Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr. 418/2013. Curtea de Apel CONSTANŢA

Curtea de Apel CONSTANŢA - Sentințe și decizii penale / 2013

Decizia nr. 418/2013 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 20-05-2013 în dosarul nr. 10504/118/2012/a11

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL C.

SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIA PENALĂ Nr. 418/P

Ședința publică de la 20 Mai 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE - M. U.

Judecător - M. D. M.

Judecător - E. C. M.

Grefier .- A. B.

Cu participare procuror DIICOT- M. Ț.

G. M. – în stare de arest preventiv, fiul lui A. și G., născut la data de 25.06.1965, în C., jud. C., cu domiciliul în C., bld. I.C. B., nr. 209, județul C., posesor al CI . nr._, CNP_, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 215 alin. 1,2,3, și 5 Cod penal, art. 25 Cod penal,rap. la art. 290 Cod penal, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal;

-. S. V. – în stare de arest preventiv, fiul lui D. și V., născut la data de 28.01.1977, în Ieud, județul Maramureș, cu domiciliul în C., ., ., ., posesor al CI . nr._, CNP_, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 7 alin. (1) din Legea 39/2003, art. 215 alin. 1,2,3 și 5 Cod penal, art. 23 din Legea 656/2002, art. 208 - 209 alin. 1 lit. a), g) din C.pen. și art. 270 alin. 1 din Legea nr. 86/2006, toate cu aplic. art. 33 lit. a) C.pen.;

-. C. M. – în stare de arest preventiv, fiul lui I. și Tudorița, născut la data de 15.04.1976, în C., jud. C., cu domiciliul în oraș Techirghiol, .. 7, județul C., posesor al CI . nr._, CNP_, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 10 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 221 alin. 1 C.p., art. 215 alin. 1,2,3, și 5 C.p., toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal;

-4. S. M. – în stare de arest preventiv, fiul lui G. și V., născut la data de 18.05.1978, în Vălenii de M., jud. Prahova, cu domiciliul în C., ., ., ., județul C., CNP_, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 10 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 221 alin. 1 C.p., art. 215 alin. 1,2,3, și 5 C.p., toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal,

Împotriva încheierii din data de 15.05.2013 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul penal nr._ 2,

La apelul nominal făcut în ședința publică, cu respectarea disp.art.297 al.1 cod pr.penală se prezintă recurentul inculpat .G. M. în stare de arest și asistat de avocat P. A., în baza împuternicii avocațiale depuse la dosar, recurentul inculpat S. V. în stare de arest și asistat de apărătorul ales avocat A. N. în baza împuternicii avocațiale de substituire depusă la dosar; recurentul inculpat .C. M. în stare de arest și asistat deapărător desemnat din oficiu avocat R. A. în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosar și recurentul inculpat S. M. în stare de arest și asistat de avocat N. M. în substituirea avocat D. M., în baza împuternicii avocațial de substituire depuse la dosar.

În conformitate cu disp. art.318 cod procedură penală, instanța procedează la verificarea identității recurenților inculpați G. M., S. V., C. M. și S. M., care precizează pe rând că îți mențin recursul declarat în cauză ,împotriva încheierii din data de 15.05.2013 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul penal nr._ 2.

În conformitate cu dispozițiile art. 301 cod procedură penală, părțile prezente arată că nu au excepții de ridicat și nici cereri de formulat.

Curtea nu are de ridicat excepții din oficiu, potrivit dispozițiilor art. 302 cod procedură penală, constată îndeplinite cerințele art. 385¹¹ cod procedură penală, și acordă cuvântul pentru dezbateri.

Avocat P. A., având cuvântul pentru recurentul inculpat G. M., solicită admiterea recursului, urmând ase constata că, din perspectiva dispozițiilor legale ce guvernează instituția supusă controlului judiciar de față, la acest moment procedural există argumente de ordin procedural, dar și circumstanțe personale ce permit a nu se mai menține starea de arest preventiv.

Susține că, acest dosar a fost înaintat instanței de fond după o urmărire penală făcută în pripă și cu inculpații în stare de arest preventiv, în considerarea celor 180 de zile pentru a nu exista riscul continuării cercetării cu inculpații în stare de libertate.

Cele două argumente majore, ce pledează în favoarea admiterii recursurilor vizează în principal rezonabilitatea duratei măsurii arestului preventiv și principiul egalității de tratament în raport cu ceilalți inculpați care, deși au încadrări juridice identice sau chiar mai grave și contribuții mult mai substanțiale au fost puși în libertate.

În ceea ce privește încheierea primei instanțe, se constată la fila 8 din motivare că instanța reține că, deși prezența inculpaților arestați s-ar putea asigura și prin intermediul unor măsuri procesuale mai blânde, mai cu seamă că aceștia nu ar avea interes să în influențarea adevărului, o măsură procesuală alternativă nu r fi oportună datorită faptului că audierea martorilor nu a fost epuizată. Apreciază că aceste constatări ale instanței sunt contradictorii din perspectiva posibilității de influențare a evoluției probatoriului .

În ceea ce privește caracterul rezonabil al măsurii arestării preventive, urmează ca instanța de control judiciar să aprecieze în raport de durata acesteia, de peste 1 an și 2 luni .

Avocat A. N., având cuvântul pentru recurentul inculpat S. V., solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și, rejudecând, în principal revocarea măsurii arestării preventive, iar în subsidiar, înlocuirea acesteia cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu.

Consideră că temeiurile inițiale nu mai subzistă la acest moment procesual, altele noi nu au sunt cum a spus și procurorul, invocând decizia nr.1730/2009 a ICCJ potrivit cu care măsura arestării preventive trebuie să aibă un termen rezonabil.

În cauza dedusă judecății sunt coinculpați care au încadrări juridice similare cu cele ale inculpaților care sunt în stare de arest preventiv și s-a avut în vedere că prezumția de nevinovăție primează.

Totodată, solicită să se aibă în vedere și circumstanțele personale ale inculpatului, care nu are antecedente penale, are familie organizată, un copil minor, a avut loc de muncă și prezintă garanții că luarea unei măsuri mai puțin restrictive nu impietează desfășurarea procesului penal..

