Proxenetismul. Art. 329 C.p.. Decizia nr. 133/2013. Curtea de Apel CONSTANŢA

Curtea de Apel CONSTANŢA - Sentințe și decizii penale / 2013

Decizia nr. 133/2013 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 06-12-2013 în dosarul nr. 22942/212/2012/a3

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL C.

SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

Dosar nr._

DECIZIA PENALĂ NR.133/MP

Ședința publică din 06 decembrie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE – V. L.

Judecător – Z. F.

Judecător – A. I.

Grefier - I. C.

Cu participare procuror R. C.

Pe rol judecarea recursurilor penale declarate de a inculpații B. N. - fiul lui P. și F., născut la data de 02.04.1982 - CNP._ - deținut în Penitenciarul Poarta Albă și P. D. – fiica lui V. și E., născută la data de 09.03.1980 – CNP –_ – deținută în Penitenciarul Poarta Albă, împotriva sentinței penale nr.1140 din data de 14.10.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr. _, trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism, fapte prevăzute și pedepsite de art.329 Cod Penal.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 05.12.2013 și au fost consemnate în încheierea de ședință, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar completul de judecată având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 06.12.2013, când a pronunțat următoarea decizie.

CURTEA,

Asupra recursurilor penale de față, reține următoarele:

Prin sentința penală nr.1180/15.10.2013, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._, s-a hotărât:

În baza art.329 alin. 1 și 3 C.p., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p. condamnă inculpatul B. N. ( fiul lui P. și F., născut la data de 02.04.1982 în C., domiciliat în C., . 25, jud C., CNP_) la pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism (în raport de numita V. I. I.).

În baza art. 65 alin. 2 C.p. cu referire la art.329 alin. 1 și 3 C.p. interzice inculpatului B. N. drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II a și lit. b C.p. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art.329 alin. 1 și 3 C.p., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p condamnă pe același inculpat la pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism (în raport de numita S. I. F.).

În baza art. 33 lit. a rap. la art. 34 alin.1 lit. b și art. 35 alin. 3 C.p, contopește pedepsele stabilite prin prezenta sentință, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 5 ani și 6 luni închisoare, la care se adaugă pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal, pe o durată de 2 ani, după executarea pedepsei rezultante principale.

Pedeapsa se execută în regim de detenție conform art. 57 C.p.

În baza art. 71 C.p. interzice inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II a și lit. b C.p.

În baza art. 350 C.p.p. menține arestarea preventivă a inculpatului.

În baza art. 88 C.p. deduce din pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare perioada reținerii și arestării preventive, de la 16.08.2012 la zi.

În baza art. 357 alin. 2 lit. e c.p.p., dispune restituirea către inculpatul B. N. a bunurilor depuse la Camera de corpuri delicte a I:P.J. C., în baza dovezii . nr._ din 06.09.2012.

În baza art.329 alin. 1 C.p., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p., art. 37 alin. 1 lit. b c.p. condamnă inculpata P. D. (fiica lui V. și E., născută la data de 09.03.1980 în M., jud. C., domiciliată în M., ., ., ., CNP_) la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism (în raport de numita B. A. A.).

În baza art. 65 alin. 2 C.p. cu referire la art.329 alin. 1 C.p. interzice inculpatei P. D. drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II a și lit. b C.p. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art.329 alin. 1 C.p., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p, art. 37 alin. 1 lit. b c.p. condamnă pe aceeași inculpată la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism (în raport de numita C. M.).

În baza art. 33 lit. a rap. la art. 34 alin.1 lit. b și art. 35 alin. 3 C.p, contopește pedepsele stabilite prin prezenta sentință, urmând ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare, la care se adaugă pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal, pe o durată de 2 ani, după executarea pedepsei rezultante principale.

Pedeapsa se execută în regim de detenție conform art. 57 C.p.

În baza art. 71 C.p. interzice inculpatei exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II a și lit. b C.p.

În baza art. 350 C.p.p. menține arestarea preventivă a inculpatei.

În baza art. 88 C.p. deduce din pedeapsa de 5 ani închisoare perioada reținerii și arestării preventive, de la 16.08.2012 la zi.

În baza art. 357 alin. 2 lit. e c.p.p., dispune restituirea către inculpata P. D. a bunurilor depuse la Camera de corpuri delicte a I:P.J. C., în baza dovezii . nr._ din 06.09.2012.

În baza art. 191 alin. 1 și 2 C.p.p. va obliga pe fiecare dintre inculpați la plata sumei de câte 2100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

În baza art. 189 C.p.p. dispune acordarea onorariului avocatului din oficiu, Dârmină B., în cuantum de 400 lei, din fondurile Ministerului Justiției către Baroul C..

