Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 1096/2013. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1096/2013 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 13-12-2013 în dosarul nr. 6738/256/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ NR. 1096/P
Ședința publică de la 13 decembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. U.
Judecător M. D. M.
Judecător E. C. M.
Grefier – C. C.
Cu participarea Ministerului Public prin procuror A. V. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.
S-a luat în examinare recursul penal formulat împotriva sentinței penale nr. 2560 din data de 8 octombrie 2013 pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosarul penal nr._ de inculpatul
- M. M., fiul lui G. și V., CNP-_, născut la data de 26.01.1985 în localitatea Cernavodă, domiciliat în Cernavodă, ., județul C., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, în condițiile incriminate de art. 87 alineat 1 din OUG 195/2002 Republicată, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Medgidia nr. 40/P/2013.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 12 decembrie 2013 consemnate în încheierea de ședință de la acea dată și care face parte integrantă din prezenta decizie, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea cauzei la data de 13 decembrie 2013.
-CURTEA –
Asupra recursului penal de față:
Prin sentința penală nr. 2560/08.10.2013 pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosarul nr._ s-au hotărât următoarele:
În baza art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, rep., cu aplicarea art. 74 alin. 1 litera c Cp, raportat la art. 76 lit. e teza I Cp, cu aplicarea art. 320 ind. 1 alin. 7 cod pr. pen.:
Condamnă pe inculpatul M. M., fiul lui G. și V., CNP-_, născut la data de 26.01.1985 în localitatea Cernavodă, domiciliat în Cernavodă, ., județul C., la o pedeapsa de 10 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de o persoană având o îmbibație alcoolică peste limita legală.
În baza art. 71 cod pen. interzice inculpatului M. M., fiul lui G. și V., CNP-_, drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II a și b cod pen. pe durata executării pedepsei.
În baza art. 81 Cp dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durată de 2 ani și 10 luni, reprezentând termen de încercare stabilit în condițiile art. 82 Cp.
În baza art. 359 Cod Procedură Penală atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cp, privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei în cazul săvârșirii unei infracțiuni în cursul termenului de încercare.
În baza art. 71 alin. 5, cod penal suspendă pedepsele accesorii a interzicerii unor drepturi pe durata suspendării executării pedepsei.
În baza art. 191 cod pr.pen. obligă pe inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat de 500 lei.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că inculpatul a fost depistat la data de 15.12.2012, in jurul orei 20:00, când s-a deplasat la un prieten in localitatea Cernavoda, județul Constanta, unde in intervalul orar 20:00 – 04:00 a consumat o cantitate de aproximativ 500 ml de votca. In jurul orei 04:30 inculpatul s-a urcat la volanul autoturismului marca Skoda cu numarul de înmatriculare_ cu care a rulat pe DN 22C, judetul Constanta catre localitatea S. cel M.. Ajungând in apropierea parcarii din zona popasului-restaurant „La M.” invinuitul a pierdut controlul autovehiculului si a intrat in coliziune cu un ansamblu format din camion si remorca cu numerele de inmatriculare_ si_ .
S-a stabilit pe parcursul cercetărilor că, dupa sosirea organelor de politie inculpatul M. M. a fost testat cu aparatul alcooltest Drager 7410 care a indicat o valoare de 0.79 mg/l alcool pur in aerul expirat. Pentru aceste motive inculpatul a fost transportat la Spitalul Clinic de Urgenta Cernavoda unde i s-au recoltat probe de sange in vederea stabilirii alcoolemiei. Prima proba de sange a fost recoltata la ora 08:50, iar a doua proba a fost recoltata la ora 09:50. Inculpatului i s-a adus la cunostinta ca nu mai are dreptul de a conduce autovehicule pe drumurile publice si i s-a retinut permisul de conducere.
Conform bonului aparatului alcooltest marca Drager la data de 16.12.2012, ora 04:55 inculpatul M. M. avea o alcoolemie de 0,79 mg/l alcool pur in aerul expirat.