Avocat R. A., având cuvântul pentru recurentul inculpat C. M., solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și, rejudecând revocarea măsurii arestării, având în vedere că de la luarea măsurii arestării preventive au intervenit modificări, ce țin de trecerea unei perioade de timp suficiente pentru atingerea scopului, de împrejurarea că, inițial, au fost mai mulți inculpați arestați preventiv cu aceeași încadrare juridică și acum se bucură de prezumția de nevinovăție, fiind cercetați în stare de libertate, și nu în ultimul rând de faptul că au fost audiați un număr important de martori..

Avocat N. M. având cuvântul pentru recurentul inculpat S. M., solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și, rejudecând, revocarea măsurii arestării preventive a inculpatului sau, în subsidiar, înlocuirea acesteia cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu.

Solicită a se observa că în motivarea încheierii, prima instanță face două constatări foarte importante, reținând că se poate asigura prezența inculpaților arestați la instanță și că nu au interes să influențeze aflarea adevărului, dar nu precizează dacă există temeiuri noi, sau temeiurile inițial avute în vedere cu prilejul luării măsurii se mențin sau chiar s-au agravat. Gravitatea acuzațiilor, invocată atât de des nu poate servi la nesfârșit la menținerea stării de arest preventiv.

Susține că, din totalul celor 70 de martori ce urmează a fi audiați, mare parte din ei au fost deja audiați și numai doi dintre ei privesc activitatea infracțională presupus a fi săvârșită de către inculpați. În plus, menționează că acești doi martori, care au fost deja audiați, au arătat că inculpatul era un simplu șofer. De altfel, instanța de fond a analizat și împrejurarea că inculpatul inculpat S. M., spre deosebire de ceilalți este singurul care nu a utilizat documente false și nici nu s-a prezentat la cele două societăți sub identități false. În afară de necesitatea audierii martorilor, instanța de fond nu a mai oferit alt argument pentru a dispune în continuare menținerea stării de arest preventiv.

Reprezentantul parchetului având cuvântul, solicită respingerea, ca nefundat a recursului declarat de către inculpații G. M., S. V., C. M. și S. M., apreciind că soluția instanței de fond este legală și temeinică.

Solicită a se constata că,în cauză, temeiuri noi nu sunt, însă cele inițiale avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive subzistă și ele impun menținerea măsurii arestării preventive dispusă în sarcina inculpaților și cu toate că pentru inculpați durata arestării preventive este mare, opinează că nu este rezonabilă. Nici critica invocată de apărătorului inculpatului G. M., potrivit cu care rechizitoriul s-a făcut în pripă nu poate fi primită, având în vedere că s-a pus în discuție regularitatea actului de sesizare, constatându-se că instanța a fost legal sesizată. De altfel, probele administarte atât în cursul urmăririi penale, cât și cele administrate în faza cercetării judecătorești până la acest moment procesual conduc la o presupunere rezonabilă de vinovăție pentru activitatea infracțională reținută în sarcina inculpaților. În plus, menționează că inculpații au fost audiați, mare parte din ei recunoscând activitatea infracțională ce li se reține în sarcină și au solicitat aplicarea disp. art. 320¹ cod procedură penală, iar martorii audiați până în prezent și-au menținut poziția procesuală de la urmărire penală.

În ceea ce privește rezonabilitatea duratei măsurii arestării preventive, aceasta urmează a fi apreciată prin prisma naturii,a gravității infracțiunilor și nu în ultimul rând a prejudiciilor însemnate cauzate părților civile.

În raport de argumentele deja expuse, alături de cele exprimate la instanța de fond solicită și respingerea cererilor formulate în subsidiar de inculpați,prin apărători, privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu.

Recurentul inculpat G. M., în ultimul cuvântul, achiesează la concluziile apărătorului său.

Recurentul inculpat S. V., în ultimul cuvântul, achiesează la concluziile apărătorului său, precizând că nu s-a sustras cercetărilor.

Recurentul inculpat C. M., în ultimul cuvântul, achiesează la concluziile apărătorului său.

Recurentul inculpat l S. M., în ultimul cuvântul, achiesează la concluziile apărătorului său, precizând că are trei copii și dorește să fie alături de ei.

CURTEA .

Asupra recursurilor penale de față.

Examinând actele și lucrările dosarului, curtea constată că, prin încheierii din data de 15.05.2013 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul penal nr._ 2s-a dispus:

„In baza art.300² C.p.p. raportat la art.160^b al. 3 C.p.p.

Mentine masura arestarii preventive luata fata de inculpatii G. M., fiul lui A. și G., născut la data de 25.06.1965, în C., jud. C., S. V., fiul lui D. și V., născut la data de 28.01.1977, în Ieud, județul Maramureș, S. M., fiul lui G. și V., născut la data de 18.05.1978, în Vălenii de M., jud. Prahova, și C. M., fiul lui I. și Tudorița, născut la data de 15.04.1976, în C., jud. C..

Respinge cererile de revocare /inlocuire a masurii arestarii preventive cu masura obligarii de a nu parasi localitatea, formulate de inculpatii G. M., S. V.,, S. M., C. A. C.,, C. M.

Masura dispusa se comunica administratiei locului de detinere.

Cu recurs in 24 de ore de la pronuntare pentru partile prezente si de la comunicare pentru cele lipsa”.

Pentru a se pronunța în sensul celor menționate, prima instanță a reținut următoarele :

Din actele si lucrarile cauzei instanta retine urmatoarele:

La data de 13.09.2012 pe rolul Tribunalului Constanta s-a inregistrat cauza cu nr._ 2 privind pe inculpatii G. M., S. V., Sidau P., S. M., C. A. C., C. A. R., C. M., Șapera C., C. A. A. si D. I. D., trimisi in judecata in stare de arest preventiv de DIICOT-Serviciul Teritorial C..

Asupra inculpaților G. M., S. V., Sidau P., S. M., C. A. C., C. A. R., Șapera C., C. M., C. A. A. si D. I. D., planează suspiciunea rezonabilă că au realizat acte materiale ce pot întruni elementele constitutive ale infracțiunilor susmentionate ,pedeapsa prevăzută de lege fiind mai mare de 4 ani și fiind astfel întrunită condiția legală cu privire luarea si mentinerea măsurii arestării preventive .

