Furtul. Art.208 C.p.. Decizia nr. 21/2013. Curtea de Apel CONSTANŢA

Curtea de Apel CONSTANŢA - Sentințe și decizii penale / 2013

Decizia nr. 21/2013 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 17-01-2013 în dosarul nr. 11440/212/2012

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL C.

SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

Dosar nr._

DECIZIA PENALĂ NR. 21/P

Ședința publică de la 17 ianuarie 2013

Completul compus din:

Președinte – D. I. N.

Judecător – C. D.

Judecător – V. L.

Grefier – C. S.

Cu participarea Ministerului Public prin procuror – A. V.

S-a luat în examinare recursul penal declarat de P. DE PE L. JUDECĂTORIA C., împotriva sentinței penale nr. 1285 din data de 24 octombrie 2012, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul penal nr._, privind pe inculpații S. S. și A. G., trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 208 alin. 1 cod penal – 209 alin. 1 lit. a,g,i cod penal.

În conformitate cu dispozițiile art.297 Cod procedură penală, la apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă:

- intimatul inculpat S. S., personal și asistat de avocat din oficiu I. (C.) S. în baza delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr. 37/2013, emisă de Baroul C.;

- intimatul inculpat A. G., personal și asistat de avocat din oficiu Banioti C. C. în baza delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr. 36/2013, emisă de Baroul C.;

- intimata parte civilă R. Tudorița, personal.

Procedura este legal îndeplinită, părțile fiind citate cu respectarea dispozițiilor art. 176-181 cod procedură penală.

În conformitate cu dispozițiile art. 318 cod pr. penală, președintele completului de judecată, verifică identitatea intimaților inculpați S. S., care prezintă cartea de identitate . nr. 541.231 și A. G., care prezintă cartea de identitate . nr. 779.623.

Curtea aduce la cunoștința intimatului inculpat S. S. dispozițiile prevăzute de art. 70 al. 2 cod procedură penală, în sensul că are dreptul de a nu da nici o declarație în fața instanței de recurs și i se pune în vedere că ceea ce declară poate fi folosit și împotriva sa, acesta precizând că uzează de dreptul la tăcere, aspect consemnat în procesul verbal atașat la dosar.

Curtea aduce la cunoștința intimatului inculpat A. G. dispozițiile prevăzute de art. 70 al. 2 cod procedură penală, în sensul că are dreptul de a nu da nici o declarație în fața instanței de recurs și i se pune în vedere că ceea ce declară poate fi folosit și împotriva sa, acesta precizând că uzează de dreptul la tăcere, aspect consemnat în procesul verbal atașat la dosar.

În conformitate cu dispozițiile art. 301 cod procedură penală, părțile prezente, arată că nu au excepții de ridicat și nici cereri de formulat.

Curtea, nu are de ridicat excepții din oficiu, potrivit dispozițiilor art. 302 cod procedură penală, constată îndeplinite cerințele art. 385¹¹ cod procedură penală, și acordă cuvântul pentru dezbateri, în ordinea prevăzută de art. 385¹³ cod procedură penală.

Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, critică sentința pronunțată de instanța de fond pentru greșita schimbare de încadrare juridică a faptei reținută în sarcina inculpaților și pentru greșita individualizare a pedepselor aplicate acestora, in raport cu gravitatea faptei și circumstanțele personale ale inculpaților. In mod greșit instanța de fond a înlăturat agravanta prev. de art. 209 alin. 1 lit. i cod penal de la încadrarea juridică a faptei, reținând că efracția, presupune înlăturarea prin violență a oricărui obiect sau dispozitiv care se interpune între făptuitor și bunul ce se dorește a fi sustras, împiedicând făptuitorul să ajungă la bunul a cărui însușire și-o dorește sau la locul unde se găsește bunul. Bunurile sustrase se aflau în curtea locuinței părții vătămate și nu în locuința acesteia, îndepărtarea scândurilor din gardul împrejmuitor asigurând inculpaților un acces direct, nemijlocit la bunurile pe care intenționau să le sustragă. Pentru motivele arătate, solicită menținerea încadrării juridice dată faptelor reținute în actul de inculpare. Cu privire la cel de-al doilea motiv de recurs apreciază că, pedepsele la care inculpații au fost condamnați sunt reduse în raport cu activitatea infracțională desfășurată. In raport de circumstanțele agravante, persistența in activitatea infracțională, pedepsele aplicate inculpaților sunt greșit individualizate, solicitând majorarea acestora, pentru a se atinge scopul prevăzut de disp. art. 52 cod penal.

