Infracţiuni de corupţie. Legea nr. 78/2000. Decizia nr. 959/2013. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 959/2013 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 05-11-2013 în dosarul nr. 1265/253/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ Nr. 959/P
Ședința publică de la 05 Noiembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE - A. I.
Judecător - D. I. N.
Judecător - C. C.
Grefier - C. A.
Cu participare procuror D.N.A. – O. B.
S-au luat în examinare recursurile penale declarate de:
- P. DE PE L. ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE – DIRECȚIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE;
- inculpatul G. S. – cu domiciliul în comuna Văcăreni, ., județul Tulcea;
- partea civilă M. A. ȘI DEZVOLTĂRII RURALE PRIN AGENȚIA DE PLĂȚI ȘI INTERVENȚIE PENTRU AGRICULTURĂ – CENTRUL JUDEȚEAN TULCEA – cu sediul în Tulcea, ., împotriva sentinței penale nr.33 din data de 30 aprilie 2013, pronunțată de Judecătoria Măcin, în dosarul penal nr._, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.181 din Legea nr.78/2000 și art.289 Cod penal.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 31 octombrie 2013 consemnate în încheierea de ședință de la acea dată și care face parte integrantă din prezenta decizie, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei la data de 05 noiembrie 2013, când a pronunțat prezenta decizie.
CURTEA,
Asupra recursurilor penale de față:
Prin sentința penală nr.33/30.04.2013 pronunțată de Judecătoria Măcin în dosarul penal nr._, în baza art.181 alin.1 din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.74 alin.1 lit.a, raportat la art.76 alin.1 lit.c Cod penal, a fost condamnat inculpatul G. S. la pedeapsa de 2 ani închisoare.
În baza art.65 Cod penal, raportat la art.181 alin.1 din Legea nr.78/2000, s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza a doua și lit.b Cod penal, pe o durată de 2 ani.
În baza art.289 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.74 alin.1 lit.a, raportat la art.76 alin.1 lit.e Cod penal, a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 5 luni închisoare.
În baza art.33 lit.a, art.34 alin.1 lit.b și art.35 alin.1 Cod penal, s-au contopit pedepsele aplicate, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare, alături de pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza a doua și lit.b Cod penal, pe o durată de 2 ani.
În baza art.81 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani închisoare pe o durată de 4 ani, termen de încercare stabilit în condițiile art.82 Cod penal.
În baza art.359 Cod de procedură penală, s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.83 și art.84 Cod penal penal, a căror nerespectare determină revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
În baza art.71 Cod penal, s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza a doua și lit.b Cod penal.
În baza art.71 alin.5 Cod penal, s-a constatat suspendată executarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.
În baza art.14, raportat la art.346 Cod procedură penală, s-a respins acțiunea civilă formulată de partea civilă M. A. și Dezvoltării Rurale prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură -Centrul Județean Tulcea, ca neîntemeiată.
În baza art.357 alin.2 lit.c Cod de procedură penală, s-a dispus ridicarea sechestrului asigurător asupra imobilului – clădire (locuință) din beton, cărămidă arsă, tratament termic – în suprafață de 180 mp, situată în ., ., având numărul matricol 1113, construită în anul 1991 și având o valoare de impozitare de_ RON, măsură instituită prin ordonanța nr.25/P/2010 din 31.10.2012 a DNA - Serviciul Teritorial C., urmând ca la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, un exemplar al acesteia să fie comunicat Oficiului de cadastru și Publicitate Imobiliară Tulcea.
În baza art.14 și art.348 Cod de procedură penală, s-au desființat în totalitate adeverințele nr.386/01.08.2008 și nr.1244/02.09.2008 emise de Primăria comunei Văcăreni, urmând ca la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri să se pună în vedere părții civile depunerea în original a documentele arătate, pentru punerea în executare a dispoziției de desființare a acestora.
