Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr. 449/2013. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 449/2013 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 06-06-2013 în dosarul nr. 27312/212/2012/a6
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ Nr. 449/P
Ședința publică de la 06 Iunie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE - C. D.
Judecător - D. I. N.
Judecător - V. L.
Grefier - A. B.
Cu participarea Ministerului Public – prin procuror – R. G. C.
S-au luat în examinare recursurile penale declarate de inculpații;
I. M. – fiul lui R. și A., născut la data de 15.12.1991 deținut în Penitenciarul Poarta Albă, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de tentativă la omor calificat prev. de art. 20 Cod penal rap. la art. 175 al. 1 lit. i Cod penal, lovire sau alte violențe prev. de art. 180 al. 2 Cod penal și ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii și ordinii publice art. 321 al. 1 Cod penal, toate cu aplicarea art. 75 lit. a Cod penal și art. 33 lit. a Cod penal și
- I. A. – fiul lui M. și D., născut la data de 16.10.1985, deținut în Penitenciarul Poarta Albă, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de tentativă la omor calificat prev. de art. 20 Cod penal rap. la art. 175 al. 1 lit. i Cod penal, lovire sau alte violențe prev. de art. 180 al. 2 Cod penal și ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii și ordinii publice art. 321 al. 1 Cod penal, toate cu aplicarea art. 75 lit. a Cod penal și art. 33 lit. a Cod penal, împotriva încheierii de ședință din data de 03.06.2013 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr. _ 12- având ca obiect menținerea măsurii arestării preventive.
La apelul nominal făcut în ședința publică cu respectarea disp.art.297 alin.1 cod pr.penală, se prezintă recurentul inculpat I. M. – în stare de deținere, asistat de avocat ales B. Z. S., în baza delegației avocațiale depusă la dosar și recurentul inculpat I. A. – în stare de deținere, asistat de avocat ales S. M., în baza împuternicirilor avocațiale depuse la dosar,
Procedura este legal îndeplinită, citarea fiind efectuată cu respectarea dispozițiilor art.176-181 Cod procedură penală.
În conformitate cu disp. art.318 cod procedură penală, instanța procedează la verificarea identității recurenților inculpați I. M. și I. A., care precizează că își mențin recursurile declarate în cauză.
În conformitate cu dispozițiile art. 301 cod procedură penală, părțile prezente arată că nu au excepții de ridicat și nici cereri de formulat.
Curtea nu are de ridicat excepții din oficiu, potrivit dispozițiilor art. 302 cod procedură penală, constată îndeplinite cerințele art. 38511 cod procedură penală, și acordă cuvântul pentru dezbateri
Având cuvântul pentru recurentul inculpat I. Menderiș, avocat B. Z. S. susține că inculpatul a declarat recurs împotriva încheierii tribunalului prin care s-a dispus față de acesta menținerea măsurii arestării preventive, solicitând a se constata dacă, față de actualul stadiu procesual, după trimiterea dosarului cu noua încadrarea juridică, de probele administrate, declarațiile inculpatului și ale martorului S. C., de noua poziția procesuală adoptată de inculpat, temeiurile avute în vedere cu ocazia luării măsurii arestării preventive subzistă și în ce măsură ele mei impun privarea de libertate a recurentului inculpat.
În raport de aspectele învederate solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și, rejudecând să se dispună luarea unei alte măsuri preventive mai puțin restrictive de libertate.
Având cuvântul pentru recurentul inculpat I. A., avocat S. M., apreciază că raportat la acest moment procesual se impune luarea față de inculpat a măsurii obligării de a nu părăsi localitatea, având în vedere noua încadrare juridică, dar și împrejurarea că prin rechizitoriu s-a dispus disjungerea cauzei în vederea efectuării cercetărilor față de alte persoane. În plus, susține că în rechizitoriu se menționează că nu se poate stabili gradul de participație al inculpatului, dat fiind faptul că la incident au participat mai multe persoane.
În referire la persoana inculpatului, arată că acesta se află la primul conflict cu legea penală și are în întreținere trei copii minori.
Reprezentantul Parchetului, având cuvântul solicită respingerea,ca nefondate a recursurilor declarate de inculpații I. M. și I. A., apreciind că, în mod corect, instanța de fond a analizat atât probele administrate, în fața judecătoriei, dar și cele administrate de tribunal și a constata incidența disp. art. 148 lit. b și f cod procedură penală, față de declarația martorului S. C. din care reiese intenția inculpaților de a influența părțile și martorii ce urmează a fi audiați în cauză.