Avocat I. ( C. ) S. având cuvântul pentru intimatul inculpat S. S., solicită respingerea recursului declarat de procuror ca fiind nefondat și menținerea dispozițiilor sentinței instanței de fond care este temeinică și legală. In mod corect instanța de fond a procedat la schimbarea încadrării juridice, înlăturând agravanta de la lit. „i” a art. 209 alin. 1 cod penal, efracția reprezentând ruperea cu violență a încuietorilor. In raport de aceasta, apreciază că și pedeapsa aplicată inculpatului este just individualizată. S-au avut in vedere la stabilirea acesteia, circumstanțele personale ale inculpatului, faptul că acesta are un loc de muncă în continuare, are o locuință in C. și trei copii minori în întreținere. De altfel, la instanța de fond, procurorul a solicitat aplicarea unei pedepse cu suspendare, prejudiciul fiind unul modic.

Avocat Baniti C. C. având cuvântul pentru intimatul inculpat A. G., solicită respingerea recursului declarat de procuror ca fiind nefondat și menținerea dispozițiilor sentinței instanței de fond care este temeinică și legală. In principal arată că, in mod corect s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei, din acest punct de vedere hotărârea fiind temeinică și legală. In subsidiar, solicită admiterea in parte a recursului declarat de procuror numai cu privire la acest aspect. Solicită însă a se observa că, in ceea ce privește al doilea motiv de recurs, pedeapsa aplicată inculpatului este just individualizată. Din pedeapsa anterioară, inculpatul era reabilitat de drept, el nu are antecedente penale, la instanța de fond s-a solicitat aplicarea dispozițiilor art. 81 cod penal însă instanța a dispus aplicarea dispozițiilor art. 86¹ cod penal, pedeapsă pe care inculpatul a acceptat-o și nu a declarat recurs.

Intimata parte civilă R. Tudorița având cuvântul arată că, a avut o ușă pe care inculpații au stricat-o cu ranga. Lasă la aprecierea instanței soluția ce urmează a se pronunța.

Intimatul inculpat S. S. în ultimul cuvânt arată că a greșit, are trei copii și achiesează la concluziile apărătorului său.

Intimatul inculpat A. G. în ultimul cuvânt arată că lasă la aprecierea instanței soluția ce urmează a se pronunța.

CURTEA:

Asupra recursului penal de față:

Prin sentința penală nr. 1285/24.10.2012 a Judecătoriei Constanta in dosarul nr._ s-a dispus:

„În baza art 334 C.proc.pen schimbă încadrarea juridică a infracțiunii din rechizitoriu reținută în sarcina inculpatului S. S. din art 208 alin 1 – 209 alin 1 lit a, g, i C.pen în art 208 alin 1 – 209 alin 1 lit a și g C.pen.

În baza art 334 C.proc.pen schimbă încadrarea juridică a infracțiunii din rechizitoriu reținută în sarcina inculpatului A. G. din art 208 alin 1 – 209 alin 1 lit a, g, i C.pen în art 208 alin 1 – 209 alin 1 lit a și g C.pen.

În baza art 208 alin 1– art 209 alin 1 lit a și g C.pen cu aplicarea art 320 ¹alin 7 C.proc.pen condamnă inculpatul S. S. (fiul lui natural și Cadrie, născut la data de 21.07.1983 în C., jud. C., cetățean român, studii 4 clase, fără ocupație și fără loc de muncă, necăsătorit, stagiul militar nesatisfăcut, căsătorit, trei copii minori, cu antecedente penale, cu domiciliul nas în C., ., ., CNP_) la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare.

În baza art.86¹ Cod penal dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe o durată de 4 ani, reprezentând termen de încercare, stabilit în condițiile art.86² Cod penal.

În baza art.86³ alin.1 Cod penal inculpatul S. S. trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul C.;

b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

Datele vor fi comunicate Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul C..

În baza art.359 Cod procedură penală atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.83 și art.86⁴ Cod penal a căror nerespectare atrage revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni pe parcursul termenului de încercare sau în cazul neîndeplinirii, cu rea-credință, a măsurilor de supraveghere prevăzute de lege sau a obligațiilor stabilite de instanță.