În baza art.349, raportat la art.191 alin.1 Cod de procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 3.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Începând cu data de 01.01.2007, în baza Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.125/2006, privind aprobarea schemelor de plăți directe și plăți naționale directe complementare, ce se acordă în agricultură începând cu anul 2007, precum și pentru modificarea art.2 din Legea nr.36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură a implementat măsuri de sprijin pentru fermieri, finanțate din Fondul european pentru garantare în agricultură, ca plăți directe în cadrul Schemei de plată unică pe suprafață, precum și măsuri de sprijin finanțate din bugetul național și Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, ca plăți naționale directe complementare.
Conform art.5 din actul normativ menționat, „Schema de plată unică pe suprafață” constă în acordarea unei surse uniforme pe hectar, plătibilă o dată pe an, decuplată total de producție.
Sursa de finanțare pentru plățile efectuate în cadrul acestei scheme se asigură din Fondul european pentru garantare în agricultură.
Suprafața agricolă eligibilă poate avea următoarele categorii de folosință: teren arabil, pajiști permanente - pășuni și fânețe - terenul utilizat pentru pășunatul animalelor sau pentru producerea de furaje, vii, culturi permanente sau grădini familiale.
Potrivit dispozițiilor art.6 alin.1 din același act normativ, beneficiarii plăților directe în cadrul Schemei de plată unică pe suprafață pot fi persoanele fizice și/sau persoanele juridice care exploatează terenul agricol pentru care solicită plata, în calitate de proprietari, arendași, concesionari, asociați administratori în cadrul asociațiilor în participațiune, locatari sau altele asemenea.
Pentru a beneficia de acordarea de plăți în cadrul schemelor de plată unică pe suprafață, solicitanții trebuie să fie înscriși în Registrul fermierilor, administrat de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, să depună cerere de solicitare a plăților la termen iar, în conformitate cu dispozițiile art.7 alin.1 lit.f, să prezinte și documentele doveditoare ale dreptului de folosință și să poată face dovada că utilizează terenul pentru care s-a depus cererea.
Potrivit art.4 din Ordinul MADR nr.246/2008 (în forma existentă la momentul formulării cererii de plată, respectiv 15.05.2008), privind stabilirea modului de implementare, a condițiilor specifice și a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăți directe și plăți naționale directe complementare în sectorul vegetal, pentru acordarea sprijinului aferent măsurilor de agromediu și zone defavorizate, documentele doveditoare solicitate producătorului agricol, conform art.7 alin.1 lit.f din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.125/2006, privind utilizarea terenului agricol sunt, după caz, titlul de proprietate sau alte acte doveditoare ale dreptului de proprietate asupra terenului, contractul de arendare, contractul de concesiune, contractul de asociere în participațiune, contractul de închiriere sau altele asemenea. Consiliile locale pot depune cereri de plată pentru pajiștile comunale pe care le administrează și pentru care nu au fost încheiate contracte de arendă, concesiune, închiriere sau pentru care nu se încasează taxe de pășunat, iar pe aceste terenuri trebuie să desfășoare propria activitate agricolă, pentru respectarea condițiilor de eligibilitate prevăzute la art.7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.125/2006, conform art.5 alin.7 din Ordinul MADR nr.246/2008, în forma existentă la momentul formulării cererii de plată, respectiv 15.05.2008.
În acest context, Consiliul Local Văcăreni a depus la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură - Centrul Județean Tulcea, cererea de plată nr.578/15.05.008 (fila 151 vol.I DUP), pentru o suprafață de 445,53 ha pășune, deși prin Hotărârea nr.790/07.09.2005 a Comisiei Județene pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Tulcea (fila 219 vol.I DUP) s-a validat documentația întocmită de Comisia Comunală Văcăreni, rezultând că, pe teritoriul Comunei Văcăreni, județul Tulcea, există o suprafață totală de 1114,35 ha izlaz comunal, din care 176 ha pășune și 938,35 ha arabil.
Cererea a fost semnată de inculpat, în calitate de primar al comunei Văcăreni și reprezentant al Consiliului Local Văcăreni.
