Omor calificat. At. 175 C.p.. Decizia nr. 65/2013. Curtea de Apel CONSTANŢA

Decizia nr. 65/2013 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 08-05-2013 în dosarul nr. 15672/118/2012

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL C.

SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

Dosar nr._

DECIZIA PENALĂ NR. 65/P

Ședința publică din 8 mai 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE - E. C. M.

Judecător - M. U.

Grefier - I. C.

Cu participarea Ministerului public – prin procuror C. T.

S-a luat în examinare apelul penal declarat de inculpatul D. GHIUNEȘ – deținut în Penitenciarul Poarta Albă, împotriva sentinței penale nr. 50/30.01.2013, pronunțată de Tribunalul C. în dosarul penal nr._, având ca obiect tentativa la infracțiunea de omor (art. 20-175 cod penal).

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 07.05.2013 și au fost consemnate în încheierea de ședință, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar completul de judecată având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 08.05.2013 când a pronunțat următoarea decizie.

CURTEA

Asupra apelului penal de față;

Examinând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că, prin sentința penală nr. 50/30.01.2013, pronunțată de Tribunalul C. în dosarul penal nr._, s-au dispus următoarele:

„În baza art. 20 C.p. rap. la art. 174 -175 alin.1, lit.i C.p. cu aplicarea art. 320 ind.1 alin.7 Cod procedură penală, condamnă pe inculpatul D. Ghiuneș pentru săvârșirea infracțiunii de tentativa la omor calificat, la pedeapsa de 6(șase) ani și 8(opt) luni închisoare și pedeapsa complementara de 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a - II-a (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice ) si lit. b Cod penal .

Pedeapsa se va executa în regim de detenție, conform art.57 C.pen.

In baza art.71 Cod penal interzice inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art.64 lit. a teza a II a si lit. b Cod penal, pe durata executării pedepsei.

În baza art.88 din Cod penal deduce din pedeapsa aplicată inculpatului D. Ghiuneș perioada reținerii și arestării preventive, de la data de 07.12.2012. la zi.

În baza art.350 alin.1 Cod.proc.pen. menține măsura arestării preventive luată față de inculpatul D. GHIUNEȘ.

În baza disp.art.7 din Legea nr.76/2008, dispune prelevarea probelor biologice de la inculpat.

Ia act că partea vătămată M. V.-I., nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.

Ia act că S. C. Județean de Urgență C., nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.

In baza art. 118 alin.1 lit. b C.p.p. dispune confiscarea speciala în folosul statului a unui fragment de vârf lamă cuțit ridicat la data de 14.12.2012 de la Secția Chirurgie Generală a Spitalului C. Județean de Urgență C., conform procesului-verbal de examinare fragment lamă cuțit-fila.17, dosar urm. pen.”

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond, în baza materialului probator administrat în cauză, a reținut următoarele:

„Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul C. nr.1483/P/2012 din data de 20.12.2012 a fost trimis în judecată inculpatul D. Ghiuneș, sub aspectul săvârșirii infracțiunii perv. de art.20 rap. la art.174 - art.175 alin.1, lit.i cod penal.

S-a reținut prin actul de sesizare în esență, în fapt, că inculpatul D. Ghiuneș în după-amiaza zilei de 29.11.2ol2, în jurul orelor 17,30-18,00 i-a aplicat două lovituri de cuțit părții vătămate M. V.-I., punându-i viața în primejdie, prin hemopneumotoraxul stâng, pentru care a necesitat intervenție chirurgicală în regim de urgență, faptă care întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 20 C.pen. rap.la art. 174 - 175 al.l lit.i cod penal.