Potrivit Buletinului de analiza toxicologica-alcoolemie nr.1589-1590/A12 din 18.12.2012, prima proba de sange, recoltata inculpatului la 16.12.2012, ora 08:50 prezenta o valoare de 1,00 g 0/00 alcool pur in sange, iar a doua proba recoltata la ora 09:50 prezenta o valoare in scadere de 0,90 g 0/00 alcool pur in sange.
Potrivit Buletinului de examinare clinica din 16.12.2012 medicul N. T. a mentionat la rubrica E – „Concluzii” faptul ca inculpatul M. „nu pare sub influenta alcoolului”.
La termenul din 08.10.2013, inculpatul asistat de apărătorul ales, a precizat că dorește să uzeze de disp. art. 320 ind. 1 Cpp, recunoaște săvârșirea faptei din actul de sesizare a instanței, și solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, nu a solicitat administrarea de noi probe și nu a mai dorit să dea alte declarații în fața instanței.
Aceste fapte sunt confirmate cu procesul verbal de cercetare la fața locului întocmite de agenții constatatori care se coroborează cu declarațiile martorilor audiați în faza de urmărire penală și recunoașterea inculpatului, atât în faza de urmărire penală, cât și în fața instanței.
La individualizare judiciară a pedepsei aplicate inculpatului s-a avut în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 Cp, dispozițiile părții generale ale C. pen. privind starea de vinovăție, limitele de pedeapsă fixate în textele de lege pentru care a fost trimis în judecată, urmările produse, circumstanțele personale a ale inculpatului, care a recunoscut că a condus autoturismul, atitudinea procesuală a acestuia, împrejurarea că a manifestat regret față de fapta săvârșită.
Recunoașterea, regretul și prezența inculpatului în fața autorităților sunt împrejurări care pot fi considerate ca circumstanțe atenuante prev. de art. 74 alin. 1 litera c Cp și urmează să fie reținute în favoarea sa, având ca efect aplicarea dispozițiilor art. 76 alin. 1 litera e teza I Cp, respectiv aplicarea unei pedepse sub minimul special prevăzut de lege pentru fapta săvârșită. Aceste circumstanțe atenuante urmează să-i fie reținute raportat la poziția inculpatului din cursul procesului penal, la gradul de pericol social al faptei săvârșite, la recunoașterea faptei reținute în sarcina sa.
Față de aceste considerente, instanța a apreciat că scopul preventiv educativ al pedepsei poate fi atins prin aplicarea unor pedepse sub limitele speciale, fiind reduse și aceste limite cu 1/3 potrivit art. 320 ind. 1 alin. 7 Cpp, având în vedere procedura specială aplicată în cauză, în final urmând ca inculpatul să execute această pedeapsă ce va fi suspendată condiționat, scopul pedepsei preventiv-educativ putând fi atins și prin altă modalitate de executare.
Inculpatul, pe întreaga desfășurare a procesului penal, a manifestat regret pentru fapta reținută în sarcina sa, motiv pentru care instanța urmează să rețină în sarcina sa dispozițiile art. 74 alin. 1 litera c teza I, fiind prezent în fața autorităților de câte ori a fost solicitat. Această poziție este prin ea și circumstanță atenuantă, având ca efect aplicarea unei pedepse sub minimul special prevăzut de lege pentru infracțiunea prevăzută.
Împotriva sentinței penale nr. 2560/08.10.2013 pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosarul nr._ a declarat recurs P. de pe lângă Judecătoria Medgidia, care a criticat nelegalitatea pedepsei aplicate, care nu a fost coborâtă sub minimul special, deși a fost reținută o circumstanță atenuantă, precum și greșita individualizare a pedepsei, în raport de gravitatea faptei comise și a pericolului social al infracțiunii, solicitând majorarea acesteia.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței penale recurate, prin prisma criticilor formulate și din oficiu, conform art. 3856 alin. 3 C. pr. pen., curtea constată că recursul formulat de P. de pe lângă Judecătoria M. este fondat.