Pentru justificarea dreptului de utilizare a terenului de 445,53 ha pășune, s-au depus mai multe documente, printre care adeverința nr.1244/02.09.2008 (fila 210 vol.I DUP), întocmită de către inculpat și martorul R. C., agent agricol în cadrul primăriei Comunei Văcăreni, din care rezultă că în administrarea Consiliului Local Văcăreni se află suprafața de 445,53 ha pășune, precum și adeverința nr.386/01.08.2008 (fila 211 vol.I DUP), întocmită de către inculpat și referentul Balușcă C., din care rezultă că suprafața pășunilor de pe raza teritorială a Primăriei Comunei Văcăreni este de 445,53 ha.
Prin decizia nr._/10.04.2009 emisă de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, Consiliul Local Văcăreni a obținut suma de 99.742,91 lei în cadru Schemei unice de plată pe suprafață pentru întreaga suprafață de pășune declarată, de 445,53 ha, banii provenind în totalitate din bugetul general al Uniunii Europene (filele 227-229 vol.I DUP).
Suma a fost virată în contul primăriei Văcăreni la data de 16.04.2009, cu mențiunea „plată SAPS din FEGA tr.6”(fila 241 vol.I DUP).
Ca urmare a verificărilor echipei de control a Departamentului pentru Luptă Antifraudă, a fost întocmită nota de control nr._ (filele 73-89 DUP), prin care s-a concluzionat că pe teritoriul comunei Văcăreni există o suprafață de doar 176 ha de pășune, în conformitate cu Hotărârea nr.790/07.09.2005 a Comisiei Județene pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Tulcea, din care suprafața de 27,83 ha a fost trecută în proprietatea comunei Văcăreni în baza Ordinului Prefectului Județului Tulcea nr.273/05.06.2006.
Cu toate acestea, suprafața utilizată și solicitată de beneficiar, în conformitate cu cererea de plată nr.578/15.05.2008, a fost de 445,53 ha pășune, diferența de 269,53 ha neputând fi justificată.
Din declarația martorei R. C., agent agricol în cadrul Primăriei Văcăreni, rezultă că, la începutul lunii septembrie 2008, inculpatul, în calitate de primar al comunei Văcăreni, i-a spus că trebuie să întocmească o adeverință pentru A.P.I.A. - Centrul Județean Tulcea, din care să rezulte că suprafața administrată de Primăria comunei Văcăreni era de 445,53 ha.
Deși martora i-a adus la cunoștință inculpatului că nu deține documente justificative pentru această suprafață, inculpatul i-a solicitat să emită oricum adeverința, deoarece cererea de plată pentru obținerea fondurilor era deja formulată pentru suprafața în discuție. În acest context, martora a întocmit adeverința nr.1244/02.09.2008 conform indicațiilor inculpatului, adresa fiind semnată de către acesta și martoră.
Audiată fiind, martora C. C., funcționar public la A.P.I.A. - Centrul Județean Tulcea, cu atribuții de primitor cereri în anul 2008, a precizat că cererea înaintată pentru schema unică de plată pe suprafață pentru anul 2008 a fost formulată din partea Consiliului Local Văcăreni de inculpat în calitate de primar al localității.
Constatând că suprafața pentru care se solicită sprijin în cadrul schemei unice de plată era mai mare față de anul 2007, martora i-a solicitat inculpatului documente justificative pentru această diferență, fiind ulterior emise adeverințe în care se menționa o suprafață de pășune ce coincidea cu cea din cerere. Martora a mai arătat că, la momentul formulării cererii de plată, inculpatul a mai completat un formular intitulat „Angajamente și declarații”, prin care i s-au adus la cunoștință obligațiile ce îi incumbă, răspunderea declarării unei anumite categorii de teren aparținând integral fermierului, în cazul de față inculpatului.
Martorul Ș. P. a arătat faptul că, întrucât prin hotărârea nr.790/2005 a Comisiei Județene Tulcea se reținea că pe raza comunei Văcăreni există 176 ha pășune, Primăria comunei Văcăreni, prin inculpat, a solicitat finanțare de la A.P.I.A., în anul 2007, pentru această suprafață.
Ulterior, a aflat că, pentru anul 2008, Primăria Văcăreni, prin inculpat, a formulat o cerere similară, însă pentru suprafața de 445,53 ha pășune, martorul explicând acest fapt prin aceea că potrivit Registrului Cadastral întocmit în anul 1989, satului Văcăreni îi erau atribuite 519 ha pășune.
