Tâlhărie. Art.211 C.p.. Decizia nr. 142/2013. Curtea de Apel CONSTANŢA

Curtea de Apel CONSTANŢA - Sentințe și decizii penale / 2013

Decizia nr. 142/2013 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 11-12-2013 în dosarul nr. 21454/212/2013

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL C.

SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

Dosar nr._

DECIZIA PENALĂ NR.142/MP

Ședința publică de la 11 decembrie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE - C. C.

Judecător - D. I. N.

Judecător - V. L.

Cu participarea: Grefier G. P.

Ministerului Public prin procuror – I. D.

S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul C. D. – deținut în Penitenciarul Poarta Albă, județul C., împotriva sentinței penale nr.1120 din data de 3 octombrie 2013, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul penal nr._, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.211 alin.(1), (2) lit.a), alin.(2) lit.a) Cod penal cu aplicarea art.33 lit.a) Cod penal, art.37 alin.(1) lit.b) Cod penal.

Dezbaterile, au avut loc în ședința publică din data de 5 decembrie 2013, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei la data de 11 decembrie 2013, când a pronunțat următoarea decizie.

- CURTEA –

Cu privire la recursul penal de față constată următoarele;

Pronunțând sentința penală nr. 1120 din 3.10.2013 în dosarul penal nr._ Judecătoria C. a hotărât;

„În baza art. 211 alin. 1 alin. 2 lit. c alin. 2 ind. 1 lit. a din c.pen., cu aplicarea art. 37 lit. b din codul penal, art. 74 alin. 2 c.p. rap. la art. 76 alin. 1 lit. c din codul penal și art. 320¹ alin.7 Cod procedură penală, condamnă pe inculpatul C. D.(fiul lui M. și E., născut la data de 23.01.1986 în mun. C., jud. C., domiciliat în mun. C., ._, cetățenie română, necăsătorit, studii 10 clase, fără ocupație și loc de muncă) la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, comisă în dauna părții vătămate G. V. M..

În baza art. 211 alin. 1 alin. 2 lit. c alin. 2 ind. 1 lit. a din c.pen., cu aplicarea art. 37 lit. b din codul penal, art. 74 alin. 2 c.p. rap. la art. 76 alin. 1 lit. c din codul penal și art. 320¹ alin.7 Cod procedură penală, condamnă pe același inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, comisă în dauna părții vătămate Muler Andreas.

În baza art. 33 lit. a rap. la art. 34 alin.1 lit. b Cod penal penal, contopește pedepsele stabilite prin prezenta sentință, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare.

Pedeapsa se execută în regim de detenție, în baza art. 57 cod penal.

În baza art. 71 Cod penal, interzice inculpatului pe durata executării pedepsei principale rezultante drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II- a și de art. 64 alin. 1 lit. b Cod penal.

În baza art. 88 C.p. deduce din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reținerii și arestării preventive, de la 20.07.2013 la zi.

În baza art. 350 alin. 1 c.p.p. menține starea de arest a inculpatului.

În baza art. 211 alin. 1 alin. 2 lit. c alin. 2 ind. 1 lit. a din c.pen., cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a raportat la art. 76 alin. 1 lit. c din codul penal și art. 320¹ alin.7 Cod procedură penală, condamnă pe inculpatul H. M. (fiul lui I. și C. G., născut la data de 14.08.1983 în mun. C., jud. C., domiciliat în comuna M. K., .. A, ., jud. C., CNP_, cetățenie română, necăsătorit, studii 12 clase, fără ocupație și loc de muncă, fără antecedente penale) la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, comisă în dauna părții vătămate G. V. M..

În baza art. 211 alin. 1 alin. 2 lit. c alin. 2 ind. 1 lit. a din c.pen., cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a raportat la art. 76 alin. 1 lit. c din codul penal și art. 320¹ alin.7 Cod procedură penală, condamnă pe același inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, comisă în dauna părții vătămate Muler Andreas.

În baza art. 86¹Cod penal, dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante de 3 ani închisoare, aplicată prin prezenta pentru inculpat, pe o durată de 6 ani, reprezentând termen de încercare, care se calculează de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, conf. art. 86² alin. 2 rap. la art. 82 alin. 3 Cod penal,

Conf. art. 86³alin. 1 Cod penal, pe durata termenului de încercare, inculpatul H. M., trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere și obligații:

- să se prezinte periodic la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul C., conform programului de supraveghere întocmit de acest serviciu;

- să anunțe la Serviciul de Probațiune menționat, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice acestui serviciu informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

Datele cu privire la inculpat vor fi comunicate Serviciului de probațiune de pe lângă Tribunalul C..

În baza art. 359 alin.1 Cod procedură penală, atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal rap. la art. 86⁴alin. 1, 2 Cod penal, a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

În temeiul art. 359 alin. 2 Cod procedură penală, dispune emiterea unei comunicări scrise către condamnat, prin care i se atrage atenția asupra dispozițiilor a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, precum și asupra măsurilor de supraveghere și obligațiilor pe care este obligat să le respecte.