Pe parcursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: procesul verbal de sesizare din oficiu ; procesul verbal de cercetare la fața locului și planșa foto anexă ; procesele verbale de recunoaștere după fotografiile judiciare ale inculpatului de către partea vătămată și martori, precum și planșele foto anexe ; procesul verbal întocmit cu ocazia examinării lamei de cuțit extrasă din gamba stângă a părții vătămate și planșa foto anexă ; declarațiile martorilor O. Ghiulacean, Șaip D., A. S., Mustan Emine, A. Geaner, D. Achif și Regep Aiduan, toate coroborate cu declarațiile inculpatului.

Inculpatul D. Ghiuneș a recunoscut în totalitate săvârșirea infracțiunii reținută în actul de sesizare și a solicitat ca judecata să se facă doar în baza probelor administrate în faza urmăririi penale, pe care a declarat că le cunoaște, și le însușește și nu a solicitat administrarea altor probe, astfel încât a fost admisă cererea acestuia ca judecata să se realizeze în procedura prev. de art.3201 cod procedură penală.

În după-amiaza zilei de 29.11.2012 inculpatul D. Ghiuneș s-a întâlnit în zona Stației Peco Rompetrol situată la intersecția străzilor C. cu . mun.C., cu martorii Șaip D., A. Geaner, A. S.; Deveriș Achif și Mustan Emine, cu care a consumat băuturi alcoolice.

Cam în jurul orelor 17,30-18,00 inculpatul D. Ghiuneș a remarcat-o pe partea vătămată M. V.-I. care era însoțit de concubina acestuia, O. Ghiulacean și întrucât consumase excesiv alcool, inculpatul i-a abordat la un mod trivial, cu remarci la adresa concubinei părții vătămate, ceea ce 1-a determinat pe M. V.-I. să-i pună în vedere lui D. Ghiuneș să-și corijeze comportamentul.

În conflictul verbal dintre cei doi, care tindea să degenereze a intervenit martorul Șaip D., unchiul inculpatului căruia partea vătămată i-a aplicat o lovitură de pumn în față.

Pe fondul predispoziției spre violență, împrejurare care poate fi explicată și prin condamnarea anterioară a inculpatului tot pentru tentativă la omor calificat în timpul minorității, dar având în vedere și starea de ebrietate în care se afla, inculpatul D. Ghiuneș a scos din buzunar un briceag pe care îl purta în mod obișnuit, cu care i-a aplicat lui M. V.-I. două lovituri: una dintre ele în zona intercostală stânga și cealaltă în piciorul stâng, zona tibială.

Urmare acestei ultime lovituri lama briceagului folosit de inculpat s-a rupt rămânând în piciorul părții vătămate.

După exercitarea actelor de violență, inculpatul și cei care în însoțeau au părăsit zona, iar în dimineața următoare D. Ghiuneș a plecat în localitatea de domiciliu, ..

Partea vătămată a fost transportată la S. Județean C., Secția Chirurgie, unde a fost internată până la data de o2.12.2012, fiind supusă în regim de urgență unei intervenții chirurgicale.

Așa cum a rezultat din examinarea medico-legală, intervenția chirurgicală a fost motivată de faptul că: „ Prin caracterul penetrant cu pneumotorax stâng pentru care s-a impus intervenția chirurgicală de urgență, leziunea toracică a pus în primejdie viața victimei ".

Cu ocazia examinării părții vătămate premergător intervenției chirurgicale, în țesuturile moi în 1/3 medie gamba stângă a fost găsită lama de cuțit în lungime de 5,5 cm și lățimea de 1 cm care a fost predată de cadrele medicale organelor de poliție.

În faza urmăririi penale, partea vătămată M. V.-I. a recunoscut fără ezitare din albumul foto operativ, atât pe martorul Șaip D., cât și pe inculpatul D. Ghiuneș, precizând în concret participația fiecăruia în contextul agresiunii a cărei victimă a fost.

Fiind audiat, în faza urmăririi penale, inculpatul D. Ghiuneș nu a recunoscut săvârșirea infracțiunii pentru care s-a dispus trimiterea sa în judecată, motivând că, dat fiind starea avansată de ebrietate în care se afla, nu-și aduce aminte cum s-a derulat conflictul cu partea vătămată, recunoscând însă că:I-am dat și eu lui M. V.-I. un pumn sau doi „.