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:

Prin Rechizitoriul nr.1193/P/2012 al Parchetului de pe lângă Tribunalul C., înregistrat pe rolul acestei instanțe la data de 11.09.2012, sub nr_ 12, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților: B. N., sub aspectul comiterii infracțiunilor prev de art 329 alin 1 și 3 C.pen (două fapte) cu aplic art 41 alin 2 C.pen și 33 lit a C.pen, P. D., sub aspectul comiterii infracțiunilor prev de art 329 alin 1 C.pen (două fapte) cu aplic art 41 alin 2 C.pen, ambele cu aplic art 37 lit b C.pen și 33 lit a C.pen și B. V., pentru comiterea infracțiunii de proxenetism, prev de art 329 alin 1 și 3 C.pen cu aplic art 41 alin 2 C.pen.

S-a reținut prin actul de sesizare în sarcina inculpatului B. V. faptul că, în perioada mai - august 2012, în mai multe rânduri si în baza aceleia rezoluții infracționale, a îndemnat-o pe minora B. M. E. să practice prostituția, a înlesnit această activitate si a tras foloase materiale de pe urma ei.

În sarcina inculpatului B. N. s-a reținut faptul că, în perioada septembrie 2010-octombrie 2011, în mai multe rânduri si în baza aceleia rezoluții infracționale, a îndemnat-o pe minora V. I. I. să practice prostituția, a înlesnit această activitate si a tras foloase materiale de pe urma ei, iar în perioada mai-iunie 2012, în mai multe rânduri si în baza aceleia rezoluții infracționale, a îndemnat-o pe minora S. I. F. să practice prostituția, a înlesnit această activitate si a tras foloase materiale de pe urma ei.

În sarcina inculpatei P. D. s-a reținut faptul că, în cursul lunii iunie 2012, în mai multe rânduri si în baza aceleia rezoluții infracționale, a îndemnat-o pe martora B. A. A. să practice prostituția, a înlesnit această activitate si a tras foloase materiale de pe urma ei, iar în perioada iunie-iulie 2012, în mai multe rânduri si în baza aceleia rezoluții infracționale, a îndemnat-o pe martora C. M. să practice prostituția, a înlesnit această activitate si a tras foloase materiale de pe urma ei.

Situația de fapt reținută în rechizitoriu a fost dovedită cu următoarele mijloace de probă: declarații martori; procese verbale de conducere în teren; procese verbale de recunoaștere din planșa foto; procese verbale de percheziție; procese verbale de supraveghere operativă; alte procese verbale, planșe foto; interceptări si înregistrări ale convorbirilor telefonice și procese verbale de redare; înregistrări de imagini; înscrisuri; declarații inculpați.

Inculpatul B. V., în declarația dată în ședința din data de 16.11.2012 a recunoscut în totalitate săvârșirea infracțiunii reținută în actul de sesizare și a solicitat ca judecata să se facă doar în baza probelor administrate în faza urmăririi penale, pe care a declarat că le cunoaște și le însușește și nu a solicitat administrarea altor probe, astfel încât, prin sentința penală nr. 1479/22.11.2012 s-a dispus condamnarea acestuia pentru infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată, cauza fiind disjunsă pentru ceilalți doi inculpați.

În cursul cercetării judecătorești, la termenul de judecată din 18.01.2013, instanța a adus la cunoștința inculpaților B. N. și P. D., faptele pentru care au fost trimiși în judecată și încadrarea juridică a acestora, precum și împrejurarea că au dreptul să nu dea nicio declarație, atrăgându-le, totodată, atenția că, dacă vor da o declarație, tot ceea ce vor spune va putea fi folosit și împotriva lor.

Inculpatul B. N. a declarat că anterior disjungerii s-a înțeles greșit că nu ar recunoaște în totalitate faptele, întrucât în realitate el recunoaște tot, astfel încât nu a mai făcut nicio altă precizare - fila nr. 35, iar inculpata P. D. a dat o declarație amănunțită (fila nr. 36).

La același termen, în baza art. 67 c.p.p., instanța a încuviințat proba cu martorii audiați în cursul urmăririi penale, indicați în rechizitoriu, și care au legătură cu faptele reținute în sarcina celor doi inculpați (Buciumeață R., S. I. F., S. A. A. și V. I. I.) dispunând audierea nemijlocită a acestora, în condiții de contradictorialitate.

La termenul de judecată din 22.02.2013, instanța, în baza art. 327 și urm. c.p.p., a procedat la audierea martorilor încuviințați, Buciumeață R. (f.91), S. A. A. (f. 89) și V. I. I. (f.90). La termenul de judecată din 01.03.2013 a fost încuviințată audierea în calitate de martor a numitei C. M., neaudiată în cursul urmăririi penale.

La termenele de judecată din 15.03.2013, 22.03.2013 cauza a fost amânată ca urmare a neidentificării la adresele cunoscute a celor două martore.

La termenul de judecată din 19.04.2013, s-a pus în discuție și s-a încuviințat audierea în calitate de martor a numitelor B. A. și B. M. E., pentru aceasta din urmă, la termenul din 10.05.2013, făcându-se aplicarea art. 327 alin. 3 c.p.p.

La data de 10.06.2013 s-a făcut aplicarea art. 329 alin. 3 c.p.p. în ceea ce privește ascultarea martorei B. A. A., în raport de elementele ce au rezultat din administrarea, în condițiile art. 327 alin. 3 c.p.p., a declarației martorei B. M. E..

