Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 157/2013. Curtea de Apel CONSTANŢA

Decizia nr. 157/2013 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 06-03-2013 în dosarul nr. 4565/254/2012

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL C.

SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

Dosar nr._

DECIZIA PENALĂ NR. 157/P

Ședința publică din 06 martie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE – A. I.

Judecător – M. C. E.

Judecător – Z. F.

Grefier - I. C.

Cu participarea Ministerului Public prin procuror R. C.

Pe rol judecarea recursului penal declarat de inculpatul S. M. – deținut în Penitenciarul Poarta Albă, împotriva sentinței penale nr. 9/18.01.2013, pronunțată de Judecătoria M., în dosarul penal nr._, având ca obiect furtul (art. 208- art. 209 al 1 C.p.).

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 5.03.2013 și au fost consemnate în încheierea de ședință, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar completul de judecată având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 6.03.2013, 11.03.2013 și 12.03.2013, când a pronunțat următoarea decizie.

CURTEA

Asupra recursului penal de față;

Prin sentința penală nr. 9/18.01.2013 pronunțată de Judecătoria M. în dosarul penal nr._, s-au pronunțat următoarea hotărâre;

„În baza art. 208, al. 1, art. 209 al. 1, lit. i și al. 3 lit. c C.pen. cu aplic.. art. 3201 al. 7 C.pr.pen. și art. 37 lit. a C.pen.

Condamnă pe inculpatul S. M. zis „B.”, fiul lui N. și C., născut la data de 23.04.1953 în ., domiciliat în mun.M., ., nr.6, ., fără forme legale în mun.M., ., jud.C., CNP_, cetățean român, studii 4 clase, căsătorit, fără ocupație, fără loc de muncă, recidivist la pedeapsa închisorii de 3 ani pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

În baza art. 61 al. 1 C.pen., menține beneficiul liberării condiționate.

În baza art. 350 C.pr.pen, menține starea de arest a inculpatului.

În baza art. 71 C.pen, interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a și b C.pen., cu excepția dreptului de a alege.

În baza art. 88 C.pen, deduce din pedeapsa aplicată durata reținerii și a arestării preventive, de la 24.11.2012 la zi.

În baza art. 14 și 346 C.pr.pen., rap. la art. 1357 C.civ., admite acțiunea civilă.

Obligă pe inculpatul S. M. la plata către partea civilă . SA, a sumei de 445,06 lei, reprezentând despăgubiri materiale pentru prejudiciul cauzat.

În baza art. 118 lit. f C.pen, dispune confiscarea specială a bomfaierului ridicat de la inculpat, bun ce se află la Camera corpuri delicte din cadrul Poliției Municipiului M..

În baza art. 189 C.pr.pen.

Dispune avansarea din fondurile Ministerului Justiției a onorariului avocatului desemnat din oficiu, respectiv pentru av. C. R. A. în sumă de 200 lei.

În baza art. 191 al 1 și C.pr.pen.

Obligă pe inculpat la plata sumei de 400 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.”

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:

„Prin rechizitoriul întocmit de P. de pe lângă Judecătoria M. sub nr. 4214/P/2012 la data de 14.12.2012 și înregistrat pe rolul Judecătoriei M. sub nr._ /2011 la data de 17.12.2012 s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului S. M. pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat, prevăzută și pedepsită de dispozițiile art. 208 alin. 1 – art. 209 alin. 1 lit. i și al. 3 lit. c Cod penal, cu plic art. 37 lit. a C.pen.

În fapt, s-a arătat că la data de 24.11.2012, în jurul orei 13°°, lucrătorii din cadrul Poliției Municipiului M., fiind în exercitarea atribuțiilor de serviciu au surprins în flagrant pe inculpatul S. M., care se afla pe un stâlp metalic de înaltă tensiune situat în apropierea prelungirii . mun. M., în timp ce tăia componente metalice de la acest stâlp, folosindu-se de un bomfaier.