Prin actul de inculpare s-a retinut pentru inculpatul G. M. că împreună cu inculpatul S. V. în perioada 2010-2011, au coordonat activitatea infracțională a inculpaților, S. P., S. M., C. M., precum și a celorlalți inculpați și împreună au indus în eroare mai multe societăți comerciale, respectiv . – SLATINA, . SRL - TIMIȘOARA, . RULMENȚI SA BÎRLAD și . - BUCUREȘTI, pentru care s-au angajat să efectueze transportul containerizat de mărfuri prin Portul C. Sud Agigea, iar pe timpul transportului și-au însușit o parte din bunurile transportate ( anvelope marca PIRELLI, vitrine frigorifice marca FRIGOREX – DANONE, rulmenți, frigidere marca DEFY și BEKO, obiecte de mobilier MOBEXPERT) retinandu-i-se infracțiunile prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 215 alin. 1,2,3, și 5 C.p., art. 25 C.p. rap. la art. 290 C. p., toate cu aplicarea art. 33 lit. a C.p., fapte circumscrise unui prejudiciu de aproximativ 650.000 euro.

Cat priveste situatia inculpatului S. V. se retine ca, în perioada 2010-2011 împreună cu inculpatul G. M., au coordonat activitatea infracțională inculpaților, S. P., S. M., C. M., precum și a celorlalți inculpați și împreună au indus în eroare mai multe societăți comerciale, respectiv . – SLATINA, . SRL - TIMIȘOARA, . RULMENȚI SA BÎRLAD și . - BUCUREȘTI, pentru care s-au angajat să efectueze transportul containerizat de mărfuri prin Portul C. Sud Agigea, iar pe timpul transportului și-au însușit o parte din bunurile transportate ( anvelope marca PIRELLI, vitrine frigorifice marca FRIGOREX – DANONE, rulmenți, frigidere marca DEFY și BEKO, obiecte de mobilier MOBEXPERT) retinandu-i-se infracțiunile prev. de art. 7 alin. (1) din Legea 39/2003, art. 215 alin. 1,2,3 și 5 Cod penal, art. 23 din Legea 656/2002, art. 208-209 alin. 1 lit. a), g) din C.pen. și art. 270 alin. 1 din Legea nr. 86/2006, toate cu aplic. art. 33 lit. a) C.pen., fapte circumscrise unui prejudiciu de aproximativ 650.000 euro.

In sarcina inculpatului S. M. s-a retinut ca, în perioada 2010-2011, în strânsă legătură cu cele ale celorlalți membri ai grupului infracțional organizat, care, cu ocazia desfășurării activității infracționale a efectuat mai multe curse pentru societățile comerciale folosite în activitatea infracțională ( . SRL, ., ., SC PATRONUL și ARGATUL SRL, ., ., SC VALMAR AGREGATE SRL, ., SC ORIENT CARGO SRL, ., .), scopul fiind însușirea împreună cu ceilalți inculpați a bunurilor transportate ( anvelope marca PIRELLI, vitrine frigorifice marca FRIGOREX – DANONE, rulmenți, frigidere marca DEFY și BEKO, obiecte de mobilier MOBEXPERT), respectiv inducerea în eroare a beneficiarilor transporturilor (. – SLATINA, . SRL - TIMIȘOARA, . RULMENȚI SA BÎRLAD și . – BUCUREȘTI ), retinandu-i-se infracțiunile prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 și art. 215 alin. 1,2,3, și 5 C.p., ambele cu aplicarea art. 33 lit. a C.p., fapte circumscrise unui prejudiciu de aproximativ 650.000 euro.

In sarcina inculpatului C. M. se retine ca, în perioada 2010-2011 în strânsă legătură cu cele ale celorlalți membri ai grupului infracțional organizat, care cu ocazia desfășurării activității infracționale a înființat sau preluat mai multe societăți comerciale atât în nume propriu, cât și prin persoane interpuse, (., SC PATRONUL și ARGATUL SRL, ., ., SC VALMAR AGREGATE SRL, ., SC ORIENT CARGO SRL, ., .) în scopul preluării de la casele de expediție a transporturilor de mărfuri containerizate pentru diverși beneficiari (. – SLATINA, . SRL - TIMIȘOARA, . RULMENȚI SA BÎRLAD și . – BUCUREȘTI ) și inducerea acestora în eroare cu privire la efectuarea în condiții de siguranță a transporturilor, prin însușirea de bunuri din cele transportate ( anvelope marca PIRELLI, vitrine frigorifice marca FRIGOREX – DANONE, rulmenți, frigidere marca DEFY și BEKO, obiecte de mobilier MOBEXPERT), retinandu-se infracțiunile prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 și art. 215 alin. 1,2,3, și 5 C.p., toate cu aplicarea art. 33 lit. a C.p., fapte circumscrise unui prejudiciu de aproximativ 650.000 euro.

După sesizarea instanței prin rechizitoriu, măsura arestării preventive a acestor inculpați a fost menținută prin încheierile Tribunalului C., în baza art.300¹ și art.300²Cod de procedură penală, prin raportare la art.160^b alin.3 din același cod.

Potrivit art.300² Cod de procedură penală, în cauzele în care inculpatul este arestat, instanța legal sesizată este datoare să verifice, în cursul judecății, legalitatea și temeinicia arestării preventive, procedând potrivit art.160^b Cod de procedură penală.

Potrivit art.160^b alin.3 Cod de procedură penală, când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instanța dispune, prin încheiere motivată, menținerea arestării preventive.

Și la acest moment procesual, verificând legalitatea și temeinicia arestării preventive, instanța apreciază că măsura este legală, iar temeiurile care au determinat-o subzistă, neexistând elemente noi în favoarea inculpaților care să justifice punerea lor în libertate.

Astfel, în continuare tribunalul constată a fi îndeplinite condițiile prevăzute de art.143 și art.68¹ Cod de procedură penală, la dosarul cauzei regăsindu-se probe și indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit faptele, astfel cum rezultă din principalele acte probatorii enumerate în conținutul rechizitoriului.