În baza art.71 Cod penal interzice inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a teza a doua, b Cod penal și în baza art.71 alin.5 Cod penal constată suspendată executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art 208 alin 1– art 209 alin 1 lit a și g C.pen cu aplicarea art 320 ¹alin 7 C.proc.pen condamnă inculpatul A. G. (fiul lui G. și L., născut la data de 24.12.1982 în C., jud. C., cetățean român, neșcolarizat, fără ocupație și fără loc de muncă, relație de concubinaj, cu antecedente penale, cu domiciliul în comuna C. V., ., jud. C., ffl C., . „La corturi", CNP_) la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare.

În baza art.86¹ Cod penal dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe o durată de 4 ani, reprezentând termen de încercare, stabilit în condițiile art.86² Cod penal.

În baza art.86³ alin.1 Cod penal inculpatul A. G. trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

e) să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul C.;

f) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

g) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

h) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

Datele vor fi comunicate Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul C..

Admite acțiunea civilă formulate de partea civilă R. Tudorița.

În baza 14, 346 C.proc.pen., rap la art 998 și urmt in C.civ., obligă, în solidar, inculpații S. S. și A. G. la plata sumei de 500 de lei către partea civilă R. Tudorița, reprezentând daune materiale.

Respinge ca neîntemeiată solicitarea doamnei avocat D. A.-M. privind avansarea sumei de 300 de lei, cu titlu de onorariu avocat desemnat din oficiu cu privire la inculpatul S. S..

În baza art 191 alin 1 și 2 C.pr.pen obligă inculpații S. S. și A. G. la plata a câte 700 lei, fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat .

Cu recurs în 10 zile de la pronunțare pentru părțile prezente și de la comunicare pentru părțile lipsă.

Pronunțată în ședință publică azi 24.10.2012”.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul nr._/P/2011 din data de 09.05.2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria C., s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților S. S., sub aspectul comiterii infracțiunii prev și ped de art 208 alin 1 – 209 alin 1 lit a, g, i C.pen și A. G. sub aspectul comiterii infracțiunii prev de art 208 alin 1 – 209 alin 1 lit a, g, i C.pen.

S-a reținut în sarcina inculpaților S. S. ȘI A. G., faptul că, în data de 27.10.2011, în jurul orelor 05³⁰au pătruns prin efracție (ruperea mai multor scânduri din gardul împrejmuitor) în curtea locuinței părții vătămate R. Tudorița din C.,., de unde au sustras două componente ale unor utilaje metalice, creând astfel un prejudiciu de 500 lei.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:

La data de 27.10.2011, partea vătămată R. Tudorița a sesizat faptul că, în dimineața aceleiași zile, în jurul orelor 05.30, în timp ce se afla în interiorul locuinței sale din C., ., a auzit câinele lătrând iar când a ieșit în curte a observat că pe o lungime de aproximativ 2 metri au fost rupte mai multe scânduri din gardul împrejmuitor. Totodată, în curte a observat o persoană de sex masculin, cu vârsta cuprinsă între 25 și 30 ani, înălțime 1,50 m-1,60 m, care sustrăgea două mașini de prelucrarea lemnului, confecționate din fier și neavând montate motoare și care se aflau depozitate în curte.

Pe stradă, aceasta a observat o căruță la care era înhămat un cal alb și care în se afla o altă persoană de sex masculin, de asemenea cu vârsta cuprinsă între 25 și 30 ani, cu înălțime de 1,80 m-1,90 m.

Partea vătămată a strigat la aceștia să lase bunurile dar aceștia au continuat să le încarce, motiv pentru care aceasta 1-a strigat pe fiul său, martorul R. D., care a plecat în urmărirea acestora, pierzându-le urma pe .>

Parte vătămată R. Tudorița a constatat apoi că aceleași persoane necunoscute au spart și o ușă de la cămara amplasată lângă bucătăria locuinței, fără a sustrage bunuri, creând astfel un prejudiciu total de 500 lei.

Cu ocazia cercetării la fața locului s-a constatat că gardul de lemn aflat în partea stângă a porții de acces în curtea locuinței părții vătămate este rupt pe o distanță de aproximativ 1,5 metri, iar în partea superioară, pe o scândură de susținere s-a identificat o bucată din lemn ce prezintă urme de rupere. In partea inferioară, pe un postament din lemn s-a identificat o bucată de scândură ruptă precum și urme de rumeguș.