În baza art. 71 alin. 5 Cod penal, suspendă executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale a închisorii.

În baza art. 350 alin. 3 lit. b C.p.p. dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului, de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 175/20.07.2013, emis de Judecătoria C., dacă nu este arestat în altă cauză. Măsura punerii în libertate este executorie.

În baza art. 350 alin. 5 C.p.p., o copie de pe prezenta hotărâre se comunică administrației locului de deținere.

În baza art. 88 C.p. deduce din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reținerii și arestării preventive, de la 20.07.2013 la zi.

Ia act că părțile vătămate G. V. M. și Muler Andreas nu se constituie părți civile.

În baza art.191 alin.1 și 2 Cod procedură penală, obligă inculpații la plata sumei de câte 1000 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat în cauză.”

Pentru a se pronunța în sensul celor menționate, judecătoria a reținut următoarele;

„Prin rechizitoriul nr._/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanta, înregistrat pe rolul Judecătoriei C. la data de 07.08.2013 sub nr._, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpaților H. M., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de tâlhărie prev. și ped. de art. 211 alin. (1), (2) lit. c) C.pen. și alin. 2 ind. 1lit. a) C.pen. și de tâlhărie prev. și ped. de art. 211 alin. (1), (2) lit. c) C.pen. și alin. 2 ind. 1 lit. a) C.pen., ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C.pen. și C. D., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de tâlhărie prev. și ped. de art. 211 alin. (1), (2) lit. c) C.pen. și alin. 2 ind. 1 lit. a) C.pen., cu aplicarea art. 37 alin. (1) lit. b) C.pen. și de tâlhărie prev. și ped. de art. 211 alin. (1), (2) lit. c) C.pen. și alin. 2 ind. 1 lit. a) C.pen., cu aplicarea art. 37 alin. (1) lit. b) C.pen., ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C.pen.

În ședința de judecată din data de 30.09.2013, instanța a admis cererile inculpaților de a fi judecați potrivit art. 320 ind. 1 C.p., aceștia recunoscând în totalitate săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina lor în actul de sesizare, solicitând să nu se mai administreze alte probe în faza judecății, ci aceasta să se desfășoare în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care au arătat că le cunosc și și le însușesc, respectiv: proces-verbal de depistare a inculpaților; proces-verbal de cercetare la fața locului însoțit de planșă fotografică; declarațiile părții vătămate G. V. M.; declarațiile părții vătămate MULER ANDREAS; declarațiile martorului ocular M. A.; procese-verbale de predare-primire a bunurilor sustrase; înscrisuri privind proveniența telefoanelor mobile sustrase; proces-verbal, însoțit de planșă fotografică, întocmit cu ocazia efectuării percheziției domiciliare la locuința inculpatului C. D.; proces-verbal cu privire la starea în care se afla inculpatul H. M., la momentul prealabil al audierii sale în calitate de învinuit; declarațiile inculpatului H. M.; declarațiile inculpatului C. D..

Analizând întregul material probator administrat în cauză în faza de urmărire penală, instanța retine următoarea situație de fapt:

La data de 19.07.2013, în jurul orelor 18:40 organele de poliție din cadrul Secției 3 Poliție au fost sesizate prin apel SNUAU 112 de către numita G. I. cu privire la faptul că fiul acesteia, G. V. M. și prietenul său MULER ANDREAS au fost acostați de trei persoane de sex bărbătesc, iar una dintre acestea 1-a agresat, prin lovire cu pumnul în zona feței, pe minorul MULER ANDREAS, iar apoi l-au deposedat pe acesta din urmă de suma de 20 lei și de un telefon mobil marca Samsung, iar pe minorul G. V. M. l-au deposedat de o brățară din piele și un telefon mobil marca Samsung.

Părțile vătămate G. V. M. și MULER ANDREAS le-au indicat organelor de poliție direcția în care cele trei persoane de sex masculin s-au deplasat după comiterea faptei, mai exact pe .-21, ., apt. 13, din mun. C., adresa fiind exact precizată de minorul MULER ANDREAS, care îl cunoștea din vedere pe unul dintre cei trei indivizi.

La adresa indicată lucrătorii de poliție i-au găsit și identificat pe inculpații H. M. și C. D., precum și pe martorul M. A..

Cu ocazia acestei depistării, organele de cercetare penală au găsit asupra martorului M. A. brățara descrisă și recunoscută ca fiind a lui, de către minorul G. V. M..

Cu același prilej, partea vătămată G. V. M. 1-a recunoscut pe inculpatul H. M., zis A., ca fiind cel care 1-a deposedat de telefonul mobil și brățara pe care o purta la mână, iar partea vătămată MULER ANDREAS 1-a recunoscut pe inculpatul H. M., ca fiind cel care 1-a lovit fără a-i provoca semne vizibile și 1-a deposedat de telefonul mobil, precum și de suma de 20 lei pe care o avea asupra sa.

