Vătămarea corporală din culpă. Art. 184 C.p.. Decizia nr. 250/2013. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 250/2013 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 02-04-2013 în dosarul nr. 20428/212/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ NR. 250/P
Ședința publică din 02 Aprilie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE - Z. F.
Judecător - M. C. E.
Judecător - A. I.
Grefier - I. C.
Cu participarea Ministerului Public prin procuror R. C.
Pe rol judecarea recursurilor penale declarate de partea civilă F. DE PROTECȚIA VICTIMELOR STRĂZII și de inculpatul D. M. C. – deținut în Penitenciarul Poarta Albă, împotriva sentinței penale nr. 1663/20.12.2012 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._, având ca obiect infracțiuni de evaziune fiscală (Legea 87/1994, Legea 241/2005).
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul inculpat D. M. C. în stare de arest, asistat de avocat oficiu C. S. n în baza delegației nr. 1639/2012, și intimata parte civilă V. G., lipsind recurenta parte civilă F. De Protecția Victimelor Străzii și intimata parte civilă S. de O., Traumatologie și Recuperare Medicală Eforie Sud.
Procedura legal îndeplinită cu respectarea disp. art. 176-181 cod pr. penală.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, în temeiul art. 301 cod pr. penală;
Curtea, în baza art. 318 cod pr. penală verifică identitatea recurentului inculpat, după care acesta arată că înțelege să își retragă recursul promovat în cauză, aspect consemnat în procesul verbal atașat la dosar.
Curtea, în baza art. 302 cod pr. penală, văzând că nu mai sunt alte cereri de formulat, în temeiul art. 38511 cod pr. penală constată recursul în stare de judecată și în baza art. 38513 cod pr. penală acordă cuvântul pentru dezbateri.
Reprezentantul Parchetului solicită să se ia act de retragerea recursului declarat de inculpat și respingerea recursului declarat de asigurator ca nefondat, având în vedere că obligarea la plata cheltuielilor de spitalizare este obligatorie.
Apărătorul recurentului inculpat solicită să se ia act de retragerea recursului declarat de inculpat și respingerea recursului declarat de asigurator ca nefondat.
Intimatul parte civilă V. G. arată că a stat 6 luni în spital, iar inculpatul și asiguratorul trebuie să plătească.
Recurentul inculpat D. M. C., în ultimul cuvânt, arată că achiesează la concluziile apărătorului, regretă fapta.
CURTEA,
Asupra recursurilor penale de față, reține următoarele:
Prin sentința penală nr.1663/20.12.2012, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._, s-a hotărât:
În baza art. 184 alin. 2 și alin. 4 C. pen. cu aplic. art. 40 alin. 1 C.p. și art. 3201 alin. 7 C. proc. pen., condamnă inculpatul D. M. – C. (fiul lui D. C. și N. G., născut la data de 27.08.1981, în Babadag, jud. Tulcea, domiciliat în C., ., nr. 4, jud. C., studii medii, căsătorit, depanator telefoane mobile, recidivist, CNP_), la pedeapsa de 1 an închisoare.
În baza art. 86 alin. 1 C. pen. cu aplic. art. 37 alin. 1 lit. a și art. 3201 alin. 7 C. proc. pen., condamnă același inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare.
În baza art. 87 alin. 1 C. pen. cu aplic. art. 37 alin. 1 lit. a și art. 3201 alin. 7 C. proc. pen., condamnă același inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare.
În baza art. 33 lit. a rap. la art. 34 lit. b C.p. și art. 39 C.p., contopește pedepsele aplicate prin prezenta, cu restul de 256 zile rămas neexecutat din pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 442/01.04.2009 a Judecătoriei C., rămasă definitivă prin decizia penală nr. 366/23.09.2009 a Tribunalului C., inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.
Pedeapsa se execută în regim de detenție potrivit art. 57 C.penal.
În baza art. 71 C. pen. interzice inculpatului exercitiul drepturilor prevazute de art. 64 lit. a teza a doua si lit.b C. pen.