Poziția inculpatului din faza urmăririi penale este însă contrazisă de depozițiile martorilor audiați în acea fază, care au precizat fără putință de tăgadă acțiunea violentă exercitată de acesta asupra părții vătămate, acționând cu cuțitul, precum și zonele vizate de acesta, dar și de declarația inculpatului de recunoaștere integrală a acuzațiilor în instanță(f.17 dosar).

Astfel, atât martorul Șaip D., unchiul, cât și verii lui, A. Geaner și A. S., l-au inculpat în mod direct, D. Ghiuneș a precizat că este în relații bune cu aceștia și nu crede că: „Ar avea vreo motivație subiectivă să declare într-un fel nefavorabil mie".

Având în vedere aceste probe administrate în faza urmăririi penale, dar și declarația inculpatului de recunoaștere pe care a dat-o în fața instanței, va fi înlăturată ca nesinceră declarația dată de inculpat în faza urmăririi penale, aceasta fiind contrazisă de toate celelalte probe.

Pentru a fi incidente dispozițiile invocate de apărare, respectiv art.73 lit.b C.pen. legea impune ca infracțiunea să fie săvârșită sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții determinată de o provocare din partea victimei, care să fie adusă prin violență sau printr-o atingere gravă a demnității persoanei sau prin altă acțiune ilicită gravă, aspecte neincidente în cauză.

Astfel, solicitarea apărării, în sensul reținerii față de inculpat a dispozițiilor art.73 lit.b C.pen. anume aceea a provocării din partea victimei nu poate fi admisă, deoarece nu are suport probator, în condițiile în care, din ansamblul probelor administrate în faza urmăririi penale, dar și din declarația de recunoaștere fără rezerve a acuzațiilor aduse de inculpat și implicit însușirea integrală a situației de fapt reținută, inculpatul este cel ce a generat conflictul cu partea vătămată, deoarece a adresat cuvinte triviale concubinei acestuia, victima a ripostat verbal, nu fizic, iar intervenția unchiului inculpatului, fiind deja un raport de doi la unu, in defavoarea victimei, l-a determinat pe acesta să-l lovească cu pumnul pe unchiul inculpatului, nu pe inculpat, context în care, continuându-și comportamentul agresiv, pe fondul consumului de alcool, inculpatul l-a lovit cu acel briceag pe victimă în două zone ale corpului, punându-i viața în pericol.

Situația de fapt expusă și reținută este dovedită nu doar de declarația inculpatului D. Ghiuneș de recunoaștere în totalitate a învinuirii ce i se aduce dar și de toate mijloacele de probă administrate pe parcursul urmăririi penale, respectiv: procesele verbale de recunoaștere după fotografiile judiciare ale inculpatului de către partea vătămată și martori, precum și planșele foto anexe ; procesul verbal întocmit cu ocazia examinării lamei de cuțit extrasă din gamba stângă a părții vătămate și planșa foto anexă ; declarațiile martorilor O. Ghiulacean, Șaip D., A. S., Mustan Emine, A. Geaner, D. Achif și Regep Aiduan, din coroborarea cărora s-a dovedit vinovăția inculpatului D. Ghiuneș sub aspectul săvârșirii infracțiunii față de care s-a dispus trimiterea în judecată.

În raport de situația de fapt reținută, s-a stabilit că, fapta inculpatului D. Ghiuneș care în după-amiaza zilei de 29.11.2ol2, în jurul orelor 17,30-18,00 i-a aplicat două lovituri de cuțit părții vătămate M. V.-I., punându-i viața în primejdie, prin hemopneumotoraxul stâng, pentru care a necesitat intervenție chirurgicală în regim de urgență întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art.20 C.pen. raportat la art.174-175 alin.1 lit.i C.pen.