Ca urmare a controlului corporal efectuat asupra celor trei persoane depistate, lucrătorii de politie au găsit și ridicat de la numitul M. A. doar brățara părții vătămate G. V. M., fără a identifica și restul bunurilor sustrase.

De asemenea, cu ocazia conducerii la sediul Poliției, organele de cercetare penală au constatat faptul că cele trei persoane depistate păreau a fi în stare avansată de ebrietate, fiind incoerente în exprimare.

Cu ocazia cercetării la fața locului, părțile vătămate G. V. M. și MULER ANDREAS le-au indicat organelor de poliție locul unde s-au întâlnit cu cei doi inculpați și cu martorul M. A., precum și direcția în care aceștia s-au deplasat ulterior comiterii faptelor de tâlhărie.

Declarațiile părților vătămate G. V. M. și MULER ANDREAS se coroborează sub următoarele aspecte: în data de 19.07.2013, în jurul orelor 17:30- 18:00, s-au întâlnit pe . „garajelor" cu cei doi inculpați, care erau însoțiți de martorul M. A., aceștia trei consumând băuturi alcoolice în acel moment.

Inculpatul C. D. 1-a luat de gât pe minorul MULER ANDREAS, încercând să-1 determine pe acesta să-1 jignească pe inculpatul H. M., în ideea de a-1 șicana, provoca.

Pentru a scăpa din brațele inculpatului C. D., intimidat de statura acestuia, dar și de modul în care acesta era îmbrăcat, respectiv tatuat, minorul MULER ANDREAS 1-a jignit pe inculpatul H. M., la insistențele celui dintâi inculpat, aspect datorat și faptului că inculpatul C. D. ridicase tonul la el, inspirându-i astfel teamă.

Partea vătămată G. V. M. a observat faptul că, de frica ce i-au inspirat-o cei doi inculpați, minorul MULER ANDREAS a început să plângă.

La scurt timp, inculpatul C. D. le-a cerut formal părților vătămate să le dea telefoanele, pe un ton răstit, dar inculpatul H. M. nu a așteptat ca aceștia să se conformeze solicitării celui dintâi inculpat și i-a luat, din buzunar, telefonul părții vătămate MULER ANDREAS, aspect reconfirmat de partea vătămată MULER ANDREAS prin declarația din data de 30.07.2013, precum și de partea vătămată G. V. M., prin declarația din data de 31.07.2013, în raport cu care a specificat „ Alcool i-a luat telefonul și 20 lei de la Andreas".

În același context, inculpatul H. M. 1-a lovit, în șicană, pe minorul MULER ANDREAS, cu pumnul în zona feței, prin acest comportament dorind să creeze în conștiința părții vătămate o stare reală de temere, pentru a fi constrânsă moral să facă ceea ce inculpații le indicau. În acest fel, inculpatul H. M. a deposedat-o pe partea vătămată MULER ANDREAS și de suma de 20 lei, pe care aceasta o ținea în buzunarul pantalonilor.

Ca urmare a reaudierii părților vătămate, în data de 30.07.2013, respectiv 31.07.2013, s-a stabilit faptul că împrejurarea potrivit căreia partea vătămată MULER ANDREAS și-a recuperat telefonul mobil, dat fiind faptul că inculpatul H. M. l-ar fi lăsat pe sol, lângă el, ca mai apoi aceeași partea vătămată să fie din nou deposedată de telefon, de această dată de către inculpatul C. D., s-a petrecut după ce și partea vătămată G. V. M. a fost deposedată, iar nu ca fază intermediară acestui din urmă moment.

După ce s-au asigurat că partea vătămată MULER ANDREAS nu mai are nici un bun asupra ei, inculpații și-au conjugat activitatea asupra părții vătămate G. V. M..

Astfel, pe fondul temerii create părților vătămate, în maniera pe care inculpații au manifestat-o inițial asupra părții vătămate MULER ANDREAS, aceștia au exercitat aceeași presiune psihică asupra minorului G. V. M., amenințându-1 verbal și intinridându-1 prin raportul de forțe existent între aceștia, statutul lor fizic, precum și prin înfățișarea lor exterioară (înălțime, vestimentație, tatuaje), împrejurări care au contribuit la deposedarea părții vătămate G. V. M. de telefonul mobil, de către inculpatul H. M..

Ca urmare a reaudierii părților vătămate, în data de 30.07.2013, respectiv 31.07.2013, s-a stabilit faptul că există o inadvertență cu privire la maniera în care inculpatul H. M. a deposedat-o pe partea vătămată G. V.-M..