În baza art. 14 rap. la art. 346 alin.1 C. proc. pen. coroborat cu art. 998 și urm. C. civ:
1. Admite pretențiile civile formulate de S.O.T.R.M. Eforie Sud și obligă inculpatul în solidar cu F. de Protecție de Victimelor Străzii, la plata către această parte civilă a sumei de 7.280 lei, cu titlu de daune materiale.
2. Admite în parte pretențiile civile formulate de partea civilă V. G. și obligă inculpatul în solidar cu F. de Protecție de Victimelor Străzii la plata către această parte civilă, a sumei de 3.000 lei cu titlu de daune morale.
În baza art.189 C. proc. pen., onorariul avocatului din oficiu I. R. - M., în cuantum de 200 lei, conform delegației nr. 4786/23.08.2012, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției în favoarea Baroului Constanta.
În baza art.191 alin.1 și 3 Cod procedură penală obligă inculpatul în solidar cu F. de Protecție de Victimelor Străzii la plata sumei de 2800 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
La data de 09.08.2012, a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei C. sub nr._, rechizitoriul nr._/P/2009 emis la data de 30.07.2012 de P. de pe lângă Judecătoria C., prin care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului D. M. - C., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 184 alin. 2 alin. 4 C.pen., art. 86 alin. 1 din OUG 195/2002 și art. 87 alin. 1 din OUG 195/2002, toate cu aplicarea art. 33 lit. a C.pen.
În actul de sesizare a instanței s-a reținut că, la data de 28.09.2009, inculpatul D. M.-C., fără a poseda permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule și având în sânge o îmbibație alcoolică de 1,25 g%0 alcool pur în sânge, a condus autoturismul marca Opel cu numărul de înmatriculare_, pe DN22, dinspre municipiul Tulcea către municipiul C., iar la km 276 + 834 m, nu a păstrat distanța de siguranță și a intrat în coliziune față - spate cu autoutilitara marca Dacia, cu numărul de înmatriculare_, condusă de numitul D. G. în aceeași direcție de deplasare, acesta fiind proiectat în afara părții carosabile, unde s-a răsturnat. În urma accidentului a rezultat vătămarea corporală a părții vătămate V. G., pasager al autoutilitarei, care a suferit vătămări corporale ce au necesitat pentru vindecare un număr de minim 150 zile de îngrijiri medicale.
În ședința de judecată din data de 04.12.2012, instanța a admis cererea inculpatului de a fi judecat potrivit dispozițiilor art. 3201 C.p.p., acesta recunoscând în totalitate săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina sa în actul de sesizare, solicitând să nu se mai administreze alte probe în fața instanței, ci judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care a arătat că le cunoaște și le însușește, respectiv: proces-verbal de cercetare la fața locului, însoțit de planșa fotografică, precum și de schița locului accidentului; procese-verbale încheiate la data de 30.09.2009 privind examinarea celor două autovehicule la fața locului; protocoalele Drager nr._ și_; cerere de analiză, proces-verbal de prelevare, buletin de examinare clinică și buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie nr. 2150 din 02.10.2009 emis de Serviciul Județean de Medicină Legală C.; raportul de expertiză medico-legală nr. 670/I/2011 privind interpretarea retroactivă a alcoolemiei, întocmit de INML „M. Minovici"; adresa nr._/12.10.2009 emisă de Inspectoratul de Poliție al Județului C. - Serviciul Rutier, din care rezultă că inculpatul nu figura, la data săvârșirii faptei, ca fiind posesor al permisului de conducere; declarațiile părții vătămate V. G.; raportul de constatare medico-legală nr. 446/Al rutier/2010 din data de 29.09.2010 emis de Serviciul Județean de Medicină Legală C.; raportul de expertiză medico-legală nr. 17/Al rutier/2010 întocmit la data de 31.12.2010 de către Serviciul Județean de Medicină Legală C. pentru partea vătămată; declarațiile martorilor A. F., B. T., S. C., Hann P., Comboianu G.-M., I. M., Sali Metin, N. G., M. M. și D. G.; declarația olografă a martorului asistent S. G.-S.; raportul de expertiză tehnică auto din data de 14.04.2011; înscrisuri; declarațiile inculpatului D. M.-C..