La termenul de judecată din 30.09.2013 s-a procedat la reaudierea martorului Buciumeță R. (fila nr. 280) și, având în vedere depoziția acestuia, s-a făcut aplicarea art.329 alin. 3 cu privire la martora C. M. (neascultată în cursul urmăririi penale), iar cu privire la ascultarea martorei S. I. F., în raport de căutările repetate ale acesteia, fără a putea fi găsită la adresele cunoscute, s-a făcut aplicarea art. 327 alin. 3 c.p.p.

Analizând și coroborând ansamblul probatoriu administrat atât în timpul urmăririi penale, cât și în cursul cercetării judecătorești, instanța retine următoarea situație de fapt:

Inculpatul B. N. în perioada septembrie 2010-octombrie 2011, în mai multe rânduri si în baza aceleia rezoluții infracționale, a îndemnat-o pe minora V. I. I. să practice prostituția, a înlesnit această activitate si a tras foloase materiale de pe urma ei.

La data de 05.01.2012, numita V. I.-I. a sesizat faptul că în cursul anilor 2010 și 2011 a fost exploatată sexual de către numitul B. V. domiciliat în C., ..25.

Cu prilejul audierii numitei V. lonela - I. a declarat că în perioada septembrie 2010 - octombrie 2011 a locuit la domiciliul inculpatului B. N. de pe ..25 din mun. C., practicând prostituția în folosul acestuia în zona Popasului Cișmea de pe DN2A.

În toată această perioadă, persoana vătămată a întreținut raporturi și acte sexuale cu diferite persoane obținând sume de bani pe care le înmâna inculpatului B. N..

Situația de fapt astfel reținută rezultă din declarația sus-numitei, dată în cursul urmăririi penale de maniera anterior menționată, coroborat cu declarația martorei B. M.-E. în vârstă de 16 ani, care a precizat că în urmă cu doi ani (declarația fiind dată în 2012), s-a stabilit în cartierul Palazu M., fiind prietenă cu numita V. I. I., despre care are cunoștință că ,,se prostitua pentru numitul B. N., la al cărui domiciliu a locuit împreună cu aceasta (în cursul judecății s-a făcut aplicarea disp. art. 327 alin.3 cu privire la depoziția acestei martore), dar și cu declarația inculpatului, care a recunoscut toate faptele, în depoziția făcută în fața instanței la 18.01.2013. În plus, V. I. I. a menținut afirmațiile făcute în cursul urmăririi penale și cu ocazia audierii nemijlocite în fața instanței.

Același inculpat, în perioada mai-iunie 2012, în mai multe rânduri si în baza aceleia rezoluții infracționale, a îndemnat-o pe minora S. I. F. să practice prostituția, a înlesnit această activitate si a tras foloase materiale de pe urma ei.

Astfel, din actele de urmărire penală efectuate în cauză, a rezltat că, la data de 21.05.2012, organele de poliție au efectuat supravegheri operative și investigații pe . cartierul Palazu M., ocazie cu care s-a constatat că din imobilul de la nr.25 aparținând inculpatului B. N. a ieșit o persoană de sex femeiesc ce a fost depistată ulterior în dreptul Popasului Cișmea de pe DN2A, zonă frecventată de prostituate, în timp ce atrăgea persoane de sex bărbătesc pentru a întreține relații sexuale în schimbul a diferite sume de bani.

Această persoană a fost identificată ca fiind S. I.-F., iar în urma verificărilor efectuate în evidențe s-a stabilit că aceasta a fost depistată în repetate rânduri alături de alte prostituate în zona Popasului Cișmea de pe DN2A.

Tot cu această ocazie s-a stabilit faptul că la acea dată din incinta imobilului aparținând numitului B. V., fratele inculpatului B. N., a ieșit tot o persoană de sex femeiesc, identificată ulterior ca fiind B. M. E. și care a fost depistată alături de numita S. I.-F. practicând prostituția în dreptul Popasului Cișmea de pe DN2A.

La data de 30.05.2012 organele de poliție au depistat pe DN2A, în zona popasului Cișmea un număr de patru prostituate, respectiv pe numitele P. E. N., S. I. - F., B. M. E. și B. A. A..

La aceeași dată numitele S. I. F. și B. M. E., fiind minore, au fost conduse de organele de poliție din cadrul Secției 2 Poliție la Centrul de Primire Minori în Regim de Urgență C. și imediat după ajungerea acestora la centru martora B. M. E. 1-a contactat telefonic pe numitul B. N., iar acesta din urmă i-a cerut minorei să vină acasă la el împreună cu martora S. I. F..

Potrivit planșei fotografice întocmite de organele de poliție la data de 12.06.2012 reprezentând aspectele supravegherilor operative din data de 08.06.2012 efectuată de lucrători specializați, se constată faptul că numitele S. E., P. E. N., M. I. M., S. I. F., B. M. E. și B. A. A. practicau prostituția împreună în zona Popasului Cișmea situat pe DN2A.

Martora S. I. F. a declarat că a început să practice prostituția în folosul inculpatului B. N. în zona Popasului Cișmea de pe DN2A împreună cu martora B. M. E. care se prostitua în folosul coinculpatului B. V., la care si locuia.