De altfel, așa cum s-a arătat și cu ocazia precedentelor verificări și la acest moment procesual tribunalul constată a fi îndeplinite exigențele art.148 alin.1 lit.f Cod de procedură penală, în raport de limitele pedepsei cu închisoarea, mai mari de 4 ani și împrejurarea că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică, față de natura faptelor săvârșite, de modalitatea comiterii acestora (de mai multe persoane împreună, în mod organizat), de amploarea deosebită a acestor fapte, impactului negativ indus colectivității și sentimentului de nesiguranță creat.

De asemenea, cazul prevăzut de art.148 lit.f Cod de procedură penală este relevat în raport de gravitatea pericolului pentru ordinea publică resimțit de cetățeni, în condițiile în care ar constata că persoane cercetate pentru infracțiuni apreciate ca fiind grave sunt lăsate în libertate, ceea ce ar crea percepția că organele judiciare nu aplică măsuri eficiente care să conducă la descurajarea acestui fenomen infracțional.

Totodată, și prin raportare la dispozițiile art.136 alin.1 Cod de procedură penală, măsura arestării preventive se justifică în continuare, fără a încălca prezumția de nevinovăție de care inculpații se bucură până la rămânerea definitivă a unei hotărâri judecătorești, întrucât a fost luată pe baza unor presupuneri rezonabile de comitere a unor infracțiuni, fără a se face vreo referire la vinovăție și nici nu tinde să reprezinte o executare anticipată a unei eventuale pedepse, având un caracter rezonabil.

De altfel, în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, s-a conturat principiul conform căruia la analizarea termenului rezonabil urmează a se avea în vedere complexitatea cauzei, obiectul judecății, dificultățile probațiunii și conduita participanților procesuali, astfel că, prin raportare la aceste criterii și având în vedere că în cursul urmăririi penale nu s-au constatat intervale de pasivitate ale autorităților judiciare, măsura preventivă se circumscrie scopului și necesităților în vederea garantării cărora a fost instituită.

Dincolo de aceste aspecte, deși prezența inculpaților arestați la dispoziția instanței s-ar putea asigura și prin intermediul unei măsuri procesuale mai blânde, mai cu seamă că aceștia nu ar avea interes în influențarea adevărului, totuși o măsură procesuală alternativă nu este încă oportună, datorită faptului că audierea martorilor nu au fost epuizata, instanța fiind direct interesată în obținerea unor depoziții cât mai fidele asupra faptelor și de a întreține climatul firesc de siguranță al cetățenilor, împotriva oricăror amenințări la adresa ordinii publice și celorlalte valori ocrotite de legea penală, în concordanță cu prevederile art.5 paragraf 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

În aceeași ordine de idei, instanța apreciază că o altă măsură preventivă mai blândă nu s-ar putea dispune decât în cazul estompării pericolului social concret al faptelor, deoarece temeiul reținut cu ocazia arestării fiind cel prevăzut de art.148 alin.1 lit.f Cod de procedură penală, iar acest pericol pentru ordinea publică, ce nu se poate disocia de gravitatea faptelor comise, nu este încă disipat, menținerea măsurii arestării preventive a inculpaților ajutând în continuare la prevenirea și descurajarea acestui tip de conduită infracțională.

In cauză subzistă nemotificate celelalte temeiuri ce au condus la luarea măsurii arestării preventive, legate, îndeosebi, de contribuția efectivă și rezonanța negativă a faptelor, apte a justifica un tratament judiciar diferit.

În consecință, situația personală, contribuția efectivă și elementele ce caracterizează persoana inculpaților nu pot contrabalansa gravitatea faptelor și nici riscul repetării unui comportament cu un pericol social sporit, prin care se aduce atingere valorilor sociale ocrotite de lege .

Totodata nici, anticiparea unui perioade îndelungate de timp afectate cercetării judecătorești, prin raportare la numărul ridicat al martorilor enumerați în rechizitoriu, nu poate justifica punerea în libertate a inculpaților aflați în stare de arest preventiv, de vreme ce se confirmă existența temeiurilor primare ale arestării si in raport de actele materiale multiple, de complexitatea deosebita a cauzei de numarul partilor vatamate ,de activitatea laborioasa si minutios pregatita .

În atare condiții, în absența oricăror temeiuri noi care ar putea justifica punerea în libertate a inculpaților, măsura arestării preventive se impune a fi menținută în continuare, aceasta reprezentând o ingerință proporțională asupra stării de libertate a persoanei, față de gravitatea acuzației aduse, de necesitatea protejării ordinii publice și imperativul bunei desfășurări a procesului penal, în deplină concordanță cu exigențele impuse de art.5 din Convenție.

Cum în situația dedusă judecății faptele reținute în sarcina inculpaților, probatoriul complex și stadiul procesual actual nu pot justifica admiterea cererilor de punere în libertate, măsurii arestării preventive neputându-i fi substituită nici o altă măsură mai puțin restrictivă, tribunalul, în baza art.300² raportat la art.160^b alin.3 din Codul de procedură penală, va menține măsura arestării preventive a celor trei inculpați, pentru buna desfășurarea a procesului penal.

Pentru aceleași considerente, cererile de revocare sau înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării inculpaților de a nu părăsi localitatea sunt apreciate ca nefondate, urmând a fi respinse în baza art.139 Cod de procedură penală, starea de detenție fiind încă singura menită a răspunde necesităților obiective mai sus enumerate”.

În termen legal, împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații G. M., S. V., C. M. și S. M.,, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, pentru motivele invocate prin apărători și cuprinse detaliat în partea introductivă a prezentei decizii .

La Curtea de Apel C. sub nr._ .

Examinând legalitatea și temeinicia încheierii de ședință din data de 15.05.2013 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul penal nr._ 2, prin prisma criticilor aduse de inculpați, cât și sub toate aspectele prev de art. 385⁶ al. 3 cod procedură penală, curtea constată că recursurile formulate de inculpații sunt întemeiate pentru următoarele considerente:

În mod greșit, prima instanță a menținut măsura arestării preventive a recurenților inculpați, reținând că nu sunt întrunite cerințele impuse de art. 139 al.1 cod procedură penală pentru a dispune înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu.