Analizând întregul material probator administrat în faza de urmărire penală, instanța reține următoarea situație de fapt:
În ziua de 28.09.2009, în jurul orelor 06,20, martorul D. G., însoțit fiind de partea vătămată V. G., se afla la volanul autoutilitarei marca Dacia 1307, înmatriculată sub nr._, pe care o conducea dinspre municipiul Tulcea către municipiul C., iar la intersecția din localitatea Sibioara, a redus viteza la aproximativ 50 km/h întrucât circulația era intensă, iar dinspre localitatea M. K. se îndreptau niște tir-uri.
În acel moment a fost lovit din spate de autoturismul marca Opel Vectra cu numărul de înmatriculare_ condus de inculpatul D. M.-C., care rula cu viteza de 79-80 km/h și care nu a păstrat o distanță de siguranță suficientă față de autoutilitara condusă de martor.
În urma impactului, autoutilitara a fost proiectată pe sensul opus de mers, intrând în coliziune cu un copac din afara carosabilului. În urma accidentului de circulație, a rezultat vătămarea corporală a părții vătămate V. G., ocupantă a locului din dreapta față a autoutilitarei, care, ca urmare a vătămărilor cauzate, a fost transportată la S. Clinic Județean de Urgență C., fiind internată în cadrul Secției O. - Traumatologie în perioada 28.09._09. Aceasta a prezentat leziuni traumatice produse prin lovire cu și/sau de corpuri dure și comprimare între corpuri dure, necesitând minimum 150 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare.
Sosind la fața locului, organele de poliție au procedat la legitimarea conducătorilor celor două autoturisme, constatând că inculpatul D. M.-C., nu figura ca posesor al permisului de conducere pentru nicio categorie de autovehicule.
Totodată, organele de poliție au procedat la testarea inculpatului și a martorului D. G. cu aparatul etilotest marca Drager, stabilindu-se că în cazul inculpatului, rezultatul testului a fost de 0,88 mg/l alcool pur în aerul expirat.
Acest fapt a determinat conducerea inculpatului la S. Clinic Județean C., în vederea recoltării probelor biologice de sânge, iar potrivit buletinului de analiză toxicologică - alcoolemie nr. 2150 din 02.10.2009 emis de Serviciul Județean de Medicină Legală C., cantitatea de alcool în sânge prelevată de la inculpatul D. M.-C. a fost de 1,25 g%0.
Din analiza materialului probator și coroborarea mijloacelor de probă administrate pe parcursul urmăririi penale, instanța constată că faptele există, constituie infracțiuni și au fost săvârșite de inculpatul D. M.-C..
Sub aspect obiectiv, faptele inculpatului D. M.-C., care la data de 28.09.2009, fără a poseda permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule și având în sânge o îmbibație alcoolică de 1,25 g%0 alcool pur în sânge, a condus autoturismul marca Opel, cu numărul de înmatriculare_, pe DN22, dinspre municipiul Tulcea către municipiul C., iar la km 276 + 834 m, nu a păstrat distanța de siguranță și a intrat în coliziune față - spate cu autoutilitara marca Dacia, cu numărul de înmatriculare_, în urma accidentului rezultând vătămarea corporală a părții vătămate V. G., care a suferit vătămări corporale ce au necesitat pentru vindecare un număr de minim 150 zile de îngrijiri medicale, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 184 alin. 2 alin. 4 C.pen., art. 86 alin. 1 din OUG 195/2002 și art. 87 alin. 1 din OUG 195/2002, toate cu aplicarea art. 33 lit.a C.pen.