Astfel, partea vătămată MULER ANDREAS a precizat, în ultima sa declarație, faptul că inculpatul H. M. „i-a luat telefonul din buzunar", pe când partea vătămată G. V. M. a declarat, în data de 31.07.2013, faptul că „eu i l-am dat pentru că îmi era frică să nu mă bată".

Cu toate acestea, un aspect este cert, și anume deposedarea părții vătămate G. V. M. de către inculpatul H. M. s-a petrecut pe fondul unei temeri create părții vătămate de către inculpatul H. M., ca urmare a unor amenințări explicite și implicite, respectiv prin amenințări cu „bătaia", precum și a atitudinii acestuia, susținută și de aspectul său fizic.

După acest moment, inculpatul H. M. i-a dat telefonul mobil al minorului G. V. M., inculpatului C. D..

Cu toate că inițial s-a stabilit că partea vătămată MULER ANDREAS și-a recuperat doar telefonul său, înainte de a fi din nou deposedată de către inculpatul C. D., ca urmare a reaudierii părților vătămate, s-a clarificat faptul că, în realitate, după ce fiecare dintre părțile vătămate a fost deposedată de telefonul mobil pe care îl avea asupra ei ( plus suma de 20 lei a minorului MULER ANDREAS) cele două telefoane au ajuns în posesia inculpatului C. D..

Profitând de neatenția acestuia din urmă, partea vătămată MULER ANDREAS a reușit să ia ambele telefoane de pe jos, dar a fost observat de inculpatul C. D., astfel că acesta s-a răstit la partea vătămată și le-a luat înapoi.

Ca urmare a reaudierii părților vătămate, în data de 30.07.2013, respectiv 31.07.2013, s-a stabilit faptul că există o inadvertență cu privire la maniera în care inculpatul C. D. a deposedat-o pe partea vătămată MULER ANDREAS de ambele telefoane.

În concret, partea vătămată MULER ANDREAS a precizat că inculpatul C. D. i-a luat ambele telefoane din buzunar, pe când partea vătămată G. V. M. a declarat faptul că „Andreas le-a scos din buzunar și i le-a dat".

Cu toate acestea, așa cum am menționat anterior, deposedarea secundă a părții vătămate MULER ANDREAS a fost determinată de puternica stare de frică sub care aceasta se afla, frică inspirată de inculpați prin limbaj, gesturi, înfățișare fizică și chiar amenințări directe.

Ba mai mult, din declarațiile concordante ale părților vătămate a reieșit faptul că inculpatul C. D. a lovit-o cu palma peste față pe partea vătămată G. V. M..

Cu privire la bunurile sustrase, cele două telefoane mobile au ajuns în posesia finală a inculpatului C. D. care a scos și aruncat cartelele S. din acestea și la domiciliul căruia au fost ulterior găsite de către organele de cercetare penală, ca urmare a efectuării unei percheziții domiciliare.

Astfel, în baza autorizației de percheziție nr. 188, emisă la data de 24.07.2013 de Judecătoria Constanta în dos. pen. nr._/212/2013, organele de cercetare penală au procedat la efectuarea unei percheziții domiciliare la locuința inculpatului C. D., context în care acestea au descoperit în interiorul lăzii unei canapele telefoanele mobile marca Samsung model S5230 și marca Samsung model Galaxy GTI 550, ale părților vătămate MULER ANDREAS și G. V. M., astfel cum reiese din procesul-verbal încheiat cu ocazia efectuării acestui procedeu probatoriu, precum și din planșa fotografică corespunzătoare.

Celor două părți vătămate le-au fost restituite telefoanele, respectiv brățara din piele de culoare neagră (părții vătămate G. V. M.), pe baza unor procese-verbale.

Cât privește suma de 20 lei, aceasta a fost înmânată de către inculpatul H. M. martorului M. A. care a folosit-o pentru a achiziționa băuturi alcoolice și țigări.

În legătură cu brățara părții vătămate G. V. M., din declarațiile concordante ale părților vătămate și ale martorului M. A., a rezultat că inculpatul H. M. i-a luat-o de la mână, afirmând că i-o va restitui când îi va aduce băuturi alcoolice.

Declarațiile martorului MALDĂRE A. vin în sprijinul

părților vătămate, precizând chiar faptul că el a dorit să

îi potolească pe cei doi inculpați, iar despre cei doi

minori - părți vătămate, a precizat că erau „evident intimidați de ceea ce făceau Ciubo și Alcool " .

Același martor a precizat faptul că el a observat cum inculpatul C. D., în posesia căruia au ajuns în final cele două telefoane, a scos cartelele S. din acestea și le-a aruncat pe jos.

Cu privire la brățara pe care inculpatul H. M. a luat-o de la minorul G. V. M., cel dintâi i-a oferit-o martorului M. A. ulterior.

Într-un final, minorul G. V. M., sub pretextul achiziționării de băuturi alcoolice pentru inculpați, a plecat de lângă aceștia și, mergând la domiciliu său, a alertat-o pe mama sa, G. I., cu privire la cele întâmplate.

