Furtul. Art.208 C.p.. Decizia nr. 859/2013. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 859/2013 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 14-10-2013 în dosarul nr. 33259/212/2011
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ NR.859/P
Ședința publică de la 14 octombrie 2013
Completul compus din:
Președinte - D. I. N.
Judecător - C. C.
Judecător - A. I.
Grefier - G. P.
Cu participarea Ministerului Public prin procuror – I. D.
S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul L. N. C. – cu domiciliul în . Mangaliei nr.36, județul C., împotriva sentinței penale nr.319 din data de 18 martie 2013, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul penal nr._, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.208-209 alin.(1), lit.a), g), i) Cod penal cu aplicarea art.37 lit.a) Cod penal.
Dezbaterile, au avut loc în ședința publică din data de 19 septembrie 2013, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei la datele de 1 octombrie 2013, 8 octombrie 2013 și 14 octombrie 2013, când a pronunțat următoarea decizie.
- CURTEA –
Asupra recursului penal de față:
Prin sentința penală nr.319/18.03.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._, în baza art.208 alin.1 – 209 alin.1 lit.a,g și i Cod penal, cu aplicarea art.37 alin.1lit.a Cod penal, s-a dispus condamnarea inculpatului L. N. C. la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
În baza art.71 alin.1-3 Cod penal, s-a interzis inculpatului pe durata executării pedepsei exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a doua și lit.b Cod penal.
În baza art.83 Cod penal, s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr.212/21.10.2009 a Judecătoriei Sânnicolau M., definitivă la data de 24.11.2009, pedeapsă care a fost adăugată celei stabilite prin prezenta sentință, inculpatul urmând a executa în final pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare.
În baza art.71 alin. 1-3 Cod penal, s-a interzis inculpatului pe durata executării pedepsei exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a doua și lit.b Cod penal.
S-a constatat că prezenta faptă este concurentă cu faptele pentru care s-a pronunțat sentința penală nr.244/P/17.06.2010 a Judecătoriei M., definitivă la data de 06.07.2010.
A fost descontopită pedeapsa rezultantă de 7 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr.244/P/17.06.2010 a Judecătoriei M. în pedepsele sale componente de 5 luni închisoare, 6 luni închisoare și 7 luni închisoare.
S-a anulat suspendarea condiționată a executării pedepsei dispusă prin sentința penală nr.244/P/17.06.2010 a Judecătoriei M., iar în baza art.36 alin.1 Cod penal, raportat la art.33 lit.a și art.34 lit.b Cod penal, s-a contopit pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare cu pedepsele de 5 luni închisoare, 6 luni închisoare și 7 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 4 ani și 6 luni închisoare.
În baza art.71 alin. 1-3 Cod penal, s-a interzis inculpatului pe durata executării pedepsei exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a doua și lit.b Cod penal.
S-a dispus ca pedeapsa aplicată inculpatului să fie executată în regim de detenție, conform art.57 Cod penal.
S-a luat act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În baza art.191 alin.1 Cod de procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1.000 de lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
La data de 09.04.2010, partea vătămată Vașadi C. a sesizat organele de poliție, cu privire la faptul că în noaptea de 08/09.04.2010 autori necunoscuți au pătruns prin efracție în barul aparținând S.C. V. C. S.R.L., de unde au sustras un televizor color tip LCD marca „Platinium”, o râșniță de cafea și o sticlă de „Cinzano”.
Cu ocazia cercetării la fața locului, s-a constatat că mânerul de asigurare al canatului mobil a fost găsit în poziția întredeschis, că geamul dublu este spart, creându-se astfel un orificiu cu diametrul de aproximativ 10-15 cm. În exteriorul barului, pe asfalt, au fost identificate mai multe cioburi de sticlă. Tot în exterior, la aproximativ 1-1,5 m distanță față de peretele barului se aflau trei ghivece cu arbuști ornamentali, în ghiveciul cel mai apropiat de peretele barului, aflându-se un ciob de sticlă de formă dreptunghiulară. Cu privire la acest ghiveci, partea vătămată a declarat că s-a aflat lipit de peretele barului, sub fereastra spartă, dar a fost mutat de la locul său. Au fost identificate cioburi de sticlă în interiorul barului, pe pardoseală, iar de la fața locului au fost ridicate mai multe urme papilare.
Potrivit adresei nr._/12.04.2010 a I.P.J C. - Serviciul Criminalistic, în urma examinării în banca de date a sistemului AFIS MorphoTrak s-a stabilit că urmele papilare din data de 09.04.2010, ridicate cu ocazia investigării tehnico-științifice a locului faptei, în cazul furtului comis în dauna S.C. V. C. S.R.L., au fost create de numiții T. D. și L. N. C..
Potrivit concluziilor raportului de constatare tehnico-științifică nr._/15.04.2010 al I.P.J C. - Serviciul Criminalistic o urmă papilară ridicată de pe o ceașcă de cafea a fost creată de degetul arătător de la mâna dreaptă al inculpatului L. Nicoiae C., în timp ce o urmă papilară ridicată de pe o altă ceașcă de cafea a fost creată de degetul arătător de la mâna dreaptă a aceleiași persoane.
Din declarația martorei B. F., barmanița localului, inculpatul L. N. C. nu era un obișnuit al barului, iar în perioada 01.03-03.04.2010 l-a văzut pe acesta în interiorul localului doar de două ori; martora a mai precizat că inculpatul a venit în jurul datei de 23.03.2010 în barul unde aceasta lucrează, împreună cu T. D..