În privința laturii subiective, inculpatul a săvârșit infracțiunea prev. de art. 184 alin. 2 și 4 C.p., din culpă, nu a prevăzut rezultatul faptei sale, deși trebuia și putea să-l prevadă. In ceea ce privește infracțiunile prev. de art. 86 alin. 1 și 87 alin. 1 din OUG 195/2002,acesta le-a comis cu intenție indirectă – a cunoscut și acceptat starea de pericol pentru circulația pe drumurile publice.
La stabilirea și individualizarea pedepselor ce le va aplica inculpatului, instanța va ține seama de criteriile generale de individualizare a pedepsei, prevăzute de art.72 Cod penal. Instanța va avea în vedere gradul de pericol social al faptelor, care rezultă din modalitatea de săvârșire a acestora și din urmările produse – deși nu deținea permis de conducere și consumase o cantitate mare de băuturi alcoolice, inculpatul s-a urcat la volanul unui autoturism, pe care l-a condus pe drumurile publice, inclusiv pe un drum național cu regim superior de viteză, punând în pericol grav traficul rutier și pietonal, prin prisma lipsei cunoștințelor teoretice, experienței și reflexelor necesare conducerii autoturismului în condiții de siguranță; inculpatul a produs un accident de circulație soldat cu avarierea a 2 autoturisme, afectarea circulației pe un drum național, vătămarea corporală gravă a unei persoane, consecințe care puteau fi mult mai grave, atât prin prisma numărului de victime dar și al gravității vătămărilor corporale.
Instanța va avea în vedere și persoana și conduita inculpatului, care este în vârstă de 33 ani, are studii medii, este căsătorit, are doi copii minori, are loc de muncă, este apreciat de membrii comunității în care trăiește, este recidivist, fiind anterior condamnat inclusiv pentru comiterea de infracțiuni similare celor din prezenta cauză, aspect ce denotă perseverență infracțională. In prezenta cauză, în faza de urmărire penală inculpatul a încercat să inducă în eroare organele judiciare de anchetă, însă în fața instanței de judecată a recunoscut în totalitate comiterea infracțiunilor ce i se rețin în sarcină.
Faptele prevăzute și pedepsite de art. 86 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, rep., respectiv art. 87 alin. (1) din aceeași ordonanță au fost săvârșite de inculpat în condițiile recidivei postcondamnatorii, având în vedere primul termen al recidivei, respectiv pedeapsa închisorii de 1 an, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe un termen de încercare de 3 ani, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 78 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, rep., aplicată prin sentința penală nr. 1773/20.09.2005 a Judecătoriei C., definitivă la data de 03.10.2005 prin neapelare, suspendare revocată prin sentința penală nr. 442/01.04.2009 a Judecătoriei C. pentru săvârșirea altor infracțiuni decât cele care fac obiectul cauzei, infracțiunile menționate mai sus, săvârșite de inculpat la data de 28.09.2009 constituind, fiecare în parte, al doilea termen al recidivei. În ceea ce privește infracțiunea de vătămare corporală din culpă, condamnarea definitivă la pedeapsa închisorii de 1 an aplicată prin sentința penală nr. 1773/20.09.2005, definitivă la data de 03.10.2005, constituie primul termen al pluralității intermediare, conform art. 40 alin. (1) C.pen.
Fiind dovedită existența faptelor, elementele constitutive ale infracțiunilor, precum și săvârșirea acestora de către inculpat, instanța urmează să antreneze răspunderea penală a acestuia, apreciind ca scopul preventiv educativ al pedepsei poate fi atins prin aplicarea unor pedepse cu închisoarea, în limitele reduse cu o treime, potrivit dispozițiilor art. 3201 alin. 7 C.p.p.
Având în vedere că inculpatul a comis infracțiunile din prezenta cauză, înainte de a fi condamnat pentru vreuna din ele, instanța va contopi pedepsele aplicate prin prezenta, cu restul de 256 zile rămas neexecutat din pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 442/01.04.2009 a Judecătoriei C., rămasă definitivă prin decizia penală nr. 366/23.09.2009 a Tribunalului C., inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea în regim de detenție, potrivit art. 57 C.penal, această formă fiind singura, în viziunea instanței de fond, în măsură să asigure prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni și formarea unei atitudini corecte a inculpatului față de ordinea de drept și de normele de conviețuire socială.
În baza art. 71 C. pen. va interzice inculpatului exercitiul drepturilor prevazute de art. 64 lit. a teza a doua si lit.b C. pen.
Instanta constată de asemenea, că în cauză sunt îndeplinite condițiile pentru angajarea răspunderii civile delictuale a inculpatului, potrivit art. 998 și urm. C.civil, astfel faptele inculpatului sunt ilicite, au avut ca urmare producerea unor prejudicii în patrimoniul părților civile, există legătură de cauzalitate între faptele ilicite si prejudiciile cauzate, iar inculpatul a acționat cu vinovăție.
S.O.T.R.M. Eforie Sud s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 7280 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare cauzate de internarea părții civile V. G. în perioadele 28.09_09, 09.12._09 și 18.01._10 – fiind depuse înscrisuri în susținerea pretențiilor (f 66-82), urmând astfel ca instanța să admită pretențiile civile astfel cum au fost formulate și să oblige inculpatul la plata acestora.
Partea civilă V. G. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 7000 lei cu titlu de daune materiale și 3000 lei cu titlu de daune morale.
În susținerea pretențiilor civile, partea vătămată nu a propus niciun fel de probe, motiv pentru care instanța va respinge pretențiile civile formulate cu titlu de daune materiale, raportat la dispozițiile art. 1169 C.civ, care stabilesc în sarcina petentului sarcina probei. În ceea ce privește pretențiile civile formulate cu titlu de daune morale, instanța le va admite în totalitate, luând în considerare vârsta părții civile, perioadele in care aceasta a fost internată fiind obligată să suporte mediul spitalicesc, afecțiunile fizice dovedite care s-au prelungit pe o durată lungă, perioada in care a fost imobilizată la pat, faptul că vătămarea corporală i-a produs dureri.
Având în vedere că la momentul producerii accidentului de circulație inculpatul conducea un autoturism pentru care nu avea încheiată o poliță de asigurare obligatorie auto, la plata despăgubirilor civile va fi obligată în solidar cu inculpatul, partea responsabilă civilmente Asociația F. de Protecție a Victimelor Străzii.
Împotriva sentinței penale nr.1663/20.12.2012, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._, în termen legal, au declarat recurs inculpatul D. M. C. și partea responsabilă civilmente Asociația F. de Protecție a Victimelor Străzii, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În recursul părții responsabile civilmente se solicită înlăturarea obligării Fondului de Protecție a Victimelor Străzii de la plata cheltuielilor de spitalizare și a cheltuielilor judiciare.
La termenul de judecată din data de 02.04.2013, prezent personal în fața instanței de recurs, inculpatul D. M. C. a precizat că își retrage recursul declarat împotriva sentinței penale nr.1663/20.12.2012, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._ .
Potrivit art.3854 alin.2 Cod procedură penală raportat la art.369 Cod procedură penală, până la închiderea dezbaterilor, oricare dintre părți își poate retrage recursul declarat, personal sau prin mandatar special.
Constatând că în prezenta cauză sunt îndeplinite cerințele art.3854 alin.2 Cod procedură penală raportat la art.369 Cod procedură penală, curtea va lua act de manifestarea de voință exprimată personal de inculpat, în sensul retragerii recursului formulat împotriva sentinței penale nr.1663/20.12.2012, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._ .
Analizând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate sub aspectul laturii civile a cauzei, prin prisma criticilor formulate de partea responsabilă civilmente, precum și din oficiu, conform art.3856 alin.3 Cod procedură penală, curtea constată că recursul declarat de Asociația F. de Protecție a Victimelor Străzii este nefundat.
Din coroborarea mijloacelor de probă administrate în cauză a rezultat că la data de 28.09.2009, inculpatul D. M. C., fără a poseda permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule și având în sânge o îmbibație alcoolică de 1,25 g%0 alcool pur în sânge, a condus autoturismul marca Opel cu numărul de înmatriculare_, pe DN22, dinspre municipiul Tulcea către municipiul C., iar la km 276 + 834 m, nu a păstrat distanța de siguranță și a intrat în coliziune față-spate cu autoutilitara marca Dacia, cu numărul de înmatriculare_, condusă de numitul D. G. în aceeași direcție de deplasare, acesta fiind proiectat în afara părții carosabile, unde s-a răsturnat. În urma accidentului a rezultat vătămarea corporală a părții vătămate V. G., pasager al autoutilitarei, care a suferit vătămări corporale ce au necesitat pentru vindecare un număr de minim 150 zile de îngrijiri medicale.
Prin decizia nr.3/15.06.2010, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii s-a stabilit că în raport cu dispozițiile Legii nr. 32/2000, cu modificările și completările ulterioare, și ale normelor adoptate în temeiul acestei legi, F. de protecție a victimelor străzii este persoana chemată să răspundă, potrivit legii civile, pentru pagubele provocate prin fapta inculpatului, autor al accidentului, în ipoteza în care vehiculul nu este asigurat de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule și, în consecință, în această ipoteză, F. are calitatea de parte responsabilă civilmente.
În considerentele deciziei se arată că, potrivit dispozițiilor art.14 alin.1 și 2 din Codul de procedură penală, acțiunea civilă, care poate fi alăturată acțiunii penale în cadrul procesului penal prin constituirea persoanei vătămate ca parte civilă, are ca obiect tragerea la răspundere civilă a inculpatului și a părții responsabile civilmente, iar potrivit art.24 alin.3 din același cod, persoana chemată în procesul penal să răspundă, potrivit legii civile, pentru pagubele provocate prin fapta învinuitului sau inculpatului se numește parte responsabilă civilmente.
Prin urmare, în mod corect prima instanță a dispus obligarea inculpatului, în solidar cu F. de Protecție a Victimelor Străzii, la plata despăgubirilor civile către părțile civile V. G. și S.O.T.R.M. Eforie Sud, precum și la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
În consecință, în baza art.3854 alin.2 Cod procedură penală raportat la art.369 Cod procedură penală se va lua act de retragerea recursului declarat de recurentul-inculpat D. M. C. împotriva sentinței penale nr.1663/20.12.2012, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._ .
În baza art.38515 pct.1 lit.b Cod procedură penală se va respinge ca nefondat recursul declarat de F. de Protecție a Victimelor Străzii împotriva sentinței penale nr.1663/20.12.2012, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._ .
În baza art.192 alin.2,4 Cod procedură penală va obliga recurenții la plata a câte 250 lei fiecare, cheltuieli judiciare avansate de către stat în recurs.
În baza art.189 Cod procedură penală suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu - avocat C. S. se va avansa din fondurile Ministerului Justiției în favoarea Baroului C..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.3854 alin.2 Cod procedură penală raportat la art.369 Cod procedură penală ia act de retragerea recursului declarat de recurentul-inculpat D. M. C. împotriva sentinței penale nr.1663/20.12.2012, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._ .
În baza art.38515 pct.1 lit.b Cod procedură penală respinge ca nefondat recursul declarat de F. de Protecție a Victimelor Străzii împotriva sentinței penale nr.1663/20.12.2012, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._ .
În baza art.192 alin.2,4 Cod procedură penală obligă recurenții la plata a câte 250 lei fiecare, cheltuieli judiciare avansate de către stat în recurs.
În baza art.189 Cod procedură penală suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu - avocat C. S. se avansează din fondurile Ministerului Justiției în favoarea Baroului C..
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 02.04.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Z. F. M. C. E. A. I.
GREFIER,
I. C.
Jud.fond.V.V.
Tehnored.jud.dec. A.I.
2 ex./08.04.2013
| ← Furtul. Art.208 C.p.. Decizia nr. 585/2013. Curtea de Apel... | Infracţiuni de corupţie. Legea nr. 78/2000. Decizia nr.... → |
|---|