Din analiza fișei de cazier judiciar, rezultă că inculpatul este cunoscut cu antecedente penale în minorat, când a fost condamnat pentru o infracțiune similară și pentru săvârșirea unei infracțiuni de tentativă la tâlhărie, fiind liberat condiționat cu un rest rămas neexecutat de 387 zile.

La individualizarea pedepsei s-au avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de artr.72 C.pen., respectiv dispozițiile părții generale a codului penal, limitele de pedeapsă prevăzute de partea specială, dispozițiile procedurale prevăzute de art.3201 alin.7 C.pr.pen., inculpatul urmând a beneficia de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă, limitele de pedeapsă se vor reduce la jumătate, având în vedere forma tentativei, gradul pericol social care rezultă din modalitatea concretă de comitere a faptei de către inculpat, urmând a fi avut în vedere aspectul că inculpatul a recunoscut în totalitate învinuirea ce i s-a adus, limitele de pedeapsă urmând a fi reduse la jumătate, ca și reduse cu o treime, dar și aspectul că acesta a mai fost condamnat în minorat pentru o infracțiune similară din executarea căreia a fost liberat condiționat, cu un rest rămas neexecutat de 387 zile și, prin comiterea infracțiunii grave din cauza de față a arătat că nu a înțeles nici clemența judecătorilor, care i-au acordat o șansă prin liberare condiționată și nici să-și adapteze comportamentul la normele sociale ocrotite de lege, dar având în vedere că este tânăr, s-a aplicat acestuia o pedeapsă orientată sprede minimul special, aceea de 6 ani și 8 luni închisoare și pedeapsa complementara de 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a - II-a.

Împotriva susmenționatei sentințe a formulat apel inculpatul D. Ghiuneș criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, sub următoarele aspecte:

În mod greșit instanța de fond nu a reținut în favoarea inculpatului circumstanța atenuantă prev. de art.73 lit.b cod penal, provocarea, având în vedere că, din materialul probator administrat în cursul urmăririi penale, rezultă că, inculpatul a fost provocat de partea vătămată în exercitarea violențelor asupra sa.

Totodată, se solicită, raportat la circumstanțele personale ale inculpatului, reindividualizarea pedepsei impunându-se reducerea cuantumului acesteia.

Examinând legalitatea și temeinicia susmenționatei sentințe, din perspectiva criticilor formulate, precum și din oficiu, conform art.371 alin.1 și 2 cod procedură penală, Curtea constată:

În mod corect instanța de fond a stabilit situația de fapt și încadrarea juridică a faptei comisă de inculpat, în acord cu materialul probator administrat în cauză, în cursul urmăririi penale.

Astfel, în mod corect s-a reținut că, la data de 29.11.2012, în cursul dupăamiezii, inculpatul D. Ghiuneș împreună cumartorii Șaip D., A. Geaner, A. S.; Deveriș Achif și Mustan Emine a consumat băuturi alcoolice într-un local, loc unde a venit și partea vătămată M. V.-I. care era însoțit de concubina acestuia, O. Ghiulacean.

Pe fondul consumului excesiv de băuturi alcoolice, inițial, inculpatul a adresat remarci triviale la adresa concubinei părții vătămate, ceea ce 1-a determinat pe partea vătămată M. V.-I. să-i pună în vedere lui D. Ghiuneș să-și corijeze comportamentul.

În conflict, pentru aplanarea acestuia a intervenit martorul Șaip D., unchiul inculpatului căruia partea vătămată i-a aplicat o lovitură de pumn în față, moment în care, inculpatul D. Ghiuneș a scos din buzunar un briceag pe care îl purta în mod obișnuit, cu care i-a aplicat părții vătămate M. V.-I. două lovituri: una dintre ele în zona intercostală stânga și cealaltă în piciorul stâng, zona tibială.