Curtea constată că sub aspectul îndeplinirii condițiilor prev. de art. 143 cod pr. penală, la dosarul cauzei există probe din care rezultă indicii temeinice în sensul unei presupuneri rezonabile că recurenții au săvârșit infracțiunile pentru care s-a dispus trimiterea lor în judecată prin actul de inculpare.

Din perspectiva incidenței art. 148 al.1 lit f cod procedură penală, curtea reține însă, că în acest stadiu procesual nu mai există la dosarul cauzei date concrete că lăsarea în libertate a recurenților ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică

Tribunalul C. argumentează în continuare că gravitatea infracțiunilor comise sunt de natură prin ele însele,raportat și la comportamentul procesual al inculpaților să creeze o stare de insecuritate pentru ordinea publică.

Ori, atât practica instanțelor naționale, cât și jurisprudența C.E.D.O. statuează că, după o anumită perioadă de timp în care inculpații au fost privați de libertate nu este suficient ca argument al menținerii măsurii arestării preventive gravitatea deosebită a infracțiunilor, de a căror comitere sunt bănuiți inculpații, fiind necesară existența și a altor date care să conducă la concluzia că lăsarea în libertate a inculpaților ar prezenta un pericol real și efectiv pentru ordinea publică.

În actuala etapă procesuală, curtea apreciază că la dosarul cauzei nu mai pot fi identificate astfel de date concrete, care să justifice concluzia că lăsarea în libertate a inculpaților ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică.

De evidențiat că, intervalul de timp în care se reține ca fiind comise infracțiunile de care sunt acuzați inculpații este situat până în anul 2010, iar măsurile de privare de liberate au fost dispuse față de aceștia la începutul anului 2012, respectiv în luna martie, moment de la care s-a terminat urmărirea penală, fiind administrat probatoriul care ar conduce la stabilirea vinovăției inculpaților, s-a dispus trimiterea acestora în judecată, fiind demarată cercetarea judecătorească, audierea inculpaților dar și a unui număr important de martori.

Trebuie subliniată renunțarea inculpaților la activitatea infracțională la primele cercetări realizate în cauză, urmată de neimplicarea acestora în alte activități infracționale, circumstanțele personale favorabile care-i caracterizează, integrarea familială, dar și desfășurarea unor activități lucrative licite după finalizarea activității infracționale, coroborate cu durata arestului preventiv care se apropie de 1 an și 2 luni – sunt elemente care converg către concluzia că reacția negativă a societății față de lipsa de autoritate în raport de comiterea unor astfel de fapte apreciate ca fiind grave, nu mai poate fi actuală și reală.

De asemenea, curtea are în vedere că situația familială a fiecărui inculpat, care au întreținere copii minori, dar și susținerea pe care o primesc din partea familiilor, posibilitățile reale pe care le au de a desfășura activități lucrative licite existența unor domicilii stabile constituie elemente suficiente care au reușit să convingă instanța că, lăsarea în liberate a inculpaților, la acest moment procesual, nu mai prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

În aceste condiții când în cauză nu mai sunt îndeplinite cumulativ cele două cerințe prev. de art. 148al.1 lit f cod procedură penală curtea apreciază că pentru buna desfășurare a procesului și pentru a institui garanții suplimentare în acest scop este corespunzătoare măsura preventivă a obligării dea nu părăsi localitatea, prev de art. 145 cod procedură penală.

Pentru toate aceste considerente, curtea, în baza art. .385 ind.15 alin.2 pct.1 lit. d cod procedură penală, va admite recursurile formulate de recurenții inculpați G. M., S. V., C. M. și S. M. împotriva încheierii din data de 15.05.2013 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul penal nr._ 2,

Va casa, încheierea din data de 15.05.2013 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul penal nr._ 2 și rejudecând dispune:

Va respinge cererea de menținere a măsurii arestării preventive privind pe recurenții inculpați G. M., S. V., C. M. și S. M. .

În baza art.139 alin.1 cod procedură penală în ref. la art.145 alin.1 cod procedură penală, va dispuneînlocuirea măsurii arestării preventive pentru inculpații G. M., S. V., C. M. și S. M. cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, respectiv Municipiul C. pentru inculpații G. M., S. V., și S. M. și oraș Techirghiol pentr+u inculpatul C. M..

Va dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului G. M. fiul lui A. și G., născut la data de 25.06.1965, CNP_, cu domiciliul în C., bld. I.C. B., nr. 209, județul C., de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr.32/23.03.2012 emis de Tribunalul D. în dosar nr._ a inculpatului S. V. fiul lui D. și V., născut la data de 28.01.1977, în Ieud, județul Maramureș, CNP_ cu domiciliul în C., ., ., .,de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr.34/23.03.2012 emis de Tribunalul D. în dosar nr._ a inculpatului C. M. fiul lui I. și Tudorița, născut la data de 15.04.1976, în C., jud. C., CNP_ cu domiciliul în oraș Techirghiol, .. 7, județul C., de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr.36/30.03.2012 emis de Tribunalul D. în dosar nr._ și a inculpatului S. M., fiul lui G. și V., născut la data de 18.05.1978, în Vălenii de M., jud. Prahova,CNP_ cu domiciliul în C., ., ., de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr.35/23.03.2012 emis de Tribunalul D. în dosar nr._ dacă nu sunt reținuți sau arestați în altă cauză.

În baza art. 145 alin.1 ind.1 cod procedură penală, va impune inculpaților G. M., S. V., C. M. și S. M. respectarea obligațiilor prev. de art.145 alin.1 ind.1 lit. a, b, c și d cod procedură penală, respectiv:

Să se prezinte la instanța de judecată ori de câte ori sunt chemați

Să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea, respectiv, Poliția Municipiului C. pentru inculpații G. M., S. V. și S. M., și Poliția orașului Techirghiol pentru inculpatul C. M., conform programului de supraveghere sau ori de câte ori sunt chemați.

Să nu își schimbe locuința fără încuviințarea organului judiciar care a dispus măsura.