Fiind audiat atât în cursul urmării penale, cât și în cursul cercetării judecătorești, inculpatul a menționat că avea cunoștință de prevederile Hotărârii nr.790/2005 a Comisiei Județene pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Tulcea, potrivit căreia . ha pășune.
De asemenea, a recunoscut că a completat cererea de plată din data de 15.05.2008, la sediul A.P.I.A. - Centrul Județean Tulcea, înscriind suprafața de 445,53 ha și că, la solicitarea sa, au fost eliberate cele două adeverințe pentru aceeași suprafață. Însă, având în vedere mențiunile din Registrul cadastral al parcelelor din anul 1989, potrivit căruia pe raza comunei Văcăreni există 519 ha pășune, raportat și la realitatea din teren, cererea de plată și adeverințele nr.1244/02.09.2008 și nr.386/01.08.2008 au fost întocmite în mod corect pentru suprafața de 445,53 ha pășune.
Inculpatul a mai precizat că, la momentul completării cererii de plată, martora C. C. i-a adus la cunoștință obligațiile care le incumbă formularea acestei cereri, respectiv aceea de a declara date exacte, semnând în acest sens, înscrisul intitulat „Angajamente și Declarații” (fila 154 verso vol.I DUP).
Analizând declarațiile inculpatului prin raportare la dispozițiile art.69 Cod de procedură penală, potrivit cărora declarațiile inculpatului făcute în cursul procesului penal pot servi la aflarea adevărului, numai în măsura în care se coroborează cu fapte sau împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză, instanța a constatat că acestea sunt contrazise de ansamblul probator administrat în cauză.
Situația de fapt reținută a fost dovedită prin următoarele mijloace de probă: nota de control întocmită de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură – Centrul Județean Tulcea, împreună cu adresa de înaintare la P. General; adresa nr.8811/18.03.2010 emisă de A.P.I.A., nota de control nr._ emisă de Departamentul pentru Luptă Antifraudă referitoare la cererile depuse la A.P.I.A. în anul 2008 de Consiliul Local Văcăreni și Consiliul Local S. G., ambele din județul Tulcea; declarațiile inculpatului; raportul de expertiză efectuat în dosarul civil nr._, la solicitarea Judecătoriei Tulcea; raportul de expertiză tehnică agricolă efectuat în dosarul civil nr._, la solicitarea Judecătoriei Tulcea; Registrul cadastral al posesorilor comunei Luncavița și C.A.P. Văcăreni; declarațiile martorilor Ș. P., R. C., C. C.; adresa nr.259/19.07.2012 emisă de primarul Comunei Văcăreni; adresa nr._/11.10.2012 emisă de A.P.I.A. - Centrul Județean Tulcea, privind constituirea de parte civilă; adeverințele nr.1244/02.09.2008 și nr.386/01.08.2008 emise de Primăria comunei Văcăreni; adresa nr.342/15.05.2008 emisă de Primăria comunei Văcăreni către A.P.I.A. – Centrul Județean Tulcea, referitoare la suprafața de pășune declarată în cererea de sprijin pentru anul 2008, cu documentele atașate; decizia A.P.I.A. nr._/10.04.2009, pentru acordarea plăților în cadrul schemelor de sprijin pe suprafață; nota nr.20/10.01.2010 emisă de U.A.T. Văcăreni cu documente aferente; decizia nr._/23.05.2008 emisă de A.P.I.A. – Centrul Judecțean Tulcea, pentru acordarea plăților în cadrul schemelor de sprijin pe suprafață campania 2007, pentru exploatația RO_ – Consiliul Local Văcăreni; adresa nr.3666/29.10.2012 emisă de A.P.I.A., privind prejudiciul înregistrat urmare a aprobării la plată a cererilor pentru schemele de sprijin pe suprafață aferente campaniei 2008; extrasele de pe portalul just.ro, privind dosarul nr._ al Tribunalului Tulcea și dosarul nr._ al Curții de Apel C.; încheierea nr._/20.11.2012 a Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Tulcea, privind notarea sechestrului asigurător instituit asupra bunurilor inculpatului.