Urmare acestei ultime lovituri lama briceagului folosit de inculpat s-a rupt rămânând în piciorul părții vătămate.

Imediat după agresiune, partea vătămată a fost transportată la S. Județean C., Secția Chirurgie, unde a fost internată până la data de o2.12.2012, fiind supusă în regim de urgență unei intervenții chirurgicale, rezultând din examinarea medico-legală că intervenția chirurgicală a fost motivată de faptul că: „ Prin caracterul penetrant cu pneumotorax stâng pentru care s-a impus intervenția chirurgicală de urgență, leziunea toracică a pus în primejdie viața victimei ".

Cu ocazia examinării părții vătămate premergător intervenției chirurgicale, în țesuturile moi în 1/3 medie gamba stângă a fost găsită lama de cuțit în lungime de 5,5 cm și lățimea de 1 cm.

Relevante sub aspect probator sunt procesele verbale de recunoaștere după fotografiile judiciare ale inculpatului de către partea vătămată și martori, precum și planșele foto anexe ; procesul verbal întocmit cu ocazia examinării lamei de cuțit extrasă din gamba stângă a părții vătămate și planșa foto anexă ; declarațiile martorilor O. Ghiulacean, Șaip D., A. S., Mustan Emine, A. Geaner, D. Achif și Regep Aiduan și declarația inculpatului din cursul cercetării judecătorești prin care a recunoscut comiterea faptei.

În mod corect instanța de fond nu a reținut în favoarea inculpatului circumstanța atenuantă a provocării, având în vedere că, din materialul probator rezultă că, acest conflict a fost generat de inculpat prin faptul că s-a adresat părții vătămate și concubinei acestuia cu cuvinte triviale ceea ce a determinat reacția părții vătămate și intervenția martorului Șaip D. în vederea aplanării conflictului care putea degenera.

Faptul că, partea vătămată, în acest context a aplicat martorului o lovitură cu pumnul nu poate fi apreciat ca o acțiune provocatorie la adresa inculpatului.

Prima instanță a avut în vedere ansamblul criteriilor prevăzute de art. 72 cod penal inclusiv gradul de pericol social concret al faptei comise prin prisma tuturor elementelor prin care se circumstanțiază cât și circumstanțele personale ale inculpatului apelant, realizând o individualizare corectă a pedepsei, atât sub aspectul cuantumului cât și a modalității de executare, astfel încât acestea să conducă la realizarea scopului și funcțiilor pedepsei, astfel cum sunt stabilite prin dispozițiile art.52 alin.1 și 2 cod penal.

Din perspectiva circumstanțelor reale în care s-a comis fapta, aceasta prezintă un grad relativ ridicat de pericol social determinat de împrejurările și modalitatea de comitere, prin aplicarea a două lovituri de cuțit, una dintre acestea într-o zonă vitală care i-a pus în primejdie viața, comportamentul deosebit de violent al inculpatului, într-un loc public, pe fondul consumului exagerat de băuturi alcoolice, importanța deosebită a relațiilor sociale cărora li s-a adus atingere, relații care apără dreptul la viață al oricărei persoane precum și faptul că, în lipsa unei intervenții chirurgicale de urgență, partea vătămată și-ar fi putut pierde viața.

Se va avea în vedere și atitudinea inculpatului, ulterioară comiterii faptei, acesta părăsind locul faptei fără să se intereseze de consecințele faptei sale.

Evidențiem și perseverența infracțională a inculpatului, care deși tânăr, a suferit două condamnări definitive pentru comiterea unor infracțiuni grave, de violență, respectiv tentativă la omor și tâlhărie.

În aceste împrejurări apreciem că, nu se impune reducerea cuantumului pedepsei principale.

Având în vedere scopul pedepsei complementare și cuantumul pedepsei principale, apreciem că s-a realizat o individualizare greșită a cuantumului pedepsei complementare, impunându-se reducerea acestuia.

În consecință, Curtea, în baza art.379 alin.1 pct.2 lit. a cod procedură penală, va admite apelul formulat de apelantul inculpat D. Ghiuneș împotriva sentinței penale nr.50/30.01.2013 pronunțată de Tribunalul C. în dosar nr._, va desființa, în parte, sentința penală nr.50/30.01.2013 pronunțată de Tribunalul C. în dosar nr._ și rejudecând se va reduce pedeapsa complementară aplicată inculpatului D. Ghiuneș de la 5 ani la 3 ani.

Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței primei instanțe care nu sunt contrare prezentei decizii.

Apreciem că, în cauză subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii preventive, respectiv cele prev. de art.143 cod procedură penală și de art.148 lit.f cod procedură penală.

În ceea ce privește materialul probator administrat în cauză, evidențiem că, în cauză a intervenit o condamnare a inculpatului la o pedeapsă cu închisoare, materialul probator în baza căruia s-a pronunțat fiind verificat și confirmat de instanța de apel.

Raportat la gravitatea deosebită a infracțiunii comisă de inculpat, la comportamentul deosebit de violent al acestuia, în locuri publice, perseverența sa infracțională, apreciem că lăsarea sa în libertate creează un puternic sentiment de insecuritate pentru populație și justifică menținerea stării de arest.

Din aceleși considerente apreciem ca neîntemeiată și cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu.

În consecință, în baza art.139 alin.1 cod procedură penală, se va respinge ca nefondată cerrea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu.

În baza art.383 alin.1 ind.1 cod procedură penală în ref. la art.350 cod procedură penală și art.160 ind.b alin.3 cod procedură penală, se va menține starea de arest a inculpatului D. Ghiuneș.

În baza art.383 alin.2 cod procedură penală, se va deduce arestul preventiv, pentru inculpatul D. Ghiuneș de la 30.01.2013 la zi.

În baza art.192 alin.3 cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.

În baza art.189 cod procedură penală, onorariul avocat oficiu, în sumă de 200 lei se va avansa din fondurile MJ, în favoarea avocat C. D..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În baza art.379 alin.1 pct.2 lit. a cod procedură penală,

Admite apelul formulat de apelantul inculpat D. Ghiuneș (fiul lui I. și Z., născut la data de 02.02.1991)- deținut în Penitenciarul Poarta Albă, împotriva sentinței penale nr.50/30.01.2013 pronunțată de Tribunalul C. în dosar nr._ .

Desființează în parte sentința penală nr.50/30.01.2013 pronunțată de Tribunalul C. în dosar nr._ și rejudecând dispune:

Reduce pedeapsa complementară aplicată inculpatului D. Ghiuneș de la 5 ani la 3 ani.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței primei instanțe care nu sunt contrare prezentei decizii.

În baza art.139 alin.1 cod procedură penală,

Respinge ca nefondată cerrea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu.

În baza art.383 alin.1 ind.1 cod procedură penală în ref. la art.350 cod procedură penală și art.160 ind.b alin.3 cod procedură penală,

Menține starea de arest a inculpatului D. Ghiuneș.

În baza art.383 alin.2 cod procedură penală,

Deduce arestul preventiv, pentru inculpatul D. Ghiuneș de la 30.01.2013 la zi.

În baza art.192 alin.3 cod procedură penală,

Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

În baza art.189 cod procedură penală,

Onorariul avocat oficiu, în sumă de 200 lei se va avansa din fondurile MJ, în favoarea avocat C. D..

Cu recurs în termen de 10 zile de la pronunțare pentru părțile prezente și de la comunicare pentru cele lipsă.

Pronunțată în ședință publică, azi 08.05.2013.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

E. C. M. M. U.

GREFIER,

I. C.

Jud.fond.L.I.B.

Tehnored.jud. E.C.M.

4 ex./28.05.2013

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Omor calificat. At. 175 C.p.. Decizia nr. 65/2013. Curtea de Apel CONSTANŢA