În tot acest timp, minorul MULER ANDREAS, care rămăsese la fața locului, cu inculpații, le-a solicitat acestora să le restituie telefoanele, iar potrivit declarației martorului M. A., „cei doi - Ciubo și Alcool, i-au spus să plece și să nu vină după noi, pentru că o să-1 bată."

În declarația dată în calitate de învinuit, inculpatul H. M. a declarat faptul că „eu am luat 20 lei unuia dintre ei", aspect care se coroborează cu declarațiile părților vătămate.

În declarația în calitate de inculpat, din data de 20.07.2013, H. M. nu a recunoscut săvârșirea faptei, precizând că suma de 20 lei a luat-o cu titlu de împrumut de la partea vătămată G. V. M., în realitate fiind vorba de partea vătămată MULER ANDREAS.

În declarația din data de 07.08.2013, inculpatul H. M. a declarat faptul că el nu a participat la comiterea faptelor întrucât el singur plecase la un magazin pentru a achiziționa băuturi alcoolice, iar la întoarcere a observat că inculpatul C. D. avea în posesia sa telefoanele mobile ale părților vătămate.

Acest aspect este infirmat atât de părțile vătămate, de martorul M. A., și chiar de către inculpatul C. D., în realitate, martorul fiind cel care s-a deplasat la magazin pentru a cumpăra băuturi alcoolice și țigări.

În declarația din data de 20.07.2013, inculpatul C. D. a reliefat faptul că acesta a primit telefoanele de la părțile vătămate, acestea nefiind constrânse sub nicio formă în a le preda, fiind practic lăsate în custodia lui, în contul contravalorii băuturilor alcoolice pe care înseși părțile vătămate le consumaseră, urmând a le restitui acestora ulterior.

Inculpatul C. D. a mai declarat faptul că telefoanele se află la el acasă, acestea fiind, de altfel recuperate ca urmare a efectuării unei percheziții domiciliare la locuința sa.

În declarația din data de 07.08.2013, inculpatul C. D. a precizat, în contradictoriu cu inculpatul H. M., faptul că părțile vătămate au plecat la magazin pentru a cumpăra bere, lipsind pentru aproximativ 10-15 minute, timp în care inculpații le-au așteptat.

De asemenea, inculpatul C. D. a menționat că părțile vătămate le-au lăsat telefoanele lor, înainte de a pleca la magazin și întrucât acestea nu s-au mai întors, fie inculpatul H. M., fie martorul M. A. a luat telefoanele și s-au deplasat toți trei la domiciliul celui dintâi.

Se remarcă faptul că niciunul dintre inculpați nu este consecvent, aceștia prezentând, cu ocazia fiecărei audieri, o cu totul altă situație de fapt cu importante semnificații juridice asupra răspunderii lor penale.

Se constată astfel că declarațiile inculpaților sunt nesincere, în raport cu întregul material probatoriu administrat, inclusiv în raport cu propriile lor poziții procesuale inițiale.

Inculpații H. M. și C. D. nu au recunoscut săvârșirea faptelor reținute în sarcina acestora.

Având în vedere aceste aspecte, instanța constată că faptele există, constituie infracțiuni si au fost săvârșite de inculpații H. M. și C. D..

La alegerea pedepselor ce urmează a fi aplicate inculpatului, precum și la individualizarea cuantumului acestora, instanța de judecată va avea în vedere următoarele criterii de individualizare prevăzute de art. 72 C.pen.: dispozițiile din partea generala a Codului Penal, privind infracțiunea consumată; limitele de pedeapsă prevăzute de textul incriminator pentru faptele săvârșite, de la 7 la 20 ani, reduse cu o treime potrivit art. 320 ind. 1 alin. 7 C.p.p.; gradul de pericol social concret al faptelor, care este unul ridicat, raportat la forma de vinovăție – intenție directă, la circumstanțele reale ale comiterii faptelor - în loc public, prin cooperarea a două persoane, asupra unor minori; persoana și conduita inculpatului – în vârstă de 27 de ani, este de cetățenie română, are studii - 10 clase, nu este căsătorit, nu a efectuat stagiul militar, are antecedente penale - aflându-se în stare de recidivă postexecutorie,; împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală - inculpatul se află, așa cum s-a menționat anterior, în stare de recidivă postexecutorie, fiecare din cele două infracțiuni fiind comise în această stare de agravare a răspunderii penale. Totuși, față de împrejurările concrete ale comiterii faptei, ținând cont de faptul că inculpații se aflau sub influența băuturilor alcoolice, că nu ne aflăm în situația tipică a comiterii unor tâlhării, în sensul că faptele deduse judecății s-au comis, într-o oarecare măsură, conjunctural, cele două părți vătămate ajungând în locul și la momentul nepotrivite, că inițial inculpații au tratat prezența minorilor ca pe un motiv de a se provoca reciproc, iar lucrurile, pe fondul consumului de alcool, au degenerat, acțiunile lor întrunind conținutul acestor infracțiuni considerate in abstracto deosebit de grave și sancționate ca atare, instanța reține aplicabilitatea disp. art. 74 alin. 2 c.p, cu consecința coborârii sub minimul special rezultat din aplic. art. 320 ind.1 alin. 7 c.p.p., în condițiile art. 76 alin. 1 lit. c din codul penal.