Totodată, în curtea imobilului, cu ocazia examinării ușii unei magazii amplasată în partea sudică, s-a constatat că o scândură de susținere a sticlei cu care aceasta era prevăzută este ruptă, iar sticla lipsește, bucăți din aceasta fiind găsite în exterior pe sol cât și interiorul magaziei.

La data de 11.11.2011, în prezența martorilor asistenți D. A.-D. și M. M.-A., partea vătămată R. Tudorița i-a recunoscut din grup de fotografii pe inculpații S. S. si A. G. ca fiind cei pe care i-a observat în dimineața zilei de 27.10.2011 în curtea locuinței sale, respectiv în fața locuinței sale, într-o căruță în care au fost încărcate bunurile sustrase din curtea sa.

Fiind audiat, inculpatul S. S. a negat săvârșirea faptei ce i se reține în sarcină, pentru ca mai apoi să recunoască faptul că în dimineața zilei de 27.10.2011, în jurul orelor 04.30, după ce a consumat băuturi alcoolice împreună cu inculpatul A. G., s-a hotărât să sustragă bunurile metalice pe care le-a văzut în curtea părții vătămate R. Tudorița, rupând împreună cu acesta câteva scânduri din gardul împrejmuitor. Inculpatul declară că a cărat utilajele găsite în curte până în stradă, în timp ce A. G. s-a dus către o anexă a locuinței, din direcția căreia a auzit apoi un zgomot de geam spart.

După ce au cărat bunurile metalice în stradă, cei doi s-au dus la locuința lui A. G. de unde au luat un atelaj al acestuia cu care s-au întors să încarce bunurile respective.

In timp ce făceau acest lucru, și-au dat seama că au fost observați de o persoană, motiv pentru care au plecat în grabă, vânzând ulterior pentru suma de 250 lei bunurile sustrase la un centru de fier vechi situat la ieșirea din mun. C., în zona „Vapor".

Fiind audiat, inculpatul A. G., a recunoscut săvârșirea faptei ce i se reține în sarcină, confirmând aspectele susținute de inculpatul S. S..

Cu privire la schimbarea încadrări juridice, din art 208 alin 1 – 209 alin 1 lit, a, g și i C.pen în art 208 alin 1 – 209 alin 1 lit g, i C.pen., instanța a reținut că, la data de 27.10.2011 inculpații S. S. ȘI A. G. au pătruns prin ruperea mai multor scânduri din gardul împrejmuitor al locuinței părții vătămate R. Tudorița din C., . de unde au sustras două componente ale unor utilaje metalice.

Efracția, circumstanță agravantă prev de art 209 alin 2 lit i C.pen., presupune înlăturarea prin violență a oricărui obiect sau dispozitiv care se interpune între făptuitor și bunul ce se dorește a fi sustras. Cu alte cuvinte, efracția presupune o acțiune violentă prin care se înlătură dispozitivul de închidere sau alt obiect care împiedică făptuitorul ajungerea la bunul a cărui însușire se urmărește sau la locul unde se găsește acesta.

Instanța de fond a apreciat ca nu constituie efracție ruperea mai multor scânduri din gardul împrejmuitor pentru a pătrunde în locuința părții vătămate, întrucât gardul împrejmuitor are menirea de a servi la delimitarea proprietății imobilelor învecinate.

La individualizarea judiciară a pedepsei care au fost aplicate inculpaților, s-au avut în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C. pen: dispozițiile din partea generală a Codului penal privind forma de vinovăție și forma consumată a infracțiunii, circumstanțele reale ale comiterii faptei, respectiv pe timp de noapte, de două persoane împreună, limitele de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunile de furt calificat, dar și circumstanțele personale ale inculpaților, A. G. fiind cunoscut cu antecedente penale, are cinci copii minori, nu are ocupație și loc de muncă stabil, iar coinculpatul S. S. a mai fost cercetat pentru comiterea infracțiunii de furt calificat, are 4 clase, este căsătorit, are trei copii minori, nu are ocupație și loc de muncă.

Instanța a apreciat ca scopul preventiv educativ al pedepsei prevăzut de legiuitorul roman in art. 52 C.pen. poate fi atins prin aplicarea unor pedepse orientate spre minimul special prevăzut de lege, cu aplicarea art. art.86¹ Cod penal, fără reținerea altor circumstanțe atenuante întrucât prin cuantificarea de această manieră a pedepsei s-a dat eficiență maximă tuturor aspectelor analizate.