Cu ocazia depistării, la baza stâlpului au fost identificate două bare metalice tip cornier de 1,2 m și respectiv 1,3 m lungime, tăiate de la stâlpul de înaltă tensiune, care împreună cu bomfaierul folosit ia tăiere, au fost ridicate pentru continuarea cercetărilor.

În cauză s-a stabilit că partea vătămată este S.C. E. Distribuție Dobrogea S.A. iar în urma discuțiilor purtate cu reprezentantul acesteia, numitul G. G., a reieșit faptul că stâlpul de la care au fost sustrase componente metalice provine de la o rețea de înaltă tensiune, fiind stâlpul nr.28 din M., de asemenea acesta a precizat că prin sustragerea componentelor metalice (bare de efort), se slăbește rezistența stâlpului putând conduce oprirea alimentarii cu electricitate a mun. M.. Prin adresa nr._/26.11.2012, partea vătămată . SA a comunicat valoarea prejudiciului suferit ca urmare a faptei inculpatului și a formulat plângere penală față de acesta pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere prev. de art. 217 C.pen în concurs real de infracțiuni cu fapta de furt calificat.

S-a apreciat că, deși prin fapta sa, inculpatul a creat o deteriorare a rezistenței stâlpului de înaltă tensiune, această activitate este absorbită în elementul material al infracțiunii de furt calificat prev de art.209 lit.i) C.pen., iar din punct de vedere al conținutului constitutiv al infracțiunii de distrugere, fapta nu a fost săvârșită cu intenția de a distruge, a degrada ori a aduce în stare de neîntrebuințare a bunului, ci cu scopul de a-și însuși componente din bun în ansamblul lui.

Fiind audiat, inculpatul S. M. a recunoscut fapta comisă precizând că a recurs la acest gest pentru a valorifica componentele la un centru de colectare fier vechi și a-si întreține familia cu banii obținuți

Cu privire la persoana inculpatului s-a arătat că acesta este recidivist postcondamnatoriu, fiind cercetat și condamnat anterior de mai multe ori pentru fapte de furt calificat dar și de conducere fără permis, ultima dată fiind condamnat prin sentința nr. 39/27._ a Judecătoriei M. și Decizia Penală nr. 86/08.02.2011 a Curții de Apel C. la o pedeapsă de 808 zile, fiind arestat la data de 09.02.2011 și eliberat condiționat la data de 26.06.2012 cu rest de pedeapsă de 304 zile.

Vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată a fost reținută pe baza următoarelor mijloace de probă: cu proces-verbal de prindere în flagrant; proces-verbal de consemnare a discuției cu reprezentant S.C. E. Distribuție Dobrogea S.A. C.; plângerea penală a părții vătămate S.C. E. Distribuție Dobrogea S.A. C. și constituire parte civilă (adresa nr_/26.11.2012); declarații făptuitor, învinuit, și inculpat; proces-verbal de cercetare la țața locului și planșă fotografică: fișă de cazier judiciar; proces-verbal de prezentare a materialului de urmărire penală.

În ședința publică din data de 17.01.2013 inculpatul a fost adus în fața instanței de judecată și, în prezența apărătorului desemnat din oficiu, a arătat că recunoaște faptele ce i-au fost reținute în sarcină în actul de sesizare a instanței și solicită ca judecata să aibă loc potrivit dispozițiilor art. 3201 alin. 1 și alin. 2 Cod procedură penală, în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

În conformitate cu dispozițiile art. 3201 alin. 3 Cod procedură penală, instanța a procedat la audierea inculpatului, declarația acestuia fiind consemnată și anexată la dosarul cauzei, fila 25.

Din analiza materialului probator administrat în cauză, instanța reține că situația de fapt prezentată în rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria M. corespunde realității.