Față de aceste considerente, instanța apreciază că scopul preventiv educativ al pedepsei prevăzut de legiuitorul român în art. 52 C.pen. poate fi atins prin stabilirea unor pedepse de 3 ani închisoare pentru fiecare dintre cele două infracțiuni deduse judecății.

Având în vedere că infracțiunile au fost comise de inculpat până a fi condamnat definitiv pentru vreuna din ele, instanța va da eficiență prevederilor art. 33 lit. a raportat la art. 34 alin. 1 lit. b C.pen., urmând să contopească pedepsele aplicate, iar inculpatul să execute în final pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare.

Cu privire la modalitatea de individualizare a executării pedepsei aplicate inculpatului, instanța nu are drept de opțiune și, implicit, o analiză în acest sens este inutilă, față de starea de recidivă postexecutorie în care au fost comise cele două infracțiuni ce fac obiectul cauzei, astfel că pedeapsa rezultantă aplicată, de 3 ani închisoare, urmează a fi executată în regim de detenție.

Avându-se în vedere modalitatea de individualizare a executării pedepsei și faptul că inculpatul este la acest moment în stare de arest preventiv, în baza art. 350 alin. 1 din codul procedură penală, se va dispune menținerea stării de arest preventiv. Instanța apreciază că temeiurile avute în vedere la luarea și menținerea, în condițiile art. 300 ind. 1 din c.p.p., a acestei măsuri, subzistă și la acest moment, că sunt satisfăcute exigențele de necesitate și proporționalitate prevăzute de art. 136 alin. 1 și alin. 8 din c.p.p., întrucât față de împrejurările concrete în care faptele au fost comise și circumstanțele personale le inculpatului, există probe că lăsarea acestuia în liberate prezintă pericol concret pentru ordinea publică. În plus, față de modalitatea de individualizare a executării pedepsei, menținerea acestei măsuri este de natură să împiedice inculpatul de la sustragerea executării pedepsei în regim de detenție.

Măsura dispusă se va aduce la cunoștința administrației locului de deținere.

În baza art. 88 cod penal, va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reținerii și arestării preventive, de la 20.07.2013 la zi.

În baza art. 71 alin. 2 C.penal, va interzice inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a doua si lit.b C.penal.

Sub aspect obiectiv, faptele inculpatului H. M., care, în data de 19.07.2013, în jurul orelor 18:00, împreună cu inculpatul C. D., prin amenințare cu acte de violență cât și prin lovirea părții vătămate G. V. M. în zona feței cu palma, i-au deposedat pe numiții MULER ANDREAS de 15 ani, de un telefon mobil marca Samsung model Galaxy GTI 550 și suma de 20 lei, și pe G. V. M. de 16 ani, de un telefon mobil marca Samsung model S5230 și de o brățară din piele, în timp ce se aflau în spatele scării A,a blocului FII, de pe Bid. 1 Decembrie nr. 3, prejudiciul total cauzat fiind de 620 lei, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de tâlhărie, prev. și ped. de art. 211 alin. (1), (2) lit. c) C.pen. și alin. 2 ind. 1 lit. a) C.pen. și de tâlhărie prev. și ped. de art. 211 alin. (1), (2) lit. c) C.pen. și alin. 2 ind. 1 lit. a) C.pen., ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C.pen.

Cu privire la modalitatea de individualizare a executării pedepsei rezultante aplicate inculpatului, instanța ține seama de faptul că acesta este tânăr, a manifestat un real regret față de faptele comise( în fața instanței), aspecte care determină instanța să aprecieze că reeducarea inculpatului, în sensul respectului datorat valorilor sociale ocrotite de lege și al conformării rigorilor legii penale, poate avea loc și fără privarea acestuia de libertate. Se consideră că în acest sens inculpatul poate reflecta asupra propriei conduite raportat la relațiile sociale pe care a înțeles să le lezeze prin săvârșirea infracțiunilor.

Pe cale de consecință, în baza art. 86 ind. 1 alin. 1 și 2 Cod penal și art. 86 ind. 2 alin. 1 Cod penal, se va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului pe un termen de încercare de 6 ani, compus din 3 ani, pedeapsa închisorii aplicate, și o perioadă de 3 ani.

În baza art. 86 ind. 3 alin. 1 Cod penal, pe durata termenului de încercare inculpatul trebuie să se supună următoarelor măsuri: să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul C., organ însărcinat cu supravegherea acesteia; să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

Datele cu privire la inculpat vor fi comunicate Serviciului de probațiune de pe lângă Tribunalul C..