Împotriva acestei sentințe penale, a formulat recurs in termen P. de pe lângă Judecătoria C., pentru nelegalitate și netemeinicie.

S-a criticat sentința pronunțată de instanța de fond pentru greșita schimbare de încadrare juridică a faptei reținută în sarcina inculpaților și pentru greșita individualizare a pedepselor aplicate acestora, in raport cu gravitatea faptei și circumstanțele personale ale inculpaților.

In mod greșit instanța de fond a înlăturat agravanta prev. de art. 209 alin. 1 lit. i cod penal de la încadrarea juridică a faptei, reținând că efracția, presupune înlăturarea prin violență a oricărui obiect sau dispozitiv care se interpune între făptuitor și bunul ce se dorește a fi sustras, împiedicând făptuitorul să ajungă la bunul a cărui însușire și-o dorește sau la locul unde se găsește bunul.

Cu privire la cel de-al doilea motiv de recurs s-a apreciat că, pedepsele la care inculpații au fost condamnați sunt reduse în raport cu activitatea infracțională desfășurată. In raport de circumstanțele agravante, persistența in activitatea infracțională, pedepsele aplicate inculpaților sunt greșit individualizate, solicitând majorarea acestora.

La termenul de judecată din data de 17.01.2013 inculpații A. G. și S. S., au arătat că nu doresc să dea declarații în fața instanței de recurs.

În recurs nu au fost administrate mijloace de probă noi.

Verificând legalitatea și temeinicia deciziei penale atacate în raport cu aspectele expuse dar și din oficiu, în limitele impuse de art.385/9 al.3 Cod procedură penală, Curtea constată următoarele:

1.Din perspectiva cazului de casare prev. de art. 385/9 alin.1 pct. 17 C.pr.penală, verificând temeinicia criticilor formulate, pe baza lucrărilor și materialului probator din dosar, curtea apreciază că acestea sunt fondate din următoarele considerente:

Efracția ca mijloc de săvârșire a furtului, presupune o acțiune care învinge obstacolele si ale cărei consecințe pot consta uneori, în lezarea substanței lucrului, iar alteori în înlăturarea unui obstacol sau dispozitiv de închidere.

Instanța de fond a apreciat ca ruperea mai multor scânduri din gardul împrejmuitor pentru a pătrunde in curtea părții vătămate, nu constituie înlăturarea unui obstacol, dispozitiv de închidere, deoarece gardul servește la delimitarea proprietăților.

In latina „effractio, de la effringere " înseamnă a zdrobi, a sparge"este o modalitate de săvârșire a unor fapte constând in forțarea încuietorilor, ruperea legăturilor sau violarea oricărui dispozitiv de închidere, de înlăturare a unui obstacol etc.

Toate cele trei împrejurări agravante, prevăzute în art. 209 lit g) c. pen. - efracția, escaladarea și folosirea fără drept a unei chei adevărate sau a unei chei mincinoase - au o caracteristică comună, aceea că se referă la violarea închizătorilor sau a îngrădirilor (v.: V. Dongoroz, în Explicații teoretice ale Codului penal român, voi. III, Editura Academiei, București, 1971, p. 478).

Prin "efracție", în înțelesul art. 209 lit. g) C. pen., se înțelege ruperea, spargerea, demontarea din locul său a oricărui dispozitiv de închidere, precum și orice alte acțiuni pentru realizarea cărora este necesară folosirea forței și care au ca rezultat fie înlăturarea unui dispozitiv de închidere, fie punerea lui în situația de a face posibilă . care este închis sau accesul acestuia la bunurile care se află acolo (v.: T. V. ș.a., Codul penal al RSR, comentat și adnotat, Partea specială, voi. I, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1975, p. 274).

In literatura juridică mai veche s-a arătat, în același sens, că efracția constă în spargerea, ruperea sau în orice altă activitate similară, prin care orice încuietoare, legătură sau dispozitiv de închidere - naturale sau artificiale - este pus, prin violență, în situația de face posibilă agentului fie . închis, fie accesul la un lucru aflat într-un asemenea loc; deci caracteristica efracției este înlăturarea violentă, prin spargere, rupere sau orice altă acțiune similară, a obiectelor destinate să închidă, oprind . accesul sau trecerea într-un loc închis (v. T. P., în Codul penal "C. al II-lea" adnotat, voi. în, București, 1938, p.434).