În cursul cercetării judecătorești au fost audiați inculpatul G. S. și martorii R. C., C. C. și Ș. P..
Totodată, au fost depuse înscrisuri de către inculpat și partea vătămată, cu privire la situația de fapt.
În termen legal, împotriva acestei sentințe penale a declarat recurs P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial C., solicitând reaprecierea pedepselor stabilite, din perspectiva cuantumului și modalității lor de executare, prin aplicarea dispozițiilor art.861 Cod penal și înlăturarea dispozițiilor art.74 alin.1 lit.a Cod penal, reținute în favoarea inculpatului.
De asemenea, împotriva aceleiași sentințe penale a declarat recurs partea civilă, solicitând obligarea inculpatului la plata sumei de 21.704,10 lei, reprezentând majorări de întârziere aferente debitului principal, datorate în temeiul art.7 din O.U.G. nr.79/2003, art.42 din O.U.G. nr.66/2011 și art.120 din O.G nr.92/2003, privind Codul de procedură fiscală.
Totodată, în cauză a declarat recurs inculpatul, solicitând achitarea sa, în temeiul art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.d Cod de procedură penală, motivând, în esență, că faptele ce i se rețin în sarcină nu au fost comise cu intenția fraudării fondurilor Uniunii Europene, ci sub imperiul greșitei reprezentări a categoriei de folosință a terenurilor. În subsidiar, inculpatul a solicitat reducerea pedepsei aplicate, cu menținerea aceleiași modalități de executare.
Analizând actele și lucrările dosarului, examinând legalitatea și temeinicia sentinței penale recurate, în raport de criticile formulate și din oficiu, potrivit art.3856 alin.3 Cod de procedură penală, Curtea constată că prima instanță a stabilit în mod corect situația de fapt și încadrarea juridică, făcând o justă apreciere a probelor administrate în cauză pe baza cărora a reținut vinovăția inculpatului G. S. în comiterea infracțiunilor prevăzute de art.181 alin.1 din Legea nr.78/2000 și art.289 Cod penal, pronunțând condamnarea acestuia la două pedepse cu închisoarea, just individualizate, prin prisma dispozițiilor art.72 Cod penal.
Potrivit art.181 alin.1 din Legea nr.78/2000, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 15 ani și interzicerea unor drepturi, folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor.
Față de aceste dispoziții legale, infracțiunea stabilită în sarcina inculpatului G. S. a fost în mod corect reținută, întrucât, acesta, în dubla sa calitate de primar al Comunei Văcăreni și reprezentant al Consiliului Local Văcăreni, județul Tulcea, a completat cererea de plată pentru schemele de sprijin pe suprafața pentru anul 2008, înregistrată la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură - Centrul Județean Tulcea sub nr.578/15.05.2008, cu date inexacte privind dreptul de folosință efectivă a suprafeței de 445,53 ha pășune, deși dreptul de folosință pentru această categorie de terenuri era doar pentru 176 ha.
De asemenea, infracțiunea reținută în sarcina aceluiași inculpat decurge și din faptul de a prezenta la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură – Centrul Județean Tulcea documente care conțineau date inexacte, constând în adeverințele nr.386/01.08.2008 și nr.1244/02.09.2008, în baza cărora au fost obținute fonduri nerambursabile pentru agricultură provenind din bugetul general al Uniunii Europene (fonduri FEGA), în cuantum de_,91 lei, provocându-se un prejudiciu în valoare de_,68 lei, reprezentând suma plătită, în mod necuvenit, pentru suprafața de 269,53 ha.
Pretinsa eroare, cu privire la categoria de folosință a terenurilor și pe care inculpatul o pune pe seama incoerenței cadrului normativ în materie, nu poate fi primită, întrucât, potrivit declarației martorului Ș. P., inculpatul, în numele Primăriei comunei Văcăreni, a solicitat finanțare de la A.P.I.A. și în cursul anului 2007, pentru suprafața reală de 176 ha de pășune, atestată prin Hotărârea nr.790/2005 a Comisiei Județene Tulcea și nemodificată ulterior printr-o altă hotărâre.
