Ultrajul. Art. 239 C.p.. Decizia nr. 715/2013. Curtea de Apel CONSTANŢA

Curtea de Apel CONSTANŢA - Sentințe și decizii penale / 2013

Decizia nr. 715/2013 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 20-09-2013 în dosarul nr. 3906/212/2011*

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL C.

SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

Dosar nr._

DECIZIA PENALĂ NR. 715/P

Ședința publică din 20 septembrie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE: C. C.

JUDECĂTOR: A. I.

JUDECĂTOR: Z. F.

GREFIER: I. C.

Cu participarea Ministerului Public prin procuror R. C.

S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpații B. S. I. - domiciliat în C., ., ., . I. – domiciliat în C., .. 57, împotriva sentinței penale nr. 722/12.06.2012, și de părțile vătămate N. I. – domiciliat în C., . nr. 39, ., . și MITULIȚĂ M. A. – domiciliat în C., .. 108, . penale nr.722/12.06.2012 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._, având ca obiect ultrajul ( art. 329 cod penal).

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 19.09.2013 și au fost consemnate în încheierea de ședință, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar completul de judecată având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 20.09.2013, când a pronunțat următoarea decizie.

CURTEA