Să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de arme.

În baza art.145 alin.1 ind.2 cod procedură penală, va dispune respectarea de către inculpații a obligațiilor prev. de art.145 alin.1 ind.2 lit.c cod procedură penală, respectiv:

Să nu se apropie de coinculpați, de martori, de părțile vătămate, de reprezentanții acestora, de experți și de orice altă persoană care are legătură cu cauza și să nu comunice cu aceștia direct sau indirect.

Va face aplicarea art.145 alin.2 ind.1 cod procedură penală, cu privire la comunicarea prezentei.

Conform art. art.145 alin.2 ind.2 cod procedură penală,

Va atrage atenția inculpaților G. M., S. V., C. M. și S. M. că, în caz de încălcare a obligațiilor impuse se va lua măsura arestării preventive.

În baza art.192 alin.3 cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de către stat rămân în sarcina acestuia

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Cu opinie majoritară, pentru inculpații G. M., S. V., C. M.,

În baza art.385 ind.15 alin.2 pct.1 lit. d cod procedură penală,

Admite recursurile formulate de recurenții inculpați G. M., S. V., C. M. și S. M. împotriva încheierii din data de 15.05.2013 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul penal nr._ 2,

Casează, încheierea din data de 15.05.2013 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul penal nr._ 2 și rejudecând dispune:

Respinge cererea de menținere a măsurii arestării preventive privind pe recurenții inculpați G. M., S. V., C. M. și S. M. .

În baza art.139 alin.1 cod procedură penală în ref. la art.145 alin.1 cod procedură penală,

Dispune înlocuirea măsurii arestării preventive pentru inculpații G. M., S. V., C. M. și S. M. cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, respectiv Municipiul C. pentru inculpații G. M., S. V., și S. M. și oraș Techirghiol pentr+u inculpatul C. M..

Dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului G. M. fiul lui A. și G., născut la data de 25.06.1965, CNP_, cu domiciliul în C., bld. I.C. B., nr. 209, județul C., de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr.32/23.03.2012 emis de Tribunalul D. în dosar nr._ a inculpatului S. V. fiul lui D. și V., născut la data de 28.01.1977, în Ieud, județul Maramureș, CNP_ cu domiciliul în C., ., ., .,de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr.34/23.03.2012 emis de Tribunalul D. în dosar nr._ a inculpatului C. M. fiul lui I. și Tudorița, născut la data de 15.04.1976, în C., jud. C., CNP_ cu domiciliul în oraș Techirghiol, .. 7, județul C., de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr.36/30.03.2012 emis de Tribunalul D. în dosar nr._ și a inculpatului S. M., fiul lui G. și V., născut la data de 18.05.1978, în Vălenii de M., jud. Prahova,CNP_ cu domiciliul în C., ., ., de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr.35/23.03.2012 emis de Tribunalul D. în dosar nr._ dacă nu sunt reținuți sau arestați în altă cauză.

În baza art. 145 alin.1 ind.1 cod procedură penală,

Impune inculpaților G. M., S. V., C. M. și S. M. respectarea obligațiilor prev. de art.145 alin.1 ind.1 lit. a, b, c și d cod procedură penală, respectiv:

Să se prezinte la instanța de judecată ori de câte ori sunt chemați

Să nu își schimbe locuința fără încuviințarea organului judiciar care a dispus măsura.

Să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de arme.

În baza art.145 alin.1 ind.2 cod procedură penală,

Dispune respectarea de către inculpații a obligațiilor prev. de art.145 alin.1 ind.2 lit.c cod procedură penală, respectiv:

Face aplicarea art.145 alin.2 ind.1 cod procedură penală,

cu privire la comunicarea prezentei.

Conform art. art.145 alin.2 ind.2 cod procedură penală,

Atrage atenția inculpaților G. M., S. V., C. M. și S. M. că, în caz de încălcare a obligațiilor impuse se va lua măsura arestării preventive.

În baza art.192 alin.3 cod procedură penală

Cheltuielile judiciare avansate de către stat rămân în sarcina acestuia.

Definitivă,

Pronunțată în ședință publică, azi 20.05.2013

Președinte, Judecător,

M. U. E. C. M.

Grefier,

A. B.

Jud fond. C.D.

Red dec jud M U.

3ex/21.05.2013

Motivarea opiniei separate a domnului judecător M. D. M.

Prin încheierea de ședință din data de data de 15.05.2013 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr._ 2 s-a dispus în baza art. 300²C. pr. pen. raportat la art. 160^balin. 3 C. pr. pen. menținerea măsurii arestării preventive a inculpaților G. M., S. V., C. M. și S. M., apreciindu-se că se mențin temeiurile care au determinat anterior luarea și menținerea arestării preventive.

Apreciez că în mod corect prima instanță a concluzionat în sensul menținerii arestării preventive, ca efect al menținerii temeiurile măsurii preventive, cu privire la inculpații G. M., S. V., C. M., a căror activitate infracțională este diferită de cea a inculpatului S. M., pentru care se poate reține schimbarea temeiurilor arestării preventive.

Prin rechizitoriul D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial C. nr. 285/D/P/2010 s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpaților:

- G. M. – cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 215 alin. 1,2,3, și 5 Cod penal, art. 25 Cod penal,rap. la art. 290 Cod penal, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal;

- S. V. – cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 7 alin. (1) din Legea 39/2003, art. 215 alin. 1,2,3 și 5 Cod penal, art. 23 din Legea 656/2002, art. 208 - 209 alin. 1 lit. a), g) din C.pen. și art. 270 alin. 1 din Legea nr. 86/2006, toate cu aplic. art. 33 lit. a) C.pen.;

- C. M. – cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 10 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 221 alin. 1 C.p., art. 215 alin. 1,2,3, și 5 C.p., toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal;

- S. M. – cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 10 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 221 alin. 1 C.p., art. 215 alin. 1,2,3, și 5 C.p., toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal;

În sarcina inculpatului G. M. s-a reținut că în perioada 2010-2011, împreună cu inculpatul S. V. au coordonat activitatea infracțională a inculpaților S. P., S. M., C. M., precum și a celorlalți inculpați și împreună au indus în eroare mai multe societăți comerciale, respectiv . – SLATINA, . SRL - TIMIȘOARA, . RULMENȚI SA BÎRLAD și . - BUCUREȘTI, pentru care s-au angajat să efectueze transportul containerizat de mărfuri prin Portul C. Sud Agigea, iar pe timpul transportului și-au însușit o parte din bunurile transportate ( anvelope marca PIRELLI, vitrine frigorifice marca FRIGOREX – DANONE, rulmenți, frigidere marca DEFY și BEKO, obiecte de mobilier MOBEXPERT) retinandu-i-se infracțiunile prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 215 alin. 1,2,3, și 5 C.p., art. 25 C.p. rap. la art. 290 C. p., toate cu aplicarea art. 33 lit. a C.p., fapte circumscrise unui prejudiciu de aproximativ 650.000 euro.