Prin urmare, indiferent de „realitatea din teren” și schimbările legislative survenite de-a lungul timpului (unele dintre acestea intervenind cu mult după data comiterii faptelor), esențială, în opinia instanței de recurs, era calificarea juridică din acte a suprafețelor de teren, deoarece, una dintre condițiile pentru a beneficia de acordarea de plăți în cadrul schemelor de plată unică pe suprafață este și cea prevăzută de art.7 alin.1 lit.f din O.U.G. nr.125/2006, referitoare la prezentarea documentelor necesare dovedirii dreptului de folosință și utilizării terenului pentru care s-a depus cererea.
Or, potrivit art.7 alin.1 lit.f din același act normativ, documentele doveditoare solicitate producătorului agricol cu privire la utilizarea terenului agricol sunt, după caz, titlul de proprietate sau alte acte doveditoare ale dreptului de folosință asupra terenului, precum contractul de arendare, contractul de concesiune, contractul de asociere în participațiune, contractul de închiriere sau altele asemenea.
De remarcat este și faptul că, deosebit de aceasta, consiliile locale puteau depune cereri de plată pentru pajiștile comunale pe care le administrează și pentru care nu au fost încheiate contracte de arendă, concesiune, închiriere sau pentru care nu se încasează taxe de pășunat, cu condiția ca pe aceste terenuri să se desfășoare propria activitate agricolă, pentru respectarea cerințelor de eligibilitate prevăzute la art.7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.125/2006, potrivit art.5 alin.7 din Ordinul MADR nr.246/2008, în forma existentă la momentul formulării cererii de plată, respectiv 15.05.2008.
Raportat la cele arătate mai sus, relevantă în susținerea poziției subiective a inculpatului este declarația martorei R. C., din cuprinsul căreia rezultă că aceasta i-a adus la cunoștință inculpatului că nu există documente justificative pentru întreaga suprafață de 445,53 ha, chiar și în atare condiții inculpatul solicitând martorei să emită adeverința, deoarece cererea de plată pentru obținerea fondurilor fusese deja formulată pentru suprafața în discuție. În contextul respectiv, martora a întocmit adeverința nr.1244/02.09.2008 conform indicațiilor primite, aceasta fiind semnată de către inculpat și martoră.
Întrucât inculpatul era familiarizat cu procedura de obținere a fondurilor încă din anul 2007, când beneficiase de asemenea sume, dar pentru o suprafață mult mai mică, firesc ar fi fost ca documentele doveditoare cu privire la întreaga suprafață de 445,53 ha să fi fost depuse odată cu cererea înaintată APIA – Centrul Județean Tulcea, în măsura în care, așa cum susține inculpatul, această suprafață constituia în întregime „pășune”.
Acest fapt nu s-a întâmplat însă, lucru ce dovedește că inculpatul era pe deplin edificat asupra categoriei reale de folosință a terenurilor, aspect ce rezultă din depozițiile martorei C. C., funcționar în cadrul A.P.I.A., cea care a și primit cererea pentru schema unică de plată formulată de inculpat, în numele Consiliului Local Văcăreni.
Astfel, constatând că suprafața pentru care se solicită sprijin în cadrul schemei unice de plată era mai mare față de anul 2007, martora i-a solicitat inculpatului documente justificative pentru această diferență, fiind ulterior emise adeverințe, în care se menționa o suprafață de pășune ce coincidea cu cea din cerere. Martora a mai arătat că, la momentul formulării cererii de plată, inculpatul a mai completat și un formular intitulat „Angajamente și declarații”, prin care i s-au adus la cunoștință obligațiile ce îi incumbă, răspunderea declarării unei anumite categorii de teren aparținând integral fermierului, în cazul de față inculpatului.