Pericolul concret pentru ordinea publică este actual și derivă din natura infracțiunii, modul concret în care au acționat, gravitatea leziunilor cauzate părții vătămate, care au determinat infirmitate permanentă, astfel cum rezultă din actele medicale depuse la ultimul termen de judecată la instanța de fond.
În raport de argumentele expuse, solicită și respingerea cererilor subsidiare, apreciind că singura măsură aptă să asigure buna desfășurare a procesului penal este măsura arestării preventive.
.
.
În ultim cuvânt, recurentul inculpat I. M., arată că este de acord cu concluziile formulate de apărătorul său.
În ultim cuvânt, recurentul inculpat I. A., arată că este de acord cu concluziile formulate de apărătorul său.
CURTEA .
Asupra recursului penal de față:
Prin încheierea de sedinta din 03.06.2013 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr. _ , s-a dispus:
„În baza art. 3002 Cod procedură penală:
Menține măsura arestării preventive a inculpaților:
-I. MENDERIȘ (fiul lui R. și A., născut la 15 12 1991, CNP_)
-I. A. (fiul lui M. și D., născut la 16 10 1985, CNP_) .
Respinge cererile inculpaților I. Menderiș și I. A. privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării acestora de a nu părăsi localitatea în care locuiesc, prev. de art. 145 Cod procedură penală.
Cu recurs în 24 ore de la pronunțare pentru procuror și de la comunicare pentru inculpați” .
Din actele si lucrarile cauzei judecatorul fondului a retinut :
Potrivit art. 160b alin 3 Cod procedură penală și art. 3002 Cod procedură penală, când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instanța menține prin încheiere motivată, arestarea preventivă .
Tribunalul a apreciat că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive a inculpaților I. MENDERIȘ ȘI I. A., și respectiv menținerea acestei măsuri, nu s-au modificat în substanța lor și subzistă și la actualul moment procesual, atât în privința probelor și indiciilor temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații au realizat acte materiale ce pot întruni elementele constitutive ale unor infracțiuni pentru care au fost trimiși în judecată, pedepsite de lege cu închisoare mai mare de 4 ani, cât și în privința existenței cazului prevăzute de art. 148 lit.f C.p.p.
Probele și indiciile temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații au realizat acte materiale ce pot întruni elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă la omor calificat constau în esență în constatările medico-legale privind leziunile de violență constatate pe corpul părții vătămate și consecințele acestora, constatările privind modul activ de producere al leziunilor de violență –în acest sens sunt concluziile raportului de expertiză medico –legală, ce urmează a fi verificate prin administrarea de probe -probele care îi plasează pe inculpați la locul incidentului soldat cu vătămarea lui B. C., probele care indică existența și folosirea unor corpuri contondente pentru lovirea părții vătămate.
Sub acest aspect, este nerelevant pentru analizarea măsurii preventive dacă fapta materială va primi în final una sau alta dintre încadrările juridice, câtă vreme ambele aceste încadrări sunt de natură a justifica măsura arestării preventive.
Totodată, tribunalul a constatat existența și a unui alt temei al arestării preventive, și anume art. 148 lit b) Cod procedură penală, temei ce poate fi reținut în condițiile în care a survenit în cursul procesului, ulterior momentului inițial al arestării preventive. O altă interpretare ar lipsi de eficiență dispozițiile art. 148 Cod procedură penală, întrucât ar însemna că ulterior arestării sale pe un anumit temei, inculpatul poate desfășura activități de influențare a probelor, de sustragere de la judecată, de săvârșire a altor infracțiuni, etc, fără teama că ar mai putea fi arestat (menținută arestarea) în temeiul acestor fapte, ceea ce este inadmisibil.
În ce privește cazul prevăzut de art. 148 lit b) Cod procedură penală, tribunalul a reținut că datele, în sensul că inculpații încearcă să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea martorilor, constau în declarațiile acestora ce nu se coroborează cu alte mijloace de probă, constau în consecințele legale pe care le-ar suporta inculpații în cazul în care s-ar constata vinovăția lor, conștientizate de aceștia, precum și în relația de apropiere a inculpaților cu mai mulți martori, toate acestea conturând intenția și posibilitatea inculpaților de a încerca influențarea declarațiilor martorilor din cauză –esențiale pentru stabilirea situației reale de fapt –și impunând luarea unei măsuri preventive apte de a preîntâmpina o astfel de situație. Această situație se conturează a fi reală având în vedere și declarația martorului S. C. dată în fața instanței, neconcordantă în raport de probele administrate anterior în cursul urmăririi penale și judecății la Judecătoria C., și în care se constată tendința de a elimina orice informație care s-ar referi la inculpați și la condițiile altercației ce a condus la lezionarea părții vătămate .
