Tâlhărie. Art.211 C.p.. Decizia nr. 940/2013. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 940/2013 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 04-11-2013 în dosarul nr. 3219/254/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ Nr. 940/P
Ședința publică de la 04 Noiembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE - A. I.
Judecător - D. I. N.
Judecător - C. C.
Grefier - C. A.
Cu participarea Ministerului Public prin procuror – I. D.
S-a luat în examinare recursul penal declarat împotriva sentinței penale nr. 199 din data de 24.09.2013 pronunțată de Judecătoria M. în dosarul penal nr._ de recurentul inculpat B. C., fiul lui C. și M., născut la data de 13.01.1995 în municipiul C., jud. C., având CNP_, domiciliat în comuna Mereni, ., jud. C., în prezent deținut în cadrul Penitenciarului Poarta Albă, jud. C., trimis în judecată în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de tâlhărie prevăzută de dispozițiile art. 20 raportat la art. 211 alin.1 și 2 lit. b Cod penal.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 31 octombrie 2013 consemnate în încheierea de ședință de la acea dată și care face parte integrantă din prezenta decizie, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei la data de 04 noiembrie 2013.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față:
Constată că prin sentința penală nr. 199 din data de 24.09.2013 pronunțată de Judecătoria M., în dosarul penal nr._, s-a hotărât:
„În baza art. 20 C.pen. rap la art. 211 al. 1, al. 2 lit. b C.pen. cu aplic.. art. 3201 al. 7 C.pr.pen., art. 74 lit. a și c C.pen. și art. 76 lit. d C.pen.
Condamnă pe inculpatul B. C., fiul lui C. și M., născut la data de 13.01.1995 în municipiul C., jud. C., având CNP_, domiciliat în comuna Mereni, ., jud. C., la pedeapsa închisorii de 1 an pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de tâlhărie.
În baza art. 350 C.pr.pen, menține starea de arest a inculpatului.
În baza art. 71 C.pen, interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a și b C.pen., cu excepția dreptului de a alege.
În baza art. 88 C.pen, deduce din pedeapsa aplicată durata reținerii și a arestării preventive, de la 28.07.2013 la zi.”
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
În seara zilei de 28.07.2013, în jurul orelor 0020, lucrătorii Postului de Poliție Mereni, jud. C. au fost sesizați telefonic de către numita T. M. cu privire la faptul că B. C. a pătruns prin efracție în magazinul pe care îl deține în localitatea Mereni, jud. C..
În urma sesizării, lucrătorii de poliție l-au identificat pe inculpatul B. C. pe . Mereni.
Cu ocazia audierii părții vătămate, aceasta a declarată că, în perioada anterioară a sesizat de câteva ori lipsa unor sume de bani din incinta magazinului, sume pe care le lăsa seara pentru a achiziționa marfă pentru magazin, motiv pentru care a luat hotărârea de a-și păzi magazinul.
În noaptea de 27/28.07.2013, partea vătămată a rămas în magazin împreună cu fiul său, iar în jurul orelor 0020, a observat o persoană de sex masculin care a pătruns în incinta magazinului prin escaladarea unei ferestre care a fost lăsată, ca de fiecare dată, în poziția oscilobatant. Observând inculpatul în interiorul magazinului, partea vătămată s-a îndreptat către fereastra pe care acesta a pătruns cu intenția de a o închide, moment în care a fost lovită de către inculpat cu un ghiveci de flori în zona capului, partea vătămată căzând la sol, fiind lovită în continuare cu pumnii și picioarele în mod repetat.
Partea vătămată, încercând să se apere, s-a prins de inculpat iar acesta încercând să fugă, a luat o sticlă de băutură spirtoasă inscripționată „Unirea" cu care a încercat să o lovească în zona capului, dar nu a reușit, întrucât partea vătămată s-a ferit de lovitură, sticla spărgându-se pe podeaua magazinului. Imediat după acest moment, inculpatul a reușit să fugă pe ușa din spate a magazinului, care era deschisă și ducea spre curtea imobilului aparținând părții vătămate. De asemenea, partea vătămată a declarat că l-a recunoscut pe inculpatul B. C., întrucât interiorul magazinului era luminat cu lumina de la vitrina frigorifică.
Partea vătămată T. M. s-a prezentat la Serviciul de Medicină Legală C., unde, în urma examinării, s-a constatat că prezenta leziuni de violență care ar fi putut fi produse prin lovire și zgâriere cu corpuri dure, leziuni ce au necesitat 11-12 zile de îngrijiri medicale de la data producerii acestora, care nu i-au pus viața în pericol.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs inculpatul B. C..