Apărarea inculpatului, reiterată și în fața instanței de recurs, în sensul că cererea de plată și adeverințele în discuție au fost emise în mod corect, raportat la împrejurarea că în Registrul cadastral al posesorilor din anul 1989 (filele 108-111 vol.I DUP și filele 17-18 dosar instanță) figura suprafața de 519 ha pășune pe teritoriul satului Văcăreni, nu poate fi primită, având în vedere că, potrivit art.7 alin.1 din O.U.G. nr.125/2006 și art.4 din Ordinul MADR nr.246/2008, documentele doveditoare sunt titlul de proprietate sau alte acte doveditoare ale dreptului de proprietate.
Or, prin Hotărârea nr.790/2005 a Comisiei Județene pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Tulcea s-a stabilit că pe teritoriul comunei Văcăreni se află 1.114,35 ha izlaz comunal, din care doar 176 ha de pășune.
Faptul că inculpatul cunoștea acest aspect rezultă și din împrejurarea că în campania anterioară, respectiv în anul 2008, în calitate de Primar al comunei Văcăreni și reprezentant al Consiliului Local Văcăreni, a solicitat plata pentru schema unică pe suprafața menționată în Hotărârea nr.790/2005, respectiv 176 ha pășune.
De asemenea inculpatul, în calitate de reprezentant al unității administrativ teritoriale, nu a efectuat nici un demers în vederea schimbării categoriei de folosință a suprafeței de 269,53 ha din teren arabil în pășune, potrivit procedurii reglementate de art.78 din Legea nr.18/1991, aspect recunoscut de inculpat și reținut și prin sentința civilă nr.3015/2012 a Tribunalului Tulcea, irevocabilă prin decizia civilă nr.2606/CA/2012 a Curții de Apel C. (filele 29-36 dosar instanță).
Raportat la prevederile art.289 Cod penal, probele menționate mai sus relevă și poziția subiectivă a inculpatului, caracteristică intenției directe, în comiterea infracțiunii de fals intelectual, în formă continuată, aceasta constând în faptele comise în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, în calitate de funcționar – Primar al comunei Văcăreni și reprezentant al Consiliului Local Văcăreni, aflat în exercițiul atribuțiunilor de serviciu, de a întocmi în fals, cu prilejul întocmirii, adeverințele nr.386/01.08.2008 și nr.1244/02.09.008, prin atestarea unor fapte necorespunzătoare adevărului, referitoare la folosirea de către Consiliul Local Văcăreni a 445,53 ha pășune, în loc de 176 ha câte erau în realitate.
Fiind dovedită existența faptelor, elementele constitutive ale infracțiunilor, precum și săvârșirea lor de către inculpat, în mod corect prima instanță a pronunțat o soluție de condamnare, potrivit art.345 alin.2 Cod de procedură penală, pedepsele aplicate inculpatului fiind corect dozate și individualizate, iar scopul preventiv și educativ al acestora putând fi atins și prin orientarea lor sub pragul minim prevăzut de lege, în sensul adoptat de prima instanță.
Din acest punct de vedere, nu se justifică reducerea pedepselor aplicate inculpatului, acestea impunându-se a fi adaptate nu doar elementelor cu caracter personal, ci și gradul de pericol social al faptelor, exprimat, în cazul de față, prin modalitatea comiterii lor, mijloacele folosite și întinderea prejudiciului creat.
În egală măsură, schimbarea modalității de executare, în sensul solicitat de Ministerului Public, nu se impune, având în vedere că scopul pedepsei rezultante poate fi atins și fără impunerea în sarcina condamnatului a obligațiilor și măsurilor de supraveghere prevăzute de art.861 Cod penal, ținând seama de statutul acestuia, conduita bună în comunitate, vechimea în funcția de primar, situația familială, vârsta sa și lipsa antecedentelor penale.
De asemenea, în exprimarea acestei concluzii, avem în vedere că deși nu a recunoscut fapta, inculpatul a înțeles, în calitate de reprezentant al autorității publice locale, să procedeze la achitarea prejudiciului, prin restituirea sumelor primite în cadrul schemei de sprijin, toate aceste elemente justificând reținerea în favoarea sa a circumstanței atenuante prevăzute de art.74 alin.1 lit.a Cod penal, aptă a determina aplicarea unor pedepse sub minimul special prevăzut de lege.