În ce privește cazul prevăzut de art. 148 lit f) cod procedură penală, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea de tentativă la omor calificat –potrivit actualei încadrări juridice - este închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpaților ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică, raportat la circumstanțele și împrejurările de fapt reținute –grup mare de persoane, atac cu obiecte contondente, noaptea, loc public - la caracterul vindicativ al faptelor, la urmările cauzate, constând în acte materiale prin care s-a pus în primejdie viata unei persoane precum și rămânerea cu o infirmitate accentuată definitivă, la valorile sociale lezate,având ca obiect viața, integritatea corporală și sănătatea persoanei, violența sub imperiul căreia sunt indicii că au acționat inculpații, la starea de tulburare provocată în comunitatea din care părțile fac parte .
Administrarea mijloacelor de probă în cursul judecății, până la acest moment, nu a fost de natură a infirma probele și indiciile ce au stat la baza măsurii arestării preventive, expuse în încheierile de ședință ale Judecătoriei C. .
Potrivit art. 136 alin 1 Cod procedură penală, scopul măsurilor preventive este, printre altele, acela de a se asigura buna desfășurare a procesului penal .
Dezideratul bunei desfășurări a procesului penal include și faptul ca judecata cauzei să se realizeze cu celeritate, ca mijloacele de probă să se administreze în condiții care să asigure aflarea adevărului, ca prin măsurile procesuale luate să se asigure prevenirea eventualei denaturări a unor mijloace de probă, care ar zădărnici sau ar îngreuna aflarea adevărului și pronunțarea unei hotărâri temeinice .
Din perspectiva art. 136 c.p.p., tribunalul a apreciat că la acest moment procesual singura măsură aptă să garanteze desfășurarea în bune condiții a judecății, este arestarea preventivă a celor doi inculpați, câtă vreme din actele dosarului rezultă că au fost trimiși în judecată 3 inculpați, iar în condițiile în care cercetarea judecătorească trebuie completată ca efect al declinării de competență, declarațiile sincere ale tuturor participanților la judecată fiind esențiale pentru stabilirea adevărului în cauză, se impune luarea măsurilor procesuale apte de a asigura aflarea adevărului, una dintre acestea fiind măsura arestării preventive a inculpaților I. Menderiș și I. A. .
Față de considerentele de mai sus, cererile inculpaților de a se înlocui această măsură cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea în care locuiesc este nefondată, deoarece această din urmă măsură nu este aptă, în actualul stadiu procesual, pentru a asigura scopul măsurilor preventive, preîntâmpinarea punerii de acord a persoanelor ce vor fi audiate în privința declarațiilor pe care le vor da, având în vedere apărările formulate de aceștia în cursul urmăririi penale și declarațiile date anterior în cursul judecății, precum și modificarea declarațiilor de către mai mulți martori în cursul judecății .
În termen legal, împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpatii I. MENDERIȘ si I. A., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate pentru motivele cuprinse în partea introductivă a prezentei decizii..
S-a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii recurate și rejudecând să se dispună,în principal, revocarea măsurii arestării preventive iar în subsidiar înlocuirea acesteia cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu .
La Curtea de Apel C. cauza a fost înregistrată sub nr._ .
Examinând legalitatea și temeinicia încheierii recurate, prin prisma criticilor formulate de recurenti și din oficiu, conform art. 3856 alin. 3 C. Pr. P.., curtea constată că recursul formulat de inculpatii I. MENDERIȘ si I. A., este nefondat.
Potrivit disp art.3002C.p.p. in cauzele in care inculpatul este arestat instanta legal, sesizata ,este datoare sa verifice, in cursul judecatii legaliatea si temeinicia arestarii preventive si sa procedeze potrivit art 160 /b cod procedura penală .