În temeiul art. 359 alin. 1 Cod procedură penală, se va atrage atenția condamnatului asupra dispozițiilor art. 86 indice 4 Cod penal cu privire la cazurile de revocare a suspendării executării pedepsei.

În temeiul art. 359 alin. 2 Cod procedură penală, se va dispune emiterea unei comunicări scrise către condamnat, prin care i se atrage atenția asupra dispozițiilor a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, precum și a măsurilor de supraveghere și a obligațiilor pe care este obligat să le respecte.

Avându-se în vedere modalitatea de individualizare a executării pedepsei, în baza art. 350 alin. 3 lit. b Cod procedură penală, se va dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului H. M., de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 175/20.07.2013, emis de Judecătoria C., dacă nu este reținut sau arestat în altă cauză.

Dispoziția privind punerea în libertate a inculpatului este executorie, potrivit dispozițiilor art. 350 alin. 4 Cod procedură penală.

Măsura dispusă se va aduce la cunoștința administrației locului de deținere.

În baza art. 88 cod penal va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reținerii și arestării preventive, de la 20.07.2013 la zi.

În baza art. 71 alin. 2 C.penal va interzice inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a doua si lit.b C.penal.

În baza art. 71 alin.5 C.penal va constata suspendată executarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a doua si lit.b C.penal pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii.

Va lua act că părțile vătămate G. V. M. și Muler Andreas nu se constituie părți civile.

În baza art.191 alin.1 și 2 Cod procedură penală, va obliga inculpații la plata sumei de câte 1000 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat în cauză.”

Împotriva sentinței penale nr. 1120/3.10.2013 a Judecătoriei C. a declarat recurs, în termen legal, inculpatul C. D. criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate în privința individualizării greșite a cuantumului pedepsei, apreciat ca aspru, precum și referitor la încadrarea juridică a faptei, solicitând schimbarea acesteia în infracțiunea de abuz de încredere, prevăzută și pedepsită de art. 213 alin. 1 Cod penal.

Dezvoltarea motivelor de recurs este redată în încheierea de ședință din 5.12.2013 ce face parte integrantă a prezentei decizii penale.

Examinând sentința penală nr. 1120/3.10.2013 a Judecătoriei C. raportat la criticile din recursul inculpatului C. D., la probatoriul administrat, cât și din oficiu, în limitele prevăzute de art. 385⁶ alin. 3 Cod procedură penală, curtea constată, că este legală și temeinică iar recursul nefondat.

La judecarea în fond a cauzei inculpatul C. D. a declarat că recunoaște în totalitate săvârșirea faptelor reținute în sarcina lui prin rechizitoriu și că solicită ca judecata să se facă în exclusivitate pe baza probelor administrate la urmărirea penală, probe pe care le cunoaște și le însușește, respectiv proces-verbal de depistare, proces verbal de cercetare la fața locului, însoțit de planșă fotografică, declarațiile părților vătămate G. V. M. și Muler Andreas, declarațiile martorului ocular M. A., procese-verbale de predare-primire a bunurilor sustrase, înscrisuri privind proveniența telefoanelor mobile sustrase, procesul verbal de percheziție domiciliară la locuința inculpatului C. D. și declarațiile inculpaților C. D. și H. M..

Pe baza probatoriului administrat la urmărirea penală prin rechizitoriu s-a reținut, că la data de 19.07.2013, în jurul orelor 18:00, inculpatul C. D. împreună cu inculpatul H. M. prin amenințare cu acte de violență, cât și prin lovirea părții vătămate G. V. M. în zona feței cu palma, au deposedat pe numiții Muler Andreas de 15 ani, de un telefon mobil marca Samsung, model Galaxy GTI 550 și suma de 20 lei și pe G. V. M. de 16 ani, de un telefon mobil marca Samsung, model S5230 și o brățară din piele, în timp ce se aflau în spatele scării A, a blocului F11 de pe .. 3, cauzând un prejudiciu total de 620 lei.

Conform declarațiilor părților vătămate G. V. M. și Muler Andreas, coroborate cu declarațiile martorului ocular M. A., precum și ale inculpaților se reține, că activitatea infracțională a inculpatului C. D. a constat, în concret, în faptul că l-a luat de gât pe partea vătămată minoră Muler Andreas, determinându-l să-l jignească pe inculpatul H. M. prin intimidare și ridicarea tonului la partea vătămată care de teamă a început să plângă. La scurt timp inculpatul C. D. le-a cerut, pe un ton răstit, părților vătămate să le dea telefoanele mobile și până acestea să se conformeze, inculpatul H. M. i-a luat din buzunar părții vătămate Muler Andreas telefonul mobil și l-a lovit cu pumnul în zona feței pentru a-i crea o stare reală de temere și astfel constrânsă moral să facă ceea ce i se cerea.