Astfel, inculpatul S. M. a declarat în fața instanței că recunoaște fapta ce i-a fost reținută în sarcină, în actul de sesizare, înțelegând să se prevaleze de dispozițiile art. 3201 alin. 1 și alin. 2 Cod procedură.

Având în vedere situația de fapt anterior reținută, instanța apreciază că fapta săvârșită de inculpat întrunește elementele constitutive ale infracțiunii pentru care s-a dispus trimiterea acestuia în judecată.

Fapta inculpatului S. M. care, în ziua de 24.11.2012, s-a urcat pe stâlpul de înaltă tensiune, nr. 28. din LEA 110 KV – NEPTUN – S.N. M., aparținând Părții vătămate S.C E. Distribuție Dobrogea S.A. situat pe un teren viran și care a tăiat două bare metalice tip cornier de 1,2 m și respectiv 1,3 m lungime, cu scopul de a le valorifica și de a-și însuși pe nedrept contravaloarea materialului feros întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, faptă prevăzută de art.208 alin.l, art.209 alin.l lit. i) și alin.3 lit.c) din Codul penal.

Întrucât inculpatul a săvârșit această faptă în condițiile în care fusese anterior condamnat la o pedeapsă cu închisoarea, fiind eliberat din penitenciarul Poarta Albă La data de 20 06.2012 cu an rest de pedeapsă de 304 zile, își găsesc aplicarea disp. art. 37 lit.a) C.pen.

In ceea ce privește pericolul social creat prin fapta sa, instanța reține că inculpatul a creat o pagubă în patrimoniul părții vătămate, dar mai ales, în condițiile în care nu ar fi fost descoperit la timp, acesta ar fi continuat să sustragă componente metalice punându-și propria viață în pericol și de asemenea, existând posibilitatea întreruperii alimentării cu energie electrică a municipiului M..

Față de considerentele anterior expuse, instanța apreciază că prezumția de nevinovăție de care beneficiază inculpatul a fost răsturnată prin probe certe, astfel cum impun dispozițiile art. 345 alin. 2 și art. 66 Cod procedură penală, și că sunt întrunite condițiile legale pentru condamnarea acestuia pentru comiterea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată în prezenta cauză.

La stabilirea pedepsei față de inculpat, instanța va avea în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 alin. (1) din Codul penal, respectiv dispozițiile părții generale a acestui act normativ, limitele de pedeapsă fixate în norma incriminatoare, gradul de pericol social al faptei săvârșite, urmările produse, respectiv prejudiciul cauzat, persoana inculpatului: în vârstă de 59 ani, 4 clase, căsătorit, fără copii, fără loc de muncă, recidivist.

Astfel, instanța constată că legiuitorul însuși a conferit infracțiunii de furt calificat în forma agravantă prev. de alin. 3 al art. 209 C.pen., un grad ridicat de pericol social generic, pe de o parte prin sancționarea acesteia numai cu închisoarea, iar, pe de altă parte, prin stabilirea limitelor pedepsei între 4 și 18 ani închisoare.

Având în vedere poziția procesuală exprimată de inculpat, în sensul că recunoaște fapta reținută în sarcina sa, instanța va face aplicarea art. 3201 alin. 7 Cod procedură penală și va reduce cu o treime limitele de pedeapsă prevăzute de lege.

Instanța apreciază că, față de modul de săvârșire a faptelor și consecințele produse, respectiv prejudiciul cauzat, acestea prezintă gradul de pericol social concret al unor infracțiuni.

Din fișa de cazier a inculpatului rezultă că acesta a fost condamnat anterior de mai multe ori pentru fapte de furt calificat, dar și de conducere fără permis, ultima dată fiind condamnat prin sentința nr. 39/27._ a Judecătoriei M. și Decizia Penală nr. 86/08.02.2011 a Curții de Apel C. la o pedeapsă de 808 zile, fiind arestat la data de 09.02.2011 și eliberat condiționat la data de 26.06.2012 cu rest de pedeapsă de 304 zile.