Prin sentința penală nr. 310 din 12 martie 2013, Judecătoria C. a dispus schimbarea încadrării juridice a unor fapte pentru care au fost trimiși în judecată inculpații A. C., I. Menderiș și I. A., din infracțiunea de vătămare corporală gravă –art. 182 Cod penal în infracțiunea de tentativă la omor calificat –art. 20 Cod penal raportat la art. 174-175 lit i) Cod penal, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului C..
Prin aceeași hotărâre a menținut măsura arestării preventive pentru inculpații I. Menderiș și I. A. .
Din probele administrate în cauză și expuse pe larg de instanță, se constată că Tribunalul Constanta a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art.160b Cod procedură penală, reținând că sunt îndeplinite cerințele art.143 și art.148 lit. b si f Cod procedură penală, cum și subzistența în continuare a temeiurilor avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive.
Natura infracțiunilor de tentativa de omor calificat, ultraj contra bunelor moravuri ,pentru care sunt cercetati inculpatii, împrejurările comiterii acestora, cum și persoana inculpatilor evidențiază îndoieli că, lăsati în libertate, ar putea influenta declaratiile martorilor si desfasurarea cercetarii judecatoresti ,așa încât, este justificată menținerea în continuare a arestării preventive a acestora, fiind asigurată astfel și o bună desfășurare a procesului penal, potrivit art.136 Cod procedură penală.
În lipsa unor criterii legale exprese, pericolul concret pentru ordinea publică poate fi dedus, fie dintr-un pericol social concret deosebit de ridicat al faptelor, fie din amploarea luată de astfel de fapte în anumite comunități.
Mergând pe același raționament, pericolul concret pentru ordinea publică poate fi definit ca un ansamblu de circumstanțe reale și personale rezultate din săvârșirea unor fapte penale de o anumită gravitate, care justifică presupunerea rezonabilă a existenței unor riscuri de natură a pune în primejdie viata persoanelor, menținerea liniștii cetățenilor și respectarea drepturilor cetățenilor.
Astfel, pentru a putea determina pericolul pentru ordinea publică, în speța de față, Curtea se raportează la circumstanțele și împrejurările de fapt reținute –grup mare de persoane, atac cu obiecte contondente, noaptea, loc public, la urmările cauzate, constând în acte materiale prin care s-a pus în primejdie viata unei persoane precum și rămânerea cu o infirmitate accentuată definitivă, la valorile sociale lezate, având ca obiect viața, integritatea corporală și sănătatea persoanei, la starea de tulburare provocată în comunitatea din care părțile fac parte, precum si la posibilitatea influentarii unor martori, iar raportat la aceste criterii, sunt îndeplinite cerințele prev. de art. 148 lit. b, f C.pr.pen..
În condițiile în care temeiurile inițiale avute în vedere la arestarea preventivă a inculpatilor, se mențin neschimbate și pentru aflarea adevărului trebuie prevenite orice posibile încercări de alterare a probatoriului din partea acestora in conditiile in care cercetarea judecatoreasca nu a fost finalizata, nefiind îndeplinite cerințele art. 139 al. 1 cod procedură penală nu poate fi primită cererea de revocare sau înlocuire a măsurii arestării preventive cu o altă măsură preventivă mai puțin restrictivă de libertate .
Așa fiind, și cum din oficiu nu sunt motive de nelegalitate a încheierii, urmează a respinge ca nefondat recursul declarat în cauză potrivit art.38515 pct.1 lit.b Cod procedură penală.
Văzând și dispozițiile art.192 alin.2, 4 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 38515 pct. 1 lit.”b” cod procedură penală respinge ca nefondate recursurile declarate de către recurenții inculpați I. M. fiul lui R. și A., născut la data de 15.12.1991 și I. A., fiul lui M. și D., născut la data de 16.10.1985, împotriva încheierii de ședință din data de 03.06.2013 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr. _ 12.
Conform art. 192 alin.2,4 cod procedură penală, obligă pe inculpații I. M. și I. A. la plata sumei de câte 300 lei cheltuieli judiciare către stat .
Conform art. 309 alin.ultim cod procedură penală, minuta s-a întocmit în 2ex.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 06.06.2013.
Președinte, Judecător, Judecător,
C. D. D. I. N. V. L.
Grefier,
A. B.
Jud fond: T V G.
Red dec: jud.C D.
2ex 07.06.2013
| ← Furtul. Art.208 C.p.. Decizia nr. 12/2013. Curtea de Apel... | Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor... → |
|---|