Din declarația martorul V. C., care se coroborează cu cea a martorei B. F., în ziua faptei, fiind sărbătoare legală, barul nu a fost deschis publicului, inculpatul neavând astfel acces în interior.
În faza de urmărire penală, inculpatul a declarat că fapta a fost comisă împreună cu numitul T. D., în timp ce amândoi se aflau în stare de ebrietate, iar televizorul LCD marca „Platinium” și râșnița de cafea le-a vândut singur unei persoane pe care nu o cunoaște.
Situația de fapt reținută prin actul de sesizare a fost reținută pe baza următoarelor mijloace de probă: declarația părții vătămate V. C., procesul-verbal de cercetare la fața locului, însoțit de planșele foto, raportul de constatare tehnico-științifică nr._/15 04.2010 al I.PJ C. - Serviciul Criminalistic; adresa nr._/12.04.2010 a I.P.J C., declarația martorului B. F. și declarația inculpatului.
Cu privire la persoana inculpatului, în rechizitoriu s-a arătat că acesta este cunoscut cu antecedente penale, pe parcursul fazei de urmărire penală având o atitudine sinceră, recunoscând săvârșirea faptei.
În termen legal, împotriva acestei sentințe penale a declarat recurs inculpatul L. N. C., solicitând, în principal, achitarea sa, în temeiul art.10 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.b1 Cod de procedură penală, iar în subsidiar reducerea pedepsei.
Analizând actele și lucrările dosarului, examinând legalitatea și temeinicia sentinței penale recurate, în conformitate cu dispozițiile art.3856 alin.3 Cod de procedură penală, Curtea constată că prima instanță a stabilit în mod corect existența faptei și încadrarea ei juridică, făcând o justă apreciere a probelor administrate în cauză, pe baza cărora a reținut vinovăția inculpatului L. N. C. în comiterea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art.208 alin.1-209 alin.1 lit.a,g și i Cod penal, constând în sustragerea pe timp de noapte, împreună cu o altă persoană și prin efracție, a mai multor bunuri din incinta barului aparținând S.C. Vasady C. S.R.L. din Eforie Nord, în valoare totală de 5.000 lei, în scopul însușirii pe nedrept.
Față de criticile invocate ca și motive de recurs, Curtea constată că prima instanță a aplicat inculpatului o pedeapsă corect individualizată, în raport de criteriile prevăzute de art.72 Cod penal, neputându-se susține că fapta reținută prin rechizitoriu nu ar prezenta gradul de pericol social al unei infracțiuni sau că aceasta ar putea atrage o pedeapsă inferioară celei pronunțate.
Sub un prim aspect, în aprecierea pericolului social al infracțiunii, Curtea reține că aceasta, prin conținutul ei concret, a adus o importantă atingere valorilor sociale protejate de legea penală, elocvente fiind împrejurările comiterii ei și întinderea prejudiciului, în raport de toate aceste elemente neputându-se susține că fapta ar fi în mod vădit lipsită de importanță, pentru a permite aplicarea uneia dintre sancțiunile cu caracter administrativ prevăzute de art.91 Cod penal.
De asemenea, în ceea ce privește persoana autorului, Curtea reține că așa cum o dovedește fișa de cazier judiciar, inculpatul nu se află la primul conflict cu legea penală, fiind anterior condamnat pentru comiterea mai multor fapte de natură penală, perseverând în săvârșirea de noi infracțiuni și desconsiderând beneficiul suspendării condiționate cu care a fost gratificat de instanțe, fără a-și însuși un sistem solid de valori.
Totodată, și din perspectivă procesuală, reținem că deși inculpatul a recunoscut fapta pe parcursul urmăririi penale, acesta nu s-a prezentat la prima instanță sau în recurs și nici nu a contribuit la acoperirea prejudiciului, pe numele său fiind emise mai multe mandate de aducere, din cuprinsul cărora rezultă intenția de se sustrage cercetărilor întreprinse împotriva sa.
Perseverența inculpatului, evidențiată și prin sancționarea sa repetată cu amendă administrativă, pentru comiterea de infracțiuni similare celei de față, pledează pentru menținerea pedepsei aplicate de prima instanță, doar astfel inculpatul putând fi descurajat în reiterarea unui comportament antisocial, în raport de care sancțiunile aplicate până în prezent nu și-au dovedit eficiența.
Pentru motivele mai sus arătate, Curtea, în exercitarea atribuțiilor de control judiciar, apreciind sentința penală atacată ca legală și temeinică, urmează a respinge recursul ca nefondat și a obliga pe inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 400 lei.
În baza art.189 Cod de procedură penală, onorariul de avocat din oficiu, în sumă de 200 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.38515 pct.1 lit.b Cod de procedură penală, respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul inculpat L. N. C. – cu domiciliul în . Mangaliei nr.36, județul C., împotriva sentinței penale nr.319 din data de 18 martie 2013, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul penal nr._ .
În baza art.192 alin.2 Cod de procedură penală, obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
În baza art.189 Cod de procedură penală, onorariul de avocat oficiu C. M., în sumă de 200 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 14.10.2013.
Președinte, Judecător, Judecător,
D. I. N. C. C. A. I.
Grefier,
G. P.
Jud.fond: A.M.L.
Red.dec.jud.: C.C.
2 ex./30.10.2013
| ← Cerere de transfer de procedură în materie penală. Legea... | Omorul. Art. 174 C.p.. Decizia nr. 75/2013. Curtea de Apel... → |
|---|