În dezvoltarea motivelor de recurs ale inculpatului B. C. s-a că recursul declarat de inculpat vizează modalitatea de executare a pedepsei, nu cuantumul acesteia, solicitându-se suspendarea condiționată a executării pedepsei sau suspendarea sub supraveghere a pedepsei aplicată inculpatului, apreciindu-se că executarea pedepsei cu executare în regim de detenție este excesivă, raportat la circumstanțele personale ale inculpatului și la circumstanțele reale de săvârșire a faptei. În acest sens, s-a arătat că inculpatul este în vârstă de 18 ani și este încadrat într-o formă ușoară de retard și urmează cursurile unei școli speciale; s-a solicitat ca instanța să manifeste clemență față de inculpat și să înlocuiască executarea pedepsei în regim de detenție cu executarea pedepsei cu suspendarea executării, în baza art.81 Cod penal, sau 861 Cod penal, în subsidiar, susținându-se că inculpatul poate respecta condițiile prevăzute de lege, în cazul suspendării executării pedepsei; așa cum rezultă și din înscrisurile depuse la dosar, inculpatul este un copil bun, care învață bine la școala cu regim special, are abilități fizice și îndemânare, iar dacă i se da acorda șansa de a urma cursurile școlare în continuare, acesta pateu învăța o meserie, în caz contrar riscând să rămână repetent sau să fie exclus din cadrul școlii, situație cu grave consecințe asupra dezvoltării sale ulterioare; inculpatul a recunoscut și regretat fapta săvârșită, a fost de acord cu plata despăgubirilor către partea vătămată, în măsura în care prejudiciul va fi probat, este susținut de părinți, iar la acest moment nu mai este în plasament, urmează cursuri liceale și poate locui acasă, pentru că se bucură de sprijinul familiei sale, deși aceasta este numeroasă; acest incident s-a petrecut pentru că inculpatul nu a fost supravegheat atent de mama sa, dar este un eveniment izolat, iar inculpatul poate fi reabilitat, având în vedere că familia sa are o situație materială bună și îl poate susține în vederea urmării cursurilor Liceului Albatros.
La termenul din data 31.10.2013, inculpatul B. C. a precizat personal că nu dorește să dea declarație în fața instanței de recurs, uzând de dreptul la tăcere prev. de art.70 alin.2 cod procedură penală.
În recurs inculpatul B. C. a depus la dosar o caracterizare făcută de diriginta sa.
Examinând sentința recurată în raport de motivele de recurs și de actele și lucrările dosarului, Curtea constată că recursul formulat în cauză de către inculpatul B. C. nu este fondat, pentru următoarele:
Prima instanță a reținut corect starea de fapt și a făcut o analiză temeinică a probelor administrate în cauză, reținând vinovăția inculpatului B. C. sub forma intenției directe prev. de art. 19 pct. 1 lit. a Cod penal.
În acest sens, Curtea are în vedere următoarele mijloace de probă administrate în cauză:
- plângerea și declarația părții vătămate,
- declarații martor T. P.,
- proces verbal de cercetare la fața locului,
- schița locului faptei, planșă foto,
- proces verbal încheiat cu ocazia examinării medico-legale a părții vătămate T. M. prin care s-au constatat leziunile suferite de aceasta, data și modalitatea producerii lor, precum și perioada necesară pentru vindecarea acestora,
- raport de expertiză medico-legală nr. 291/A1agresiuni/2013 emis de S.M.L. C. la data de 07.08.2013,
- raport de expertiză medico-legală nr. 263/A1 persoane/2013 emis de S.M.L. C. la data de 22.08.2013 prin care s-a stabilit că inculpatul este diagnosticat cu intelect limitat, personalitate în curs de structurare tip dizarmonic, iar în raport cu fapta, inculpatul a avut și are discernământul păstrat
- declarațiile inculpatului B. C. prin care a recunoscut comiterea faptei.
Curtea mai reține, în același sens, că la termenul de judecată din data de 24.09.2013 din fața instanței de fond inculpatul B. C. a solicitat aplicarea procedurii de judecată simplificată prev. de art.3201 cod procedură penală (f.80 verso dosar fond), inculpatul precizând personal în declarația dată că recunoaște săvârșirea faptei reținute în sarcina lui prin rechizitoriu, că a luat cunoștință de probele administrate în cursul urmăririi penale pe care și le însușește și că nu solicită administrarea altor probe (f.71 dosar fond).
Curtea constată de altfel că motivele de recurs invocate de către inculpatul B. C. nu vizează modalitatea de reținere a stării de fapt de către prima instanță ci doar individualizarea judiciară a modalității de eexcutare a pedepsei aplicate inculpatului.
Încadrarea juridică dată faptei comise de inculpat este legală, instanța de fond efectuând o aplicare corespunzătoare a normelor în materie.