Având în vedere că inculpatul a comis faptele din prezenta cauză înainte de executarea în întregime a pedepsei mai sus menționată, instanța va face aplicarea art. 37 lit. a C.pen., respectiv îi va reține starea de recidivă postcondamnatorie.

Având în vedere dispozițiile art. 61 al. 1 C.pen., față de natura și gravitatea infracțiunii, prejudiciul relativ redus, instanța apreciază că nu se impune revocarea liberării condiționate.

Față de aceste împrejurări, instanța apreciază că aplicarea unei pedepse cu închisoarea orientată spre minimul special prevăzut de lege, astfel cum a fost redus ca urmare a aplicării dispozițiilor art. 3201 alin. 7 Cod procedură penală, este de natură să asigure realizarea scopului prevăzut de art. 52 C.pen. Pentru atingerea acestui scop, instanța apreciază că se impune executarea pedepsei în regim de detenție, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 81 C.pen, având în vedere condamnările anterioare.

Potrivit dispozițiilor art. 350 Cod procedură penală, instanța urmează a menține starea de arest preventiv a inculpatului S. M., întrucât subzistă temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri, fiind incidente dispozițiile art. 148 lit. d și f Cod procedură penală, fiind întrunite cumulativ cele două cerințe prevăzute de textul de lege, respectiv pedeapsa prevăzută pentru infracțiunea pentru care inculpatul este cercetat fiind închisoarea mai mare de 4 ani și sunt date că lăsarea în libertate a acestuia ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică.

Acest pericol se analizează atât prin prisma datelor ce caracterizează persoana inculpatului, dar și raportat la gradul concret de pericol social al infracțiunii reținute.

De asemenea, circumstanțele reale referitoare la natura infracțiunii, împrejurările în care a fost comisă, respectiv prin tăierea componentelor structurii metalice a unui stâlp de înaltă tensiune, denotă indiferența inculpatului față de riscul slăbirii rezistenței stâlpului, cu consecința gravă a întreruperii alimentării cu electricitate a zonei deservită de acel stâlp sau chiar a municipiului M., și conturează un grad ridicat de pericol social concret al faptelor, chiar dacă prejudiciul propriu zis s-a dovedit redus ca valoare.

Faptul că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică este întărită și de împrejurarea că, nerealizând venituri certe pentru a se întreține, acesta este predispus la comiterea de fapte antisociale pentru a-și asigura mijloacele de subzistență, aspect confirmat chiar de către inculpat cu prilejul audierii sale de către organele de urmărire penală, când și-a justificat acțiunea ilicită tocmai pe starea materială precară, dar și de împrejurarea că mai este trimis în judecată pentru comiterea unor infracțiuni contra patrimoniului, ceea ce conturează o periculozitate sporită a acestuia și demonstrează că inculpatul ar putea persevera în conduita sa contrară normelor de conviețuire socială în cazul lăsării în libertate.

Potrivit dispozițiilor art. 71 alin. 1 Cod penal „pedeapsa accesorie constă în interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64”, iar în conformitate cu alineatul al doilea al aceluiași articol „condamnarea la pedeapsa detențiunii pe viață sau a închisorii atrage de drept interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64 lit. a) – c) din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la terminarea executării pedepsei”.

Deși art. 71 alin. (2) din Codul penal impune aplicarea obligatorie a pedepsei accesorii constând în interzicerea tuturor drepturilor prevăzute la art. 64, instanța nu va interzice inculpatului dreptul de a alege prevăzut de art. 64 alin. 1 lit. a teza I, deoarece nu se impune interzicerea drepturilor electorale, aceasta trebuind să fie dispusă în funcție de natura faptei sau de gravitatea deosebită a acesteia, iar fapta inculpatului nu are conotație electorală, astfel încât instanța apreciază că nu se impune interzicerea dreptului de a alege.