In sarcina inculpatului S. V. s-a retinut ca în perioada 2010-2011 împreună cu inculpatul G. M., prin care au coordonat activitatea infracțională inculpaților, S. P., S. M., C. M., precum și a celorlalți inculpați și împreună au indus în eroare mai multe societăți comerciale, respectiv . – SLATINA, . SRL - TIMIȘOARA, . RULMENȚI SA BÎRLAD și . - BUCUREȘTI, pentru care s-au angajat să efectueze transportul containerizat de mărfuri prin Portul C. Sud Agigea, iar pe timpul transportului și-au însușit o parte din bunurile transportate ( anvelope marca PIRELLI, vitrine frigorifice marca FRIGOREX – DANONE, rulmenți, frigidere marca DEFY și BEKO, obiecte de mobilier MOBEXPERT) retinandu-i-se infracțiunile prev. de art. 7 alin. (1) din Legea 39/2003, art. 215 alin. 1,2,3 și 5 Cod penal, art. 23 din Legea 656/2002, art. 208-209 alin. 1 lit. a), g) din C.pen. și art. 270 alin. 1 din Legea nr. 86/2006, toate cu aplic. art. 33 lit. a) C.pen., fapte circumscrise unui prejudiciu de aproximativ 650.000 euro.

In sarcina inculpatului C. M. s-a reținut ca în perioada 2010-2011, în strânsă legătură cu cele ale celorlalți membri ai grupului infracțional organizat, care cu ocazia desfășurării activității infracționale a înființat sau preluat mai multe societăți comerciale atât în nume propriu, cât și prin persoane interpuse, (., SC PATRONUL și ARGATUL SRL, ., ., SC VALMAR AGREGATE SRL, ., SC ORIENT CARGO SRL, ., .) în scopul preluării de la casele de expediție a transporturilor de mărfuri containerizate pentru diverși beneficiari (. – SLATINA, . SRL - TIMIȘOARA, . RULMENȚI SA BÎRLAD și . – BUCUREȘTI ) și inducerea acestora în eroare cu privire la efectuarea în condiții de siguranță a transporturilor, prin însușirea de bunuri din cele transportate ( anvelope marca PIRELLI, vitrine frigorifice marca FRIGOREX – DANONE, rulmenți, frigidere marca DEFY și BEKO, obiecte de mobilier MOBEXPERT), retinandu-se infracțiunile prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 și art. 215 alin. 1,2,3, și 5 C.p., toate cu aplicarea art. 33 lit. a C.p., fapte circumscrise unui prejudiciu de aproximativ 650.000 euro.

Prin încheierea din 23.03.2012 a Tribunalului D. – Secția penală, s-a admis propunerea de arestare preventivă formulată de D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial C. și s-a dispus arestarea preventivă pe o perioadă de 29 de zile a inculpaților G. M., S. V. și S. M.

Prin încheierea din 30.03.2012 a Tribunalului D. – Secția Penală s-a admis propunerea DIICOT – Serviciul Teritorial C. privind arestarea preventivă în lipsă a inculpatului C. M. pe o durată de 30 zile. Inculpatul C. M. a fost depistat abia la data de 17.07.2012, când a fost pus în executare mandatul de arestare preventivă.

Ulterior măsura arestării preventive a fost prelungiră și menținută succesiv de instanță pentru inculpați.

Pe parcursul judecății, instanța trebuie să verifice, în temeiul art. 300² C. Pr. P.., legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive, având posibilitatea de a menține arestarea preventivă a inculpatului, potrivit art. 160^b alin. 3 C. pr. P.., atunci când temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau există temeiuri noi care justifică privarea de libertate.

În cauză nu s-au constatat modificări sub aspectul îndeplinirii condiției prev. de art. 143 alin. 1 C. pr. pen., existând în continuare probe care dovedesc existența unei presupuneri rezonabile că inculpații au comis faptele deduse judecății, așa cum se reține în încheierea recurată, dar și în considerentele opiniei majoritare.

Apreciez însă că nu se poate constata o diminuare semnificativă a pericolului concret pentru ordinea publică creat prin lăsarea în libertate a inculpaților G. M., S. V. și C. M., de o manieră care să atragă incidența dispozițiilor art. 139 alin. 1 C. pr. pen.

Privarea de libertate a inculpaților a fost întemeiată pe necesitatea înlăturării pericolului concret pentru ordinea publică produs prin lăsarea în libertate a acestora, extras din natura și gravitatea faptelor comise. Pentru inculpatul C. M. s-a apreciat sunt incident cazul prev. de art. 148 lit .a C. pr. pen., constând in sustragerea de la urmărirea penală si ulterior de la punerea in executare a mandatului de arestare preventiva emis in cauza la data de 30.03.2012, dar pus în executare la data de 17.07.2012.

Atât în jurisprudența națională, dar și în jurisprudența se acceptă că datorită gravității și reacției publicului, unele infracțiuni pot da naștere la tulburări de natură socială care să justifice arestarea pentru perioada cât ordinea publică este efectiv amenințată.