Nici din perspectiva modului de soluționare a acțiunii civile, sentința penală recurată nu comportă elemente de nelegalitate și netemeinicie, în condițiile în care solicitarea părții civile de obligare a inculpatului la plata majorărilor de întârziere nu a fost formulată în faza de urmărire penală și nici în fața instanței de fond, până la citirea actului de sesizare, cererea adresată după începerea cercetării judecătorești, precum și cu prilejul dezbaterilor orale și depunerii de concluzii scrise, având caracter tardiv, potrivit art.15 alin.2 Cod de procedură penală.
Este de observat, astfel, că prin cererea adresată primei instanțe la termenul de judecată din 21.02.2013, partea vătămată s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 99.742,91 lei, potrivit debitului cuprins în Decizia de plată nr._/10.04.2009, fără a solicita și obligarea inculpatului la plata creanțelor fiscale accesorii (fila 12 dosar instanță).
În raport cu constituirea de parte civilă, judecătorul fondului a apreciat în mod corect că prejudiciul a fost recuperat prin restituire, potrivit relațiilor comunicate de aceeași parte civilă (fila 26 dosar instanță), din care rezultă că la data de 11.02.2013 Primăria Văcăreni a restituit suma de 99.743,06 lei.
Cum potrivit relațiilor comunicate de partea civilă (prin adresa aflată la fila 26, întâmpinarea și notele scrise depuse cu prilejul dezbaterilor), diferența de 21.704,10 lei, reprezentând majorări de întârziere aferente perioadei 21.04._12, a fost stabilită ca debit în sarcina Consiliului Local Văcăreni, în baza procesului-verbal de constatare nr.9375/21.03.2011 și Deciziei de plată nr.314/06.06.2011, obligarea inculpatului la plata acestei sume contravine principiului disponibilității caracteristic acțiunii civile și dispozițiilor procedurale, privind termenul până la care partea vătămată se poate constitui parte civilă în procesul penal.
D. consecință a celor evocate mai sus, hotărârea penală atacată apare ca legală și temeinică atât pe latură penală, cât și pe latură civilă, fapt pentru care Curtea, în baza art.38515 pct.1 lit.b Cod de procedură penală, va respinge recursurile ca nefondate.
În baza art.192 alin.2 Cod de procedură penală, Curtea va obliga pe recurentul inculpat și recurenta parte civilă la plata câte 500 lei cheltuieli judiciare către stat.
În baza art.189 Cod de procedură penală, onorariul parțial al apărătorului din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 38515 pct.1 lit.”b” cod procedură penală, respinge ca nefondate recursurile penale declarate de:
- P. DE PE L. ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE – DIRECȚIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE;
- inculpatul G. S. – cu domiciliul în comuna Văcăreni, ., județul Tulcea;
- partea civilă M. A. ȘI DEZVOLTĂRII RURALE PRIN AGENȚIA DE PLĂȚI ȘI INTERVENȚIE PENTRU AGRICULTURĂ – CENTRUL JUDEȚEAN TULCEA – cu sediul în Tulcea, ., împotriva sentinței penale nr.33 din data de 30 aprilie 2013, pronunțată de Judecătoria Măcin, în dosarul penal nr._ .
În baza art.192 alin.2 cod procedură penală, obligă pe recurentul inculpat și pe recurenta parte civilă la câte 500 lei fiecare cheltuieli judiciare către stat.
În baza art. 189 cod procedură penală, onorariul parțial în cuantum de 50 lei pentru apărătorul din oficiu M. Tana se suportă din fondurile M.J.
Conform art. 309 alin. ultim cod procedură penală, minuta s-a întocmit în 2 ex.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 05.11.2013.
Președinte, Judecător, Judecător,
A. I. D. I. N. C. C.
Grefier,
C. A.
Jud. fond F.M.I., Judecătoria Măcin, jud. Tulcea
Red.dec.jud.C.C./2 ex./25.11.2013
| ← Vătămarea corporală din culpă. Art. 184 C.p.. Decizia nr.... | Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 622/2013. Curtea... → |
|---|