Din examinarea actului de sesizare precum si din starea de fapt reținuta în considerentele hotărârii, rezulta ca inculpații au pătruns in curtea locuinței părții vătămate prin ruperea scândurilor din gardul împrejmuitor, al locuinței părții vătămate, în condițiile în care bunurile sustrase se aflau in curte. Gardul împrejmuitor a fost obstacolul pe care inculpații l-au înlăturat prin violenta, pentru a comite sustragerea .

2.Din perspectiva cazului de casare prev. de art. 385/9 alin.1 pct. 14C.pr.penală, referitor la individualizarea pedepselor, reținând vinovăția inculpaților, sub forma intenției în comiterea infracțiunilor de către inculpați, contribuția fiecăruia, la stabilirea și aplicarea pedepselor s-au avut în vedere criteriile generale de individualizare și scopul acestora, prev. de art. 52 și art.72 cod penal.

Astfel, potrivit criteriilor prev. de art.72 cod penal printre care și pericolul social concret sporit în cauză al faptei, dat de împrejurările comiterii acestora în participație, pătrunderea prin efracție, pe timp de noapte, de doua persoane împreună, sustragerea a doua componente de utilaje mecanice chiar dacă contravaloarea acestora nu este ridicată, precum și față de circumstanțele personale ale inculpaților-fără a avea ocupații care să le asigure venituri licite pentru existență, perseverența în activitatea infracțională și îndeosebi în cea împotriva patrimoniului, inculpatul A. G., a fost condamnat anterior pentru săvârșirea unei fapte de același gen, la pedeapsa închisorii de 2 ani cu suspendare condiționata pe durata unui termen de încercare de 4 ani si a fost sancționat administrativ de 2 ori pentru săvârșirea unor infracțiuni de furt calificat, iar inculpatul S. S., a fost sancționat administrativ de o data pentru săvârșirea unei infracțiuni de furt calificat, pedeapsa trebuie să fie aspră, motiv pentru care pedeapsa de câte 2 ani închisoare, cu aplicarea art.86/1 C.P. pe durata unui termen de 5 ani si 6 luni stabilită de instanța de fond pentru fiecare inculpat, nu este de natură să asigure prevenția generală, reeducarea lor, să asigure o minimă protecție a drepturilor fundamentale vătămate-patrimoniu, respectiv să răspundă sentimentelor opiniei publice de indignare, frustrare, insecuritate.

În contextul activității infracționale, schimbării încadrării juridice, cu reținerea circumstanței agravante a efracției prev. de art.209 lit. i C.P. a periculozității faptei si autorilor, se impune o agravare a răspunderii penale iar reindividualizarea pedepselor aplicate solicitată de către P. pentru inculpați este justificată sub aspectul modalității de executare.

3. Perpetuarea comportamentului infracțional în timpul derulării unei procedurii judiciare, dar și după pronunțarea unei hotărâri de condamnare demonstrează incapacitatea inculpaților de a se conforma valorilor sociale ocrotite de lege prin propriile resurse, fiind necesară executarea pedepsei în regim privativ de libertate, în vederea atingerii scopului și funcțiilor pedepsei, conform art. 52 C. pen.

În cauză, ținând seama de împrejurările comiterii faptei, precum și de persistența infracțională a infractorilor, de schimbarea încadrării juridice, aplicarea unor pedepse in cuantum de 2 ani închisoare este corect proporționalizată.

4.Pentru aceste considerente, în baza art. 385¹⁵ pct. 2 lit. d C. Pr. P.. CURTEA, va admite recursul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Constanta, împotriva sentinței penale nr. 1285/24.10.2012 pronunțată de Judecătoria Constanta în dosarul nr._ .

În baza art 334 cod procedură penală, se va schimba încadrarea juridică a infracțiunii reținută de instanța de fond în sarcina inculpatului S. S. din art. 208 alin 1 – 209 alin 1 lit a, g cod penal în art 208 alin 1 – 209 alin 1 lit a, g și i cod penal.

În baza art. 208 alin. 1– art. 209 alin. 1 lit. a, g și i cod penal cu aplicarea art 320 ¹alin 7 cod procedură penală, va condamna pe inculpatul S. S. la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare.

Pedeapsa aplicată se va executa în regim de detenție, potrivit art.57 cod penal.

În baza art.71 cod penal va interzice inculpatului S. S. drepturile prevăzute de art.64 lit.a teza a doua, b Cod penal.