Inculpații sunt acuzați de comiterea mai multor infracțiuni, caracterizate printr-o gravitate sporită, conturată de numărul persoanelor implicate, durata activității infracționale, modalitatea de săvârșire a faptelor, prejudiciile mari create. În concret, se reține că inculpații au înființat sau au preluat mai multe societăți comerciale, direct sau prin persoane interpuse, pentru a efectua transporturi de diverse produse, iar în timpul transporturilor sustrăgeau bunuri din containere, într-o modalitate care nu permitea depistarea decât după ce produsele ajungeau la destinatar; ulterior, prin diferite modalități și persoane, bunurile erau comercializate într-o aparentă legalitate.

Rolul inculpaților G. M., S. V., C. M. în grupul infracțional este mai important decât al celorlalți inculpați, în condițiile în care sunt acuzați că au constituit grupului infracțional și sunt inițiatorii întregii activități infracționale, în care au atras numeroase persoane.

Astfel, circumstanțele concrete ale cauzei conturează o gravitatea sporită a faptelor și un pericol concret sporit pentru ordinea publică, date fiind amploarea deosebită a lanțului infracțional, rolul esențial al inculpaților, durata în timp a acestuia, consecințele produse prin prejudicierea părților vătămate, afectarea potențialului economic al părților vătămate, a căror imagine avea de suferit în relațiile cu partenerii de afaceri .

Este adevărat că pericolul concret pentru ordinea publică scade în mod necesar în timp și că este necesară identificarea unor motive pertinente care să justifice prelungirea detenției preventive.

Inculpații G. M. și S. V. sunt arestați preventiv din data de 23.03.2012, iar inculpatul C. M. din data de 17.07.2012. Durata arestării preventive a inculpaților nu este redusă, însă caracterul rezonabil al duratei arestării preventive nu se stabilește exclusiv pe baza criteriului temporal, ci trebuie verificate aspecte ce țin de natura acuzațiilor penale, conduita părților și a autorităților judiciare, actele procedurale necesare în vederea soluționării cauzei, complexitatea cauzei. Instanța trebuie să aibă în vedere faptul că menținerea măsurii arestării preventive este legitimă atâta timp cât timp ordinea publică este efectiv amenințată (cauza Kemmache împotriva Franței), chiar dacă privarea de libertate durează de o perioadă de timp mai mare. Aprecierea limitelor rezonabile ale unei detenții provizorii se face luându-se în considerare circumstanțele concrete ale fiecărui caz pentru a vedea în ce măsura există indicii certe cu privire la un interes public real care, fără a aduce atingere prezumției de nevinovăție, să aibă o pondere mai mare decât cea a regulii generale a judecării în stare de libertate.

Prezenta cauză a necesitat o multitudine de acte procedurale, având în vedere numărul mare al faptelor și persoanelor implicate, precum și chestiunile de fapt ce au trebuiau lămurite în vederea stabilirii stării de fapt. Trebuie observat că în intervalul de timp cât inculpații au fost arestați preventiv a fost finalizată urmărirea penală, a fost sesizată instanța de judecată și a început cercetarea judecătorească.

Din analiza circumstanțelor concrete ale cauzei rezultă că durata arestării preventive nu a depășit o durată rezonabilă, întrucât în mod obiectiv cercetările necesită o perioadă mai mare de timp, de aceea durata arestării preventive nu poate constituie o justificare suficientă pentru schimbarea temeiurilor care au determinat până în prezent menținerea arestării preventive.

Modul și mijloacele în care se reține că inculpații ar fi săvârșit infracțiunile pentru care sunt cercetați, gradul ridicat de pericol social concret al acestora, stadiul procesual incipient al cercetării judecătorești sunt elemente de natură a crea convingerea că se impune menținerea în continuare față de aceștia a măsurii arestării preventive. Este adevărat că libertatea individuală trebuie să fie protejată, dar acest lucru nu trebuie să stânjenească eforturile autorităților în administrarea probelor și în desfășurarea procesului penal. Nu trebuie neglijată împrejurarea că apărarea eficientă a valorilor constituționale presupune, în unele cazuri grave, restrângerea unor drepturi și libertăți fundamentale chiar și pentru o perioadă mai lungă de timp.

Circumstanțele personale favorabile ale inculpaților ( cadrul familial, copii în întreținere, lipsa antecedentelor penale – exceptând inculpatul C. M. ) nu au forța necesară pentru a schimba temeiurile care au determinat luarea și menținerea arestării preventive, în condițiile în care acuzațiile aduse inculpaților sunt extrem de grave, vizând crearea unui grup infracțional organizat, care a acționat premeditat, elaborat și pe o durată mai lungă de timp, în vederea obținerii unor beneficii materiale importante, corelativ producând semnificative prejudicii părților vătămate, de natură a influența negativ situația economică a societăților comerciale prejudiciate. Acuzațiile aduse inculpaților sunt în măsură să pună serios la îndoială aspectele pozitive invocate de inculpați, iar afectarea actuală a situațiilor lor familiale ar fi trebuit să constituie un motiv de reflecție la implicarea în activitatea infracțională ce li se impută. Susținerea financiară a familiilor nu poate determina punerea în libertate, întrucât se pare că anterior veniturile erau asigurate din surse ilicite, iar astfel de conduite nu pot fi tolerate și nu pot fi interpretate în favoarea inculpaților.

Pentru inculpatul C. M. se constată că s-a sustras urmăririi penale, fiind depistat cu dificultate chiar și după ce a fost emis mandatul de arestare preventivă, astfel că prin conduita sa anterioară nu prezintă garanțiile personale suficiente că se va prezenta în fața instanței, demonstrând că și în prezența unui mandat de arestare preventivă a reușit să se sustragă pentru aproximativ 4 luni.

În consecință, apreciez că argumentele mai sus expuse demonstrează că nu sunt îndeplinite cerințele art. 139 alin. 1 C. pr. pen., subzistând temeiurile care au justificat anterior luarea și menținerea măsurii arestării preventive a inculpaților G. M., S. V., C. M., motiv pentru care consider că se impunea respingerea recursurilor declarate de acești trei inculpați împotriva încheierii de ședință din data de data de 15.05.2013 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr._ 2.

Judecător

M. D. M.

← Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr....		Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 79/2013. Curtea de... →

Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr. 418/2013. Curtea de Apel CONSTANŢA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr. 418/2013. Curtea de Apel CONSTANŢA