Totodată, instanța nu va interzice inculpatului nici exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. d) și e) Cod penal, întrucât săvârșirea infracțiunilor pentru care va fi condamnat, nu relevă un comportament care să vatăme interesul copiilor și care să determine interzicerea drepturilor părintești și a celui de a fi tutore sau curator ( cauza S. și P. contra României).

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 71 alin. (1) și (2) din Codul penal, instanța va interzice inculpatului S. M. drepturile prevăzute de art. 64 lit. a, teza a II-a și b din Codul penal, pe durata executării pedepsei principale.

Față de împrejurarea că inculpatul a fost cercetat în stare de arest preventiv, în temeiul art. 88 din Codul penal, instanța va deduce din durata pedepsei închisorii ce se va aplica inculpatului prin prezenta sentință, timpul reținerii și al arestării preventive, începând cu data de 24.11.2012, la zi.

Sub aspectul laturii civile, instanța reține că prin adresa nr._/26.11.2012, partea vătămată S.C. E. Distrubuție Dobrogea S.A. a arătat că prin fapta sa, inculpatul S. M. a creat un prejudiciu în valoare de 445,06 lei (cu TVA), sumă cu care se constituie parte civilă în procesul penal.

În drept potrivit art. 1357 Cod civil, „cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare”..

Instanța apreciază că sunt întrunite condițiile angajării răspunderii civile delictuale a inculpatului în baza art. 1357 Cod civil, în sensul existenței unei fapte ilicite, ce a creat în patrimoniul părții civile un prejudiciu, și a legăturii de cauzalitate între acestea.”

În termen legal, împotriva aceste hotărâri a declarat recurs inculpatul S. M..

La termenul de judecată din data de 5.03.2013, prezent personal în fața instanței de recurs, inculpatul a declarat că își retrage recursul declarat împotriva sentinței penale nr. 9 din data de 18.01.2013, pronunțată de Judecătoria M. în dosarul nr._ .

Potrivit art.3854 alin.2 Cod procedură penală raportat la art.369 Cod procedură penală, până la închiderea dezbaterilor, oricare dintre părți își poate retrage recursul declarat, personal sau prin mandatar special.

Constatând că în prezenta cauză sunt îndeplinite cerințele art. 3854 alin.2 Cod procedură penală raportat la art. 369 Cod procedură penală, curtea va lua act de manifestarea de voință exprimată personal de inculpat, în sensul retragerii recursului formulat împotriva sentinței penale nr. 9 din data de 18.01.2013, pronunțată de Judecătoria M. în dosarul nr._ .

În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală recurentul-inculpat va fi obligat la plata sumei de 500 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat în recurs.

În baza art. 189 cod procedură penală, suma de 200 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu – avocat V. C. va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției în favoarea Baroului C..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În baza art. 3854 alin.2 Cod procedură penală raportat la art. 369 Cod procedură penală ia act de retragerea recursului declarat de recurentul-inculpat S. M. împotriva sentinței penale nr. 9/18.01.2013, pronunțată de Judecătoria M. în dosarul penal nr._ .

În baza 38517 alin.4 raportat la art.383 alin.2 Cod procedură penală și art.88 Cod penal deduce din durata pedepsei aplicate inculpatului perioada arestării preventive de la data de 18.01.2013 la zi.

În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală obligă recurentul-inculpat la plata sumei de 500 lei, cheltuieli judiciare avansate de către stat în recurs.

În baza art.189 Cod procedură penală onorariul apărătorului desemnat din oficiu – avocat V. C., în cuantum de 200 lei, se avansează din fondurile Ministerului Justiției în favoarea Baroului C..

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 06.03.2013.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

A. I. M. C. E. Z. F.

GREFIER,

I. C.

Jud. fond.A.C.D.

Red.jud.dec. Z.F.

2 ex./18.03.2013

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 157/2013. Curtea de Apel CONSTANŢA