Lovirea sau alte violenţe. Art. 180 C.p.. Decizia nr. 301/2013. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 301/2013 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 18-04-2013 în dosarul nr. 1321/253/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ NR.301/P
Ședința publică din data de 18.04.2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE – V. L.
JUDECĂTOR – C. D.
JUDECĂTOR – D. I. N.
Grefier – D. V.
Ministerul Public a fost reprezentat prin Procuror – Grațiela L.
Pe rol pronunțarea asupra recursului penal formulat de revizuentul S. G. - domiciliat în mun. B., ., jud. B., împotriva sentinței penale nr.232 din data de 20.02.2013 pronunțată de Judecătoria Tulcea în dosarul penal nr._, având ca obiect cererea de revizuire a sentinței penale nr. 48/18.05.2012 a Judecătoriei Măcin.
Dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din data de 11.04.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 18.04.2013, dată la care a pronunțat următoarea decizie penală:
CURTEA
Asupra recursului penal de față:
Constată că prin sentința penală nr. 3/19.02.2013 pronunțată de Judecătoria M., în dosarul nr._, s-a hotărât:
„Respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul S. G., domiciliat în mun. B., ., jud. B., a sentinței penale nr. 48/18.05.2012 a Judecătoriei Măcin.”
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că deși hotărârea judecătorească a cărei revizuire se solicită este definitivă (sentința penală nr. 48/18 mai 2012, pronunțată de Judecătoria Măcin în dosarul penal nr._, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 137/25.09.2012 a Tribunalului Tulcea) iar revizuentul face parte dintre persoanele care pot cere revizuirea (fiind parte vătămată în dosarul penal nr._ ), motivul invocat (faptul că părții vătămate nu i-au fost admise în totalitate pretențiile civile) nu se regăsește printre cazurile de revizuire prevăzute de art. 394 cod pr.penală.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs revizuentul S. G..
În dezvoltarea motivelor de recurs, revizuentul a solicitat admiterea cererii de revizuire.
În recurs nu s-au administrat mijloace de probă noi.
Examinând sentința recurată în raport de motivele de recurs și de actele și lucrările dosarului, Curtea constată că recursul formulat de către revizuentul S. G. nu este fondat, pentru următoarele:
Parchetul de pe lângă Judecătoria Măcin a sesizat prima instanță cu cererea de revizuire formulată de partea vătămată S. G. cu privire la sentința penală nr. 48/18 mai 2012, pronunțată de Judecătoria Măcin în dosarul penal nr._, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 137/25.09.2012 a Tribunalului Tulcea.
Cazul de revizuire invocat de către revizuent constă în faptul că părții vătămate nu i-au fost admise în totalitate pretențiile civile.
Curtea reține că art. 394 alin.1 lit.a)-e) cod procedură penală reglementează expres și limitativ cele cinci cazuri de revizuire, mai exact, situațiile în care o persoană dintre cele prevăzute la art. 396 cod pr.penală poate solicita revizuirea unei sentințe penale definitive.
Curtea constată că aspectul invocat de către revizuent, respectiv că nu i-au fost admise în totalitate pretențiile civile, nu se încadrează în cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 394 alin.1 lit.a)-e) cod procedură penală, aspectul invocat de câtre revizuent constituind de fapt o critică a unei hotărâri penale definitive iar pe calea căii de atac extraordinare a revizuirii nu se poate solicita o reanalizare a fondului cauzei pe baza acelorași mijloace de probă care au fost avute în vedere la pronunțarea hotărârii definitive.
Curtea mai reține în același sens, că prin Decizia nr.LX (60)/24.09.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție- Secțiile Unite pronunțată în interesul legii s-a stabilit că „cererea de revizuire care se intemeiaza pe alte motive decat cazurile prevazute de art. 394 din Codul de procedura penala este inadmisibila” iar potrivit art.414 alin.3 cod procedură penală care reglementează recursul în interesul legii „dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe”.
Față de ansamblul considerentelor expuse, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b C. Pr. P.., Curtea va respinge ca nefondat recursul formulat de revizuientul condamnat S. G. împotriva sentinței penale nr. 3/19.02.2013 pronunțată de Judecătoria M., în dosarul nr._ .
Conform art.192 alin.2 cod procedură penală, revizuientul condamnat S. G. va fi obligat la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 38515 pct. 1 lit. b C. Pr. P.. respinge ca nefondat recursul formulat de revizuientul condamnat S. G. - domiciliat în mun. B., ., jud. B., împotriva sentinței penale nr. 3/19.02.2013 pronunțată de Judecătoria M., în dosarul nr._ .
Conform art.192 alin.2 cod procedură penală, obligă pe revizuientul condamnat S. G., la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 18.04.2013.
Președinte, Judecător, Judecător,
V. L. C. D. D. I. N.
Grefier,
D. V.
Red. fond jud. M.L. G.
Red. dec. jud. D.I. N.
2 ex./ 25.04.2013
| ← Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 157/2013. Curtea de... | Cerere de transfer de procedură în materie penală. Legea... → |
|---|