În baza art 334 C.proc.pen se va schimbă încadrarea juridică a infracțiunii reținute de instanța de fond în sarcina inculpatului A. G. din art. 208 alin 1 – 209 alin 1 lit a, g cod penal în art 208 alin 1 – 209 alin 1 lit a, g și i cod penal.

În baza art. 208 alin. 1– art. 209 alin. 1 lit. a, g și i cod penal cu aplicarea art 320¹alin 7 cod procedură penală, va condamna pe inculpatul A. G. la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare.

Pedeapsa aplicată se va executa în regim de detenție, potrivit art.57 cod penal.

În baza art.71 cod penal se va interzice inculpatului A. G. drepturile prevăzute de art.64 lit.a (teza a doua), b Cod penal.

Se vor menține restul dispozițiilor hotărârii atacate în măsura în care nu contravin prezentei decizii.

Conform art.192 alin.3 cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de către stat vor rămân în sarcina acestuia.

Conform art. 189 cod procedură penală, onorariul avocaților din oficiu I. S. și Baniotti C. C. în cuantum de câte 300 lei fiecare se vor plăti din fondurile Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE :

În baza art. 385¹⁵ pct.1 lit. „d” cod procedură penală admite recursul declarat de către P. DE PE L. JUDECĂTORIA C., împotriva sentinței penale nr. 1285 din data de 24 octombrie 2012, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul penal nr._, casează hotărârea atacată și rejudecând:

În baza art 334 cod procedură penală, schimbă încadrarea juridică a infracțiunii reținută de instanța de fond în sarcina inculpatului S. S. din art. 208 alin 1 – 209 alin 1 lit a, g cod penal în art 208 alin 1 – 209 alin 1 lit a, g și i cod penal.

În baza art. 208 alin. 1– art. 209 alin. 1 lit. a, g și i cod penal cu aplicarea art 320 ¹alin 7 cod procedură penală, condamnă pe inculpatul S. S. (fiul lui natural și Cadrie, născut la data de 21.07.1983 în C., jud. C., cetățean român, studii 4 clase, fără ocupație și fără loc de muncă, necăsătorit, stagiul militar nesatisfăcut, căsătorit, trei copii minori, cu antecedente penale, cu domiciliul în C., ., ., ., CNP_) la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare.

Pedeapsa aplicată se execută în regim de detenție, potrivit art.57 cod penal.

În baza art.71 cod penal interzice inculpatului S. S. drepturile prevăzute de art.64 lit.a teza a doua, b Cod penal.

II.În baza art 334 C.proc.pen schimbă încadrarea juridică a infracțiunii reținute de instanța de fond în sarcina inculpatului A. G. din art. 208 alin 1 – 209 alin 1 lit a, g cod penal în art 208 alin 1 – 209 alin 1 lit a, g și i cod penal.

În baza art. 208 alin. 1– art. 209 alin. 1 lit. a, g și i cod penal cu aplicarea art 320 ¹alin 7 cod procedură penală, condamnă pe inculpatul A. G. (fiul lui G. și L., născut la data de 24.12.1982 în C., jud. C., cetățean român, neșcolarizat, fără ocupație și fără loc de muncă, relație de concubinaj, cu antecedente penale, cu domiciliul în comuna C. V., ., jud. C., ffl C., . „La corturi", CNP_) la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare.

Pedeapsa aplicată se execută în regim de detenție, potrivit art.57 cod penal.

În baza art.71 cod penal interzice inculpatului A. G. drepturile prevăzute de art.64 lit.a (teza a doua), b Cod penal.

Menține restul dispozițiilor hotărârii atacate în măsura în care nu contravin prezentei decizii.

Conform art.192 alin.3 cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de către stat rămân în sarcina acestuia.

Conform art. 189 cod procedură penală, onorariul avocaților din oficiu I. S. și Baniotti C. C. în cuantum de câte 300 lei fiecare se vor plăti din fondurile Ministerului Justiției.

Conform art. 309 alin. ultim cod procedură penală, minuta s-a întocmit în 2 ex.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 17.01.2013.

Președinte, Judecător, Judecător,

D. I. N. C. D. V. L.

Grefier,

C. S.

Jud. fond. C. J.

Red. Dec. Jud. C. D.

3 ex./24.01.2013

← Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 968/2013....		Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor... →

Furtul. Art.208 C.p.. Decizia nr. 21/2013. Curtea de Apel CONSTANŢA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Furtul. Art.208 C.p.. Decizia nr. 21/2013. Curtea de Apel CONSTANŢA