În continuare, martora a arătat că inculpatul B. N. venea regulat în zona în care ea se prostitua pentru a se interesa despre numărul de clienți si despre sumele obținute si a adăugat că obținea zilnic sume de bani din practicarea prostituției cuprinse între 400 și 1300 lei, sume pe care le dădea integral inculpatului B. N..

Fiind ascultată în cursul urmăririi penale, martora B. E. M. a declarat, printre altele, că S. I. F. se prostitua în beneficiul inculpatului B. N., confirmând astfel susținerile martorei S. I. F..

În cursul judecății, în privința declarațiilor ambelor martore s-a făcut aplicarea art. 327 alin. 3 c.p.p., în condițiile mai sus-expuse. Declarațiile acestora, precum și aspectele constatate în mod flagrant de organele de poliție, se coroborează și cu recunoașterea inculpatului în ceea ce privește îndemnul, înlesnirea și tragerea de foloase de pe urma numitei S. I. F., în perioada mai-iunie 2012.

Inculpata P. D., în cursul lunii iunie 2012, în mai multe rânduri si în baza aceleia rezoluții infracționale, a îndemnat-o pe martora B. A. A. să practice prostituția, a înlesnit această activitate si a tras foloase materiale de pe urma ei.

Acest fapt rezultă din declarația martorei B. E. M., care a arătat că activitatea de prostituție a numitei B. A. Adele a fost inițial coordonată de învinuitul S. S. F., iar apoi de inculpata P. D., care si trăgeau foloase materiale de pe urma ei.

De asemenea, martora S. I. F. a precizat că B. A. A. s-a prostituat inițial în folosul învinuitului S. S. F. în zona Popasului Cișmea, iar ulterior în folosul inculpatei P. D., în mun. M., în deplină concordanță cu afirmațiile celei dintâi martore.

Așa cum s-a menționat anterior, depozițiile celor două martore au fost administrate în fața instanței în condițiile art. 327 alin. 3 c.p.p.

De altfel, inculpata P. D., în declarația dată în fața instanței la 18.01.2013, face o . afirmații în concordanță cu depozițiile celor două martore, singurul lucru pe care aceasta nu-l recunoaște fiind acela că ar fi tras și foloase de pe urma practicării prostituției de către B. A. A.. Astfel, aceasta menționează că martora i-a fost adusă la M. de „F.” din Palazu, că a pus la dispoziția martorei locuința sa, iar sumele de bani pe care martora i le dădea ei ar fi fost cu titlu de contribuție la întreținerea locuinței puse la dispoziția martorei. Inculpata încearcă să explice discuțiile telefonice pe care le-a avut cu F., pe tema că martora „nu producea suficient de mulți bani”, prin prisma faptului că se referea la banii necesari martorei de un presupus avort. Aceste apărări urmează însă a fi înlăturate, pe de o parte nefiind coerente, iar pe altă parte, în contradicție cu ansamblul probator.

Aceeași inculpată, în perioada iunie-iulie 2012, în mai multe rânduri si în baza aceleia rezoluții infracționale, a îndemnat-o pe martora C. M. să practice prostituția, a înlesnit această activitate si a tras foloase materiale de pe urma ei.

Acest fapt rezultă din declarația martorului Buciumeată R., care, în cursul urmăririi penale, a declarat că este taximetrist si că o cunoaște pe inculpata P. D., despre care a aflat că se ocupă cu proxenetismul. Martorul a arătat că o vedea adesea pe inculpată în compania mai multor tineri împreună cu care venea în stațiunea Costinesti si a adăugat că de mai multe ori a condus clienții prostituatelor la locuința acesteia din mun. M.. De asemenea, martorul a recunoscut-o din planșa fotografică ce i-a fost prezentată pe inculpata P. D. precum si pe C. M. F., despre care a afirmat că se prostitua în folosul celei dintâi.

În cursul judecății, atât în declarația dată la 22.02.2013, cât și în cea făcută la 30.09.2013, martorul și-a menținut afirmațiile din cursul urmăririi penale.

Declarația martorului se coroborează cu declarația inculpatei, care, la 18.01.2013, în fața instanței, deși nu recunoaște că a tras și foloase de pe urma practicării prostituției de către C. M., face o . precizări în acord cu cel dintâi.

În primul rând, aceasta nu neagă faptul că l-ar cunoaște pe taximetrist, menționând chiar că „a avut o relație de colaborare cu acesta”, în sensul că „o suna și îi spunea că are diverși clienți”. Totodată, inculpata declară că în anul 2012 a fost sunată o dată sau de două ori de acesta.

În al doilea rând, nu neagă faptul că ar fi complet străină de activitatea de prostituție a martorei C. M.. Cu privire la aceasta face însă o . afirmații contradictorii, în sensul că inițial declară că aceasta nu a locuit nicodată la ea, după care, revine și arată că, atunci când a locuit, i-a perceput (ca și numitei B.) 50 lei pentru camera pusă la dispoziție. Inculpata menționează că martora C., precum și martora B., se prostituau în locuința ei. Instanța va înlătura ca nesincere afirmațiile inculpatei, în sensul că nu a tras foloase de pe urma practicării prostituției de către numita C. M., întrucât acestea sunt contradictorii prin ele însele.

Sub aspect obiectiv, fapta inculpatului B. N., care, în perioada septembrie 2010-octombrie 2011, în mai multe rânduri si în baza aceleia rezoluții infracționale, a îndemnat-o pe minora V. I. I. să practice prostituția, a înlesnit această activitate si a tras foloase materiale de pe urma ei, întrunește conținutul constitutiv al infracțiunii de proxenetism în formă continuată, prev. de art.329 alin. 1 și 3 C.p., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p.

Fapta aceluiași inculpat, care, în perioada mai-iunie 2012, în mai multe rânduri si în baza aceleia rezoluții infracționale, a îndemnat-o pe minora S. I. F. să practice prostituția, a înlesnit această activitate si a tras foloase materiale de pe urma ei, întrunește conținutul constitutiv al infracțiunii de proxenetism în formă continuată, prev. de art.329 alin. 1 și 3 C.p., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p.

Urmarea imediată a faptelor o constituie starea de pericol pentru relațiile de conviețuire socială.

Legătura de cauzalitate între elementul material și urmarea imediată rezultă din materialitatea faptei, în cazul ambelor infracțiuni.

Sub aspect subiectiv, inculpatul a acționat cu intenție directă.

În consecință, instanța constată vinovăția inculpatului B. N., astfel încât va dispune condamnarea acestuia pentru săvârșirea infracțiunilor mai sus menționate.

La alegerea pedepselor ce urmează a fi aplicate inculpatului, precum și la individualizarea cuantumului acestora, instanța de judecată va avea în vedere următoarele criterii de individualizare prevăzute de art. 72 C.pen.: dispozițiile din partea generala a Codului Penal, privind infracțiunea consumată și pe cele privind forma continuată; limitele de pedeapsă prevăzute de textul incriminator pentru faptele săvârșite, de la 5 la 18 ani închisoare, gradul de pericol social concret al faptelor, care este unul ridicat, raportat la – forma de vinovăție – intenție directă, la circumstanțele reale ale comiterii faptelor, așa cum acestea au fost evidențiate anterior; persoana și conduita inculpatului – acesta are 31 de ani, este necăsătorit, nu are copii, are studii 4 clase, cetățenie română, nu are ocupație, a recunoscut săvârșirea faptei după ce inițial nu s-a prevalat de disp. art. 320 ind. 1 c.p.p., pe parcursul urmăririi penale a avut o atitudine nesinceră, nu are antecedente penale; stările de atenuare sau de agravare a răspunderii penale – forma continuată a fiecăreia dintre cele două infracțiuni.

Față de aceste considerente, instanța apreciază că scopul preventiv educativ al pedepsei prevăzut de lege pentru infracțiunile deduse judecății poate fi atins prin stabilirea unor pedepse de câte 5 ani și 6 luni închisoare, pentru fiecare dintre cele două infracțiuni.

În baza art. 65 alin. 2 C.p. cu referire la art.329 alin. 1 și 3 C.p., pe lângă fiecare dintre cele două pedepse principale, având în vedere durata acestora (de cel puțin 2 ani) va aplica pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II a și lit. b C.p. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 33 lit. a rap. la art. 34 alin.1 lit. b și art. 35 alin. 3 C.p, va contopi pedepsele stabilite prin prezenta sentință, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 5 ani și 6 luni închisoare, la care se va adauga pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal, pe o durată de 2 ani, după executarea pedepsei rezultante principale.

Cu privire la modalitatea de individualizare a executării pedepsei aplicate inculpatului, pedeapsa urmează a fi executată în regim de detenție, potrivit art. 57 c.p., instanța apreciind că numai în acest fel scopul preventiv-educativ al pedepsei poate fi atins, raportat la gravitatea faptelor și împrejurările reale în care acestea au fost săvârșite.

În baza art. 71 C.p., va interzice inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II a și lit. b C.p.

În baza art. 350 C.p.p., va menține arestarea preventivă a inculpatului, aceasta impunându-se, în raport cu modalitatea de individualizare a executării pedepsei și cu durata acesteia.

În baza art. 88 C.p. va deduce din pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare perioada reținerii și arestării preventive, de la 16.08.2012 la zi.

În baza art. 357 alin. 2 lit. e c.p.p., va dispune restituirea către inculpatul B. N. a bunurilor depuse la Camera de corpuri delicte a I:P.J. C., în baza dovezii . nr._ din 06.09.2012, întrucât, prin natura lor și față de actele aflate la dosarul cauzei, rezultă că acestea nu se regăsesc în niciuna dintre ipotezele reglementate de art. 118 c.p.

Sub aspect obiectiv, fapta inculpatei P. D., care, în cursul lunii iunie 2012, în mai multe rânduri si în baza aceleia rezoluții infracționale, a îndemnat-o pe martora B. A. A. să practice prostituția, a înlesnit această activitate si a tras foloase materiale de pe urma ei, întrunește conținutul constitutiv al infracțiunii de proxenetism în formă continuată, prev. de art.329 alin. 1 C.p., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p. și, în raport cu mențiunile din fișa de cazier judiciar, care evidențiază starea de recidivă postexecutorie, cu aplic. art. 37 alin. 1 lit. b din codul penal.

Fapta aceleiași inculpate, care, în perioada iunie-iulie 2012, în mai multe rânduri si în baza aceleia rezoluții infracționale, a îndemnat-o pe martora C. M. să practice prostituția, a înlesnit această activitate si a tras foloase materiale de pe urma ei, întrunește conținutul constitutiv al infracțiunii de proxenetism în formă continuată, prev. de art.329 alin. 1 C.p., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p. și, față de aceeași stare de recidivă, cu aplic. art. 37 alin. 1 lit. b din codul penal.

Urmarea imediată a faptelor o constituie starea de pericol pentru relațiile de conviețuire socială.

Legătura de cauzalitate între elementul material și urmarea imediată rezultă din materialitatea faptei, în cazul ambelor infracțiuni.

Sub aspect subiectiv, inculpata a acționat cu intenție directă.

În consecință, instanța constată vinovăția inculpatei P. D., astfel încât va dispune condamnarea acesteia pentru săvârșirea infracțiunilor mai sus menționate.

La alegerea pedepselor ce urmează a fi aplicate inculpatei, precum și la individualizarea cuantumului acestora, instanța de judecată va avea în vedere următoarele criterii de individualizare prevăzute de art. 72 C.pen.: dispozițiile din partea generala a Codului Penal, privind infracțiunea consumată și pe cele privind forma continuată; limitele de pedeapsă prevăzute de textul incriminator pentru faptele săvârșite, de la 2 la 7 ani închisoare, gradul de pericol social concret al faptelor, care este unul ridicat, raportat la – forma de vinovăție – intenție directă, la circumstanțele reale ale comiterii faptelor, așa cum acestea au fost evidențiate anterior; persoana și conduita inculpatei – aceasta are 33 ani, este necăsătorită, nu are copii, are studii 5 clase, cetățenie română, nu are ocupație, nu a recunoscut săvârșirea faptelor, a săvârșit faptele în stare de recidivă postexecutorie; stările de atenuare sau de agravare a răspunderii penale – forma continuată a fiecăreia dintre cele două infracțiuni și starea de recidivă postexecutorie.

Față de aceste considerente, instanța apreciază că scopul preventiv educativ al pedepsei prevăzut de lege pentru infracțiunile deduse judecății poate fi atins prin stabilirea unor pedepse de câte 5 ani închisoare, pentru fiecare dintre cele două infracțiuni.

În baza art. 65 alin. 2 C.p. cu referire la art.329 alin. 1 C.p., pe lângă fiecare dintre cele două pedepse principale, având în vedere durata acestora (de cel puțin 2 ani) va aplica pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II a și lit. b C.p. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 33 lit. a rap. la art. 34 alin.1 lit. b și art. 35 alin. 3 C.p, va contopi pedepsele stabilite prin prezenta sentință, urmând ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare, la care se va adăuga pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal, pe o durată de 2 ani, după executarea pedepsei rezultante principale.

Împotriva sentinței penale nr.1180/15.10.2013, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._, în termen legal, a declarat recurs inculpații B. N. și P. D., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie sub aspectul individualizării pedepsei. Totodată, se solicită aplicarea dispozițiilor art.320¹ Cod procedură penală.

Analizând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate prin prisma criticilor formulate, precum și din oficiu, conform art.385⁶ alin.3 Cod procedură penală, curtea constată că recursurile declarate sunt nefondate.

Prima instanță a stabilit în mod corect starea de fapt, confirmată de probe, încadrarea juridică a faptei și vinovăția inculpaților, fiind îndeplinite cerințele art.345 alin.2 Cod procedură penală pentru pronunțarea unei soluții de condamnare.

Din coroborarea mijloacelor de probă administrate în faza de urmărire penală și pe parcursul cercetării judecătorești (declarații martori; procese verbale de conducere în teren; procese verbale de recunoaștere din planșa foto; procese verbale de percheziție; procese verbale de supraveghere operativă; alte procese verbale, planșe foto; interceptări si înregistrări ale convorbirilor telefonice și procese verbale de redare; înregistrări de imagini; înscrisuri; declarații inculpați) rezultă că în perioada mai - august 2012, în mai multe rânduri si în baza aceleia rezoluții infracționale, inculpatul Budrigoi N. a îndemnat-o pe minora B. M. E. să practice prostituția, a înlesnit această activitate si a tras foloase materiale de pe urma ei. Același inculpat, în perioada septembrie 2010-octombrie 2011, în mai multe rânduri si în baza aceleia rezoluții infracționale, a îndemnat-o pe minora V. I. I. să practice prostituția, a înlesnit această activitate si a tras foloase materiale de pe urma ei, iar în perioada mai-iunie 2012, în mai multe rânduri si în baza aceleia rezoluții infracționale, a îndemnat-o pe minora S. I. F. să practice prostituția, a înlesnit această activitate si a tras foloase materiale de pe urma ei.

În cursul lunii iunie 2012, în mai multe rânduri si în baza aceleia rezoluții infracționale, inculpata P. D. a îndemnat-o pe martora B. A. A. să practice prostituția, a înlesnit această activitate si a tras foloase materiale de pe urma ei, iar în perioada iunie-iulie 2012, în mai multe rânduri si în baza aceleia rezoluții infracționale, a îndemnat-o pe martora C. M. să practice prostituția, a înlesnit această activitate si a tras foloase materiale de pe urma ei.

Situația de fapt reținută de prima instanță nu a fost contestată în prezentele recursuri, astfel că nu se impun precizări suplimentare referitoare la împrejurările comiterii faptelor deduse judecății.

Fiind audiați la prima instanță, până la începerea cercetării judecătorești, în prezența apărătorilor aleși, inculpații Budrigoi N. și P. D. au recunoscut parțial comiterea faptelor de care sunt acuzați. Inculpatul B. N. a precizat doar că a îndemnat-o pe minora V. I. I. să practice prostituția, a înlesnit această activitate și a tras foloase de pe ruma ei, nerecunoscând fapta cu privire la minora S. I. F.. În declarația dată în ședința din data de 18.01.2013 inculpata P. D. nu a recunoscut activitatea infracțională reținută în sarcina sa, precizând doar că a practicat prostituția, împreună cu numitele B. A. și C. M..

Potrivit dispozițiilor art.320¹ alin.1,2 Cod procedură penală până la începerea cercetării judecătorești, inculpatul poate declara personal sau prin înscris autentic că recunoaște săvârșirea faptelor reținute în actul de sesizare a instanței și solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală. Judecata poate avea loc numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, doar atunci când inculpatul declară că recunoaște în totalitate faptele reținute în actul de sesizare a instanței și nu solicită administrarea de probe, cu excepția înscrisurilor în circumstanțiere, pe care le poate administra la termenul de judecată. A..3 al aceluiași text de lege prevede că instanța întreabă pe inculpat dacă solicită ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunoaște și le însușește, procedează la audierea acestuia și apoi acordă cuvântul procurorului și celorlalte părți.

Pentru aplicarea procedurii simplificate, este necesar ca din probele administrate să rezulte că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat, iar acțiunea penală să vizeze o infracțiune ce nu este pedepsită cu detențiune pe viață ( cerințe prevăzute de art.320¹ alin.4,6 Cod procedură penală).

În ipoteza în care inculpatul înțelege să uzeze de dispozițiile art.320¹ Cod procedură penală, acesta nu mai poate reveni asupra opțiunii sale, nu poate invoca în căile de atac inaplicabilitatea textului de lege anterior menționat și nici nu are posibilitatea să formuleze critici referitoare la aprecierea probelor sau la reținerea situației de fapt.

Așadar, prevederile art.320¹ alin.1 Cod procedură penală reglementează în mod clar momentul procesual până la care inculpatul se poate prevala de această procedură - „până la începerea cercetării judecătorești la prima instanță”.

În ceea ce privește considerentele reținute de Curtea Constituțională în cuprinsul deciziei nr.1470/2001, instanța de recurs evidențiază că acestea vizează situațiile tranzitorii, respectiv calea de urmat in cazul recunoasterii vinovatiei de catre inculpatii care au fost trimisi in judecata sub imperiul legii vechi, dar care, depasind momentul procesual al inceperii cercetarii judecatoresti si pana la solutionarea definitiva a cauzei, se judeca potrivit noii legi. Într-adevăr, Curtea a constatat ca, ., este incident principiul legii penale mai favorabile, astfel că inculpații pot uza de această procedură și în căile de atac.

În raport de considerentele expuse anterior, se constată că prima instanță a respins în mod corect cererile inculpaților de judecare a cauzei potrivit procedurii simplificate, având în vedere că aceștia nu au recunoscut în totalitate, până la începerea cercetării judecătorești, faptele pentru care au fost trimiși în judecată, iar în recurs beneficia de dispozițiile art.320¹ Cod procedură penală, nefiind incidente situațiile tranzitorii avute în vedere în decizia Curții Constituționale.

Curtea constată că prima instanță a respectat toate regulile ce caracterizează stabilirea pedepsei, atât în ceea ce privește cuantumul, cât și modalitatea de executare, în sensul unei evaluări concrete a criteriilor statuate de legiuitor în dispozițiile art.72 Cod penal, evidențiind gravitatea faptelor comise, prin prisma circumstanțelor reale, dar și a circumstanțelor personale ale inculpaților, atât a celor legate de comportamentul procesual, cât și a celor ce vizează strict persoana acestora, aprecierea fiind făcută fără o preeminență a vreunuia din criteriile arătate, precum și consecințele pedepsei și a modalității de executare privative de libertate, prin prisma funcțiilor unei asemenea sancțiuni.

Pentru a-și îndeplini funcțiile, pedeapsa trebuie să corespundă, sub aspectul duratei și naturii (privativă sau neprivativă de libertate), atât gravității faptei și potențialului de pericol social pe care îl prezintă în mod real persoana infractorului, cât și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența pedepsei. Funcțiile de constrângere și reeducare, precum și scopul preventiv al pedepsei pot fi realizate numai printr-o individualizare care să țină seama de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se schimbe, în sensul adaptării la condițiile socio-etice impuse de societate.

Faptele reținute în sarcina inculpaților prezintă un grad ridicat de pericol social, ce rezultă din relațiile sociale încălcate ce privesc bunele moravuri din cadrul relațiilor de conviețuire socială și de asigurare licită a mijloacelor de existență, din împrejurările și modalitatea de comitere (modul de acțiune, perioada de timp în care inculpații au exploatat mai multe persoane de sex feminin, o parte minore, însușindu-și banii obținuți ca urmare a activității de prostituție), consecințele negative asupra stării fizice și psihice a minorelor exploatate, impactul social deosebit al faptelor.

În ceea ce privește datele care caracterizează persoana inculpaților, se constată că aceștia nu au ocupații și nici locuri de muncă, au manifestat o atitudine nesinceră pe parcursul procesului penal, inculpatul Budrigoi N. se află la primul conflict cu legea penală, iar inculpata P. D. este recidivistă.

Raportat la contextul în care faptele au fost săvârșite, instanța de apel apreciază că nu se justifică reținerea unor circumstanțe atenuante în favoarea inculpaților, cu consecința reducerii pedepsei sub minimul special prevăzut de lege.

Față de considerentele mai sus arătate, în opinia instanței de apel, pedepsele aplicate inculpaților corespund unei individualizări proporționale și sunt de natură să asigure atât finalitatea preventivă, specială pentru inculpați și generală, pentru ceilalți destinatari ai legii penale, cât și cea educativă, neexistând temeiuri pentru modificarea lor.

Referitor la modalitatea de individualizare a executării pedepsei aplicate inculpaților, ce face obiectul criticilor formulate în recurs, instanța de control judiciar reține că, în concordanță cu scopul preventiv și educativ al pedepsei, prevăzut de art.52 Cod penal, ținând seama de modalitatea de comitere a faptelor și persoana inculpaților care, neavând ocupație și nici loc de muncă, au ales să obțină venituri din activitatea de prostituție, se impune executarea pedepsei în regim privativ de libertate, conform dispozițiilor art.57 Cod penal.

Concluzionând, curtea apreciază că nu se impune reducerea cuantumului pedepselor aplicate celor doi inculpați, față de gravitatea faptelor comise, consecințele acestora, rezonanța în comunitate și reacția pe care organele judiciare trebuie să o aibă față de săvârșirea unor astfel de infracțiuni.

În consecință, întrucât criticile formulate nu pot fi primite și nu se constată neregularități ale sentinței penale recurate care să fie luate în considerare din oficiu, În baza art. 385¹⁵ pct. 1 lit. b Cod procedură penală se vor respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații Budrigoi N. și P. D. împotriva sentinței penale nr. 1140/14.10.2013, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._ .

În baza art. 383 al. 2 cod pr. penală ref. la art. 88 cod penal va deduce perioada arestului preventiv cu începere de la 14.10.2013, la zi.

În baza art.192 alin. 2 Cod procedură penală va obliga recurenții inculpați la plata sumei de câte 300 lei, cheltuieli judiciare avansate de către stat în recurs.

În baza art.189 Cod procedură penală suma de câte 150 lei, reprezentând onorariul parțial al apărătorilor din oficiu – avocați Negip M. și G. A., se vor avansa din fondurile Ministerului Justiției în favoarea Baroului C..

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art. 385¹⁵ pct. 1 lit. b Cod procedură penală respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații B. N. - fiul lui P. și F., născut la data de 02.04.1982 - CNP._ - deținut în Penitenciarul Poarta Albă și P. D. – fiica lui V. și E., născută la data de 09.03.1980 – CNP –_ – deținută în Penitenciarul Poarta Albă, împotriva sentinței penale nr. 1140/14.10.2013, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._ .

În baza art. 383 al. 2 cod pr. penală ref. la art. 88 cod penal, deduce perioada arestului preventiv cu începere de la 14.10.2013, la zi.

În baza art.192 alin. 2 Cod procedură penală obligă recurenții inculpați la plata sumei de câte 300 lei, cheltuieli judiciare avansate de către stat în recurs.

În baza art.189 Cod procedură penală suma de câte 150 lei, reprezentând onorariul parțial al apărătorilor din oficiu – avocați Negip M. și G. A., se avansează din fondurile Ministerului Justiției în favoarea Baroului C..

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 6.12.2013.

Președinte Judecător Judecător,

V. L. Z. F. A. I.

Grefier,

I. C.

Jud. fond.M.N.

Tehnored. jud. A.I.

2 ex./20.12.2013

← Cerere de liberare provizorie sub control judiciar. Art. 160...		Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr.... →

Proxenetismul. Art. 329 C.p.. Decizia nr. 133/2013. Curtea de Apel CONSTANŢA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Proxenetismul. Art. 329 C.p.. Decizia nr. 133/2013. Curtea de Apel CONSTANŢA