poate fi primită, nefiind de competența instanței penale învestite cu soluționarea acțiunii civile în procesul penal.
În consecință, întrucât criticile formulate nu pot fi primite și nu se constată neregularități ale sentinței penale recurate care să fie luate în considerare din oficiu, în baza art.38515 pct.1 lit.b Cod procedură penală se va respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-inculpată M. (fostă Vinogradov) G. împotriva sentinței penale nr.165/08.02.2013, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._ .
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală recurenta-inculpată va fi obligată la plata sumei de 700 lei, cheltuieli judiciare avansate de către stat în recurs.
În baza art.189 Cod procedură penală suma de 50 lei, reprezentând onorariul parțial al apărătorului desemnat din oficiu - avocat C. L. se va avansa din fondurile Ministerului Justiției în favoarea Baroului C..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.38515 pct.1 lit.b Cod procedură penală respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-inculpată M. (fostă Vinogradov) G. împotriva sentinței penale nr.165/08.02.2013, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._ .
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală obligă recurenta-inculpată la plata sumei de 700 lei, cheltuieli judiciare avansate de către stat în recurs.
În baza art.189 Cod procedură penală suma de 50 lei, reprezentând onorariul parțial al apărătorului desemnat din oficiu - avocat C. L. se avansează din fondurile Ministerului Justiției în favoarea Baroului C..
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 16.09.2013.
PREȘEDINTEJUDECĂTOR JUDECĂTOR
A. I. C. CoadăDan I. N.
GREFIER,
I. C.
Jud. fond. M.L.C.
Red.dec.jud.A.I.
2 ex./05.10.2013
| ← Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr.... | Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 528/2013.... → |
|---|