Pe fondul temerii create părții vătămate, inculpații C. D. și H. M. au exercitat, conjugat, aceeași presiune psihică asupra părții vătămate minore G. V. M., amenințându-l verbal și intimidându-l prin raportul de forțe și statura fizică, deposedându-l de telefonul mobil.

În contextul menționat inculpatul C. D. a lovit-o cu palma peste față pe partea vătămată G. V. M. și, în final, a intrat în posesia celor două telefoane mobile cărora le-a scos și aruncat cartelele S., găsite la percheziția domiciliară de la domiciliul inculpatului.

Din declarația martorului ocular M. A. rezultă, că cele două părți vătămate minore erau „evident intimidați de ceea ce făceau Ciubo și Alcool.”

Raportat la situația de fapt reținută anterior, pe baza probelor de la urmărirea penală, însușită ca atare de inculpatul C. D., rezultă, cu evidență, că acesta a utilizat amenințări verbale și violențe fizice pentru deposedarea părților vătămate de telefoanele mobile și suma de bani de 20 lei. În consecință, intrând în posesia bunurilor proprietatea părților vătămate prin acte de violență fizică și psihică inculpatul C. D. a săvârșit infracțiunile de tâlhărie, prevăzute și pedepsite de art. 211 alin. 1, 2 lit. c și alin. 2¹ lit. a Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal și de art. 211 alin. 1, 2 lit. c și alin. 2¹ lit. a Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal. D. urmare, solicitarea acestuia de schimbare a încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina sa din infracțiunile de tâlhărie în infracțiunile de abuz de încredere, prevăzute de art. 213 alin. 1 Cod penal este nefondată, urmând a fi respinsă ca atare, întrucât bunurile părților vătămate nu au fost deținute cu orice titlu de inculpatul C. D. anterior deposedării de acestea prin violențele exercitate de inculpat, așa cum o impun prevederile art. 213 alin. 1 Cod penal.

În considerarea faptului că inculpatul C. D. a săvârșit două infracțiuni de tâlhărie cu grad ridicat de periculozitate socială, având ca victime doi minori, ca a acționat împreună cu alt inculpat, H. M., și că se află în stare de recidivă post executorie, curtea apreciază, că cele două pedepse de câte 3 ani închisoare aplicate de prima instanță, cu reținerea art. 320¹ alin. 7 Cod procedură penală și a art. 74 alin. 2 Cod penal, nu sunt exagerat de mari în privința cuantumului, urmând a respinge critica respectivă din recursul inculpatului.

Constatând netemeinicia criticilor din recursul inculpatului C. D. dar și faptul că examinarea din oficiu nu a evidențiat alte cauze de reformare a hotărârii de fond, curtea, în temeiul prevederilor art. 385¹⁵ pct. 1 lit. b Cod procedură penală, va respinge recursul inculpatului ca nefondat.

Întrucât inculpatul C. D. a fost arestat preventiv în cauză, din pedeapsa de 3 ani închisoare se va deduce durata stării de arest preventiv cu începere de la 3.10.2013 la zi.

În baza prevederilor art. 192 alin. 2 Cod procedură penală va fi obligat recurentul inculpat C. D. să plătească statului suma de 600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza prevederilor art. 189 Cod procedură penală onorariul avocatului din oficiu B. C., în sumă de 200 lei se va avansa din fondul Ministerului Justiției către Baroul C..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art.385¹⁵ pct.1 lit.b Cod de procedură penală, respinge recursul declarat de recurentul inculpat C. D. – deținut în Penitenciarul Poarta Albă, județul C., împotriva sentinței penale nr.1120 din data de 3 octombrie 2013, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul penal nr._, ca nefondat.

În baza art.385¹⁷ alin.4, raportat la art.383 alin.2 Cod de procedură penală, cu referire la art.88 Cod penal, deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata stării de arest preventiv cu începere de la data de 03.10.2013 la zi.

În baza art.192 alin.2 Cod de procedură penală, obligă pe recurentul inculpat la plata sumei de 600 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art.189 Cod de procedură penală, onorariul de avocat oficiu B. C., în sumă de 200 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 11.12.2013.

Președinte, Judecător, Judecător,

C. C. D. I. N. V. L.

Grefier,

G. P.

Jud. fond: M. N.

Red.dec.jud.: V.L.

Tehnored.gref.: G.P.

2 ex./13.10.2014

← Furtul. Art.208 C.p.. Decizia nr. 1030/2013. Curtea de Apel...		Violarea de domiciliu. Art.192 C.p.. Decizia nr. 27/2013. Curtea... →

Tâlhărie. Art.211 C.p.. Decizia nr. 142/2013. Curtea de Apel CONSTANŢA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Tâlhărie. Art.211 C.p.. Decizia nr. 142/2013. Curtea de Apel CONSTANŢA