Prima instanță a stabilit în mod corect starea de fapt, încadrarea juridică și vinovăția inculpatului M. M., fiind îndeplinite condițiile impuse de art. 345 alin. 2 C. pr. pen. pentru pronunțarea unei soluții de condamnare. De altfel, inculpatul a recunoscut comiterea faptei, solicitând judecarea potrivit procedurii prevăzută de art. 3201 C. pr. pen. privind judecata în cazul recunoașterii vinovăției, exclusiv pe baza mijloacelor de probă administrate în faza de urmărire penală, care în speța prezentă oferă elemente suficiente pentru stabilirea stării de fapt.
Sub aspectul stării de fapt se constată că în noaptea de 15/16.12.2012, inculpatul M. M. s-a deplasat la un prieten din localitatea Cernavoda, județul Constanta, unde în intervalul orar 20:00 – 04:00 a consumat o cantitate de aproximativ 500 ml de votca. În jurul orei 04:30 inculpatul s-a urcat la volanul autoturismului marca Skoda cu numarul de înmatriculare_ cu care a rulat pe DN 22C, județul Constanta către localitatea S. cel M., iar în apropierea parcării din zona popasului-restaurant „La M.” a pierdut controlul autovehiculului și a intrat în coliziune cu un ansamblu format din camion și remorcă cu numerele de înmatriculare_ și_ . La ora 04,55 inculpatul M. M. a fost testat cu aparatul alcooltest Drager 7410, care a indicat o valoare de 0,79 mg/l alcool pur in aerul expirat. La orele 08,50 și 09,50 i-au fost recoltate probe biologice de sânge, constatându-se că inculpatul a avut o îmbibație alcoolică de 1,00 g/l alcool pur în sânge (prima probă), respectiv 0,90 g/l alcool pur în sânge (a doua probă).
La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului prima instanță a avut în vedere dispozițiile art. 72 C. pen. și art. 3201 alin. 7 C. pr. pen., potrivit cu care limitele de pedeapsă se reduc cu o treime, în cazul pedepsei închisorii, în ipoteza aplicării procedurii simplificate a judecății în cazul recunoașterii vinovăției, totodată fiind reținută circumstanța atenuantă prev. de art. 74 alin. 1 lit. c C. pen.
Prin aplicarea dispozițiilor art. 3201 alin. 7 C. pr. pen rezultă că limitele speciale de pedeapsă pentru infracțiunea prev. de art. 87 alin.1 din O.U.G. nr. 195/2002 sunt cuprinse între 8 luni închisoare și 3 ani și 4 luni închisoare.
Deși a fost reținută în favoarea inculpatului circumstanța atenuantă judiciară prev. de art. 74 alin. 1 lit. c C. pen., prima instanță nu a coborât pedeapsa sub minimul special de 8 luni închisoare, deși dispozițiile art. 76 alin. 1 lit. e C. pen. impuneau această consecință juridică, ca efect al reținerii în favoarea inculpatului a circumstanței atenuante judiciare.
Procedând în această modalitate, prima instanță a pronunțat o hotărâre nelegală, critica procurorului fiind întemeiată.
Cu toate acestea, curtea apreciază că individualizarea pedepsei stabilite de prima instanță pentru inculpatul M. M., chiar fără coborârea sub minimul special, nu corespunde criteriilor generale prev. de art. 72 C. pen.
Ca mijloc specific de coerciție penală, de represiune, pedeapsa implică în mod necesar o suferință (aflecțiune) ce se realizează în timpul executării ei; de asemenea, caracterul coercitiv-aflectiv și retributiv al pedepsei impune ca durata executării să fie corelată atât cu gravitatea faptei cât și cu gradul de periculozitate al infractorului. Funcția coercitiv – aflectivă a pedepsei se realizează prin aptitudinea pedepsei penale de a se manifesta ca o măsură cu caracter represiv supunându-l pe inculpat la o suferință morală prin privațiune de libertate .
Pedeapsa nu reprezintă numai un mijloc de constrângere a infractorului, dar și un mijloc de reeducare al acestuia ; totodată, pedeapsa se aplică în scopul prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni atât de condamnat, cât și de către ceilalți destinatari ai legii penale .
Prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni nu se rezumă numai la împiedicarea condamnatului de a repeta alte încălcări ale legii penale, dar și atenționarea celorlalți destinatari ai legii penale de a nu comite astfel de încălcări, fiind astfel satisfăcute atât scopul imediat cât și scopul mediat al pedepsei. Nu se poate vorbi de scopul preventiv al pedepsei înțelegând prin aceasta numai dezideratul împiedicării condamnatului de a săvârși noi infracțiuni, ignorându-se valențele educative și intimidante ale pedepsei pronunțate, față de ceilalți membri ai societății .
Potrivit art. 72 C. pen., la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
În stabilirea unei pedepse care să reflecte scopul și funcțiile pedepsei prin raportare la aceste criterii generale de individualizare este necesar a se examina cumulativ atât circumstanțele reale de comitere a faptei, cât și circumstanțele personale ale inculpatului, mai ales în ipoteza în care apare o contradicție între conduita anterioară a inculpatului, care nu lăsa să se întrevadă o conduita infracțională repetată și realitatea obiectivă care demonstrează perseverența infracțională a acestuia într-o anumită perioadă a vieții.
Fapta comisă și urmarea produsă în condițiile mai sus descrise conturează un pericol social ridicat al faptei, concretizat în punerea în primejdie reală a siguranței circulației pe drumurile publice.
Inculpatul s-a deplasat pe un drum național, pe timp de noapte, având o îmbibație alcoolică peste limita legală, la un nivel ce arată că la data producerii accidentului rutier aceasta era mult mai ridicată, a produs un accident rutier grav, în urma căruia autoturismul pe care îl conducea a fost serios avariat, dar și un alt autovehicul cu care a intrat în coliziune, iar inculpatul a suferit leziuni traumatice. Ca atare, prezența în trafic a inculpatului a constituit un real pericol pentru siguranța circulației pe drumurile publice, astfel că pedeapsa aplicată trebuie să reflecte pe deplin gradul ridicat de pericol social al faptei.
D. urmare, se impune aplicarea unei pedepse mai severe pentru inculpat, prin înlăturarea circumstanței atenuante judiciare prev. de art. 74 alin. 1 lit. c C. pen.
Circumstanța atenuantă prev. de art. 74 alin. 1 lit. c C. pen. nu este justificat a fi reținută, dat fiind că atitudinea sinceră a inculpatului se valorifica suficient de instanță în cadrul procedurii prev. de 3201 C. pr. pen., prin stabilirea unei pedepse în limite speciale reduse cu o treime și aplicarea în concret a unei pedepse raportate la limitele reduse.
Ca atare, acordarea unui dublu caracter atenuant aceleași împrejurări - recunoașterea faptei - nu se justifică, motiv pentru care curtea va înlătura circumstanța atenuantă prev. de art. 74 alin. 1 lit. c C. pen. Prezentarea inculpatului în fața organelor judiciare nu poate constitui un argument pentru reținerea acestei circumstanțe atenuante judiciare, dat fiind că această cauză a necesitat prezența de puține ori a inculpatului în fața organelor judiciare, astfel că din această împrejurare nu se poate formula o apreciere concludentă, în sensul că periculozitatea inculpatului ar fi serios diminuată doar ca efect al prezenței în fața organelor judiciare. Pe de altă parte, oportunitatea reținerii unei circumstanțe atenuante judiciare se analizează și prin raportare la fapta comisă, iar modalitatea în care a procedat inculpatul, periclitarea siguranței traficului rutier și urmările grave produse nu pot conduce la aprecierea unei periculozități scăzute a faptei și persoanei inculpatului, care să determine reținerea unei circumstanțe atenuante judiciare.
Astfel, se impune înlăturarea circumstanței atenuante prev. de art. 74 alin. 1 lit. c C. pen., în mod neîntemeiat reținută de prima instanță în favoarea inculpatului.
Din examinarea coroborată a împrejurărilor de fapt ce caracterizează fapta inculpatului și urmările produse, din perspectiva siguranței circulației pe drumurile publice, curtea apreciază că se impune aplicarea unei pedepse cu închisoarea în limitele speciale prevăzute de lege, respectiv în cuantum de 1 an și 2 luni închisoare, cu menținerea aplicării dispozițiilor art. 81 C. pen., dat fiind că o sancționare prea ușoară a inculpatului ar putea avea ca efect faptul ca pedeapsa aplicată să nu își mai atingă scopul și funcțiile prevăzute de art. 52 C. pen., atât din perspectiva prevenției generale, cât și a prevenției speciale.
Pentru aceste considerente, în baza art. 38515 pct. 2 lit. d C. pr. pen. curtea va admite recursul formulat de P. de pe lângă Judecătoria Medgidia împotriva sentinței penale nr. 2560/08.10.2013 pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosarul nr._ .
În baza art. 38517 alin. 2 C. pr. pen. se va casa în parte sentința penală recurată și, rejudecând, se va înlătura aplicarea dispozițiilor art. 74 alin. 1 lit. c C. pen. și art. 76 lit. e C. pen.
Se va majora pedeapsa aplicată inculpatului M. M. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 87 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 cu aplicarea art. 3201 alin. 7 C. pr. pen. de la 10 luni închisoare la 1 an și 2 luni închisoare.
Se va majora durata termenului de încercare a suspendării condiționate a executării pedepsei de la 2 ani și 10 luni la 3 ani și 2 luni.
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței penale recurate, în măsura în care nu contravin prezentei decizii.
În baza art. 192 alin. 3 C. pr. pen. cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămân în sarcina acestuia.
În baza art. 189 C. pr. pen. suma de 50 lei reprezentând onorariu parțial apărător desemnat din oficiu – avocat Cuturicu F. C. se va avansa din fondurile Ministerului Justiției în favoarea Baroului C..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
În baza art. 38515 pct. 2 lit. d C. pr. pen. admite recursul formulat de P. de pe lângă Judecătoria Medgidia împotriva sentinței penale nr. 2560/08.10.2013 pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosarul nr._ .
În baza art. 38517 alin. 2 C. pr. pen. casează în parte sentința penală recurată și, rejudecând:
Înlătură aplicarea dispozițiilor art. 74 alin. 1 lit. c C. pen. și art. 76 lit. e C. pen.
Majorează pedeapsa aplicată inculpatului M. M., fiul lui G. și V., CNP-_, născut la data de 26.01.1985 în localitatea Cernavodă, domiciliat în Cernavodă, ., județul C. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 87 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 cu aplicarea art. 3201 alin. 7 C. pr. pen. de la 10 luni închisoare la 1 an și 2 luni închisoare.
Majorează durata termenului de încercare a suspendării condiționate a executării pedepsei de la 2 ani și 10 luni la 3 ani și 2 luni.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale recurate, în măsura în care nu contravin prezentei decizii.
În baza art. 192 alin. 3 C. pr. pen. cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
În baza art. 189 C. pr. pen. suma de 50 lei reprezentând onorariu parțial apărător desemnat din oficiu – avocat Cuturicu F. C. se avansează din fondurile Ministerului Justiției în favoarea Baroului C..
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 13.12.2013.
Președinte, Judecător, Judecător,
M. U. M. D. M. E. C. M.
Grefier,
C. C.
Jud.fond – F.S.
Tehnored.dec.jud.M.D.M.
3 ex./06.01.2014
| ← Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 129/2013.... | Furtul. Art.208 C.p.. Decizia nr. 12/2013. Curtea de Apel... → |
|---|