Astfel, fapta inculpatului B. C. care în noaptea de 27/28.07.2013 a pătruns în magazinul administrat de partea vătămată T. M. cu intenția de a sustrage bani și bunuri și pentru a-și asigura scăparea a lovit-o în mod repetat pe partea vătămată, cauzându-i leziuni care au necesitat 11-12 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă de tâlhărie prev. de art. 20 raportat la art. 211 alin.1 și 2 lit. b Cod penal.
Fiind întrunite toate condițiile cerute de dispozițiile art. 345 alin. 2 Cod procedură penală, în mod corect aceasta a dispus condamnarea inculpatului B. C. pentru fapta pentru care a fosttrimis în judecată.
În cadrul operațiunii de individualizare judiciară a pedepsei ce urma a fi aplicată, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale prev. de art. 72 Cod penal și a stabilit pentru inculpatul B. C. o pedeapsă corespunzătoare gradului de pericol social concret a infracțiunii și persoanei inculpatului.
În acest sens, Curtea are în vedere limitele de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunea comisă, gradul de pericol social ridicat al faptei săvârșite care rezultă atât din împrejurările în care a fost, persoana inculpatului și împrejurările care atenuează răspunderea penală, în mod constant inculpatul recunoscând și manifestând regret față de săvârșirea faptei, fiind incidente atât prev. art. 3201 alin. 7 Cod procedură penală privind reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege precum și circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 alin. 1 lit. a și c Cod penal, precum și art. 76 alin. 1 lit. d Cod penal având în vedere atitudinea inculpatului înainte de săvârșirea faptei, respectiv lipsa antecedentelor penale și față de comportarea sinceră a inculpatului în cursul procesului.
Curtea constată că nu sunt întemeiate motivele de recurs ale inculpatului prin care a solicitat suspendarea condiționată sau suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, modalitatea de executare fiind stabilită corespunzător de prima instanță, scopul pedepsei prev. de art. 52 Cod penal putând fi atins numai prin executarea efectivă a pedepsei.
În acest sens, Curtea reține ppericolul social concret ridicat al faptei comise de către inculpatul B. C., fiind o faptă de violență, numărul mare de lovituri aplicate de către inculpat părții vătămate pentru a-și asigura scăparea, faptul că inculpatul a aruncat chiar cu un ghiveci cu plante în capul părții vătămate.
În același sens, Curtea reține că prin raportul de expertiză medico-legală nr. 263/A1 persoane/2013 emis de S.M.L. C. la data de 22.08.2013 s-a concluzionat că inculpatul B. C. are o personalitate în curs de structurare dizarmonic, anterior acesta fiind implicat de mai multe ori în furturi de telefoane mobile pe care ulterior le vindea.
Deși s-a consemnat că a fost anterior consiliat psihologic pentru faptele de furt, Curtea constată că inculpatul nu și-a schimbat comportamentul, dimpotrivă a comis prezenta faptă prin care a exercitat acte de violență fizică asupra părții vătămate, astfel că pentru a se realiza scopul preventiv și educativ al pedepsei Curtea apreciază necesar ca pedeapsa să se execute în regim de detenție.
Față de ansamblul considerentelor expuse, în baza art.38515 pct.1 lit.b) cod procedură penală, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de către recurentul inculpat B. C. împotriva sentinței penale nr. 199 din data de 24.09.2013 pronunțată de Judecătoria M. în dosarul penal nr._ .
În baza art. 38516 alin.2 rap. la art.381 cod procedură penală și art.88 cod penal, se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului B. C. și perioada de arest preventiv de la 24.09.2013 la zi.
Conform art.192 alin.2 cod procedură penală, recurentul inculpat B. C. va fi obligat la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.38515 pct.1 lit.b) cod procedură penală, respinge ca nefondat recursul declarat de către recurentul inculpat B. C., fiul lui C. și M., născut la data de 13.01.1995 în municipiul C., jud. C., având CNP_, domiciliat în comuna Mereni, ., jud. C., în prezent deținut în cadrul Penitenciarului Poarta Albă, jud. C., împotriva sentinței penale nr. 199 din data de 24.09.2013 pronunțată de Judecătoria M. în dosarul penal nr._ .
În baza art. 38516 alin.2 rap. la art.381 cod procedură penală și art.88 cod penal, deduce din pedeapsa aplicată inculpatului B. C. și perioada de arest preventiv de la 24.09.2013 la zi.
Conform art.192 alin.2 cod procedură penală, obligă pe recurentul inculpat B. C. la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat.
Conform art.309 alin. ultim cod procedură penală, minuta s-a întocmit în 2 ex.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 04.11.2013.
Președinte de Complet, Judecător, Judecător,
A. I. D. I. N. C. C.
Grefier,
C. A.
Jud. fond A.C.D.
Red.dec.: jud.D.I.N.
2 ex. / 25.11.2013
| ← Cerere de întrerupere a executării pedepsei. Art.455 C.p.p..... | Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor... → |
|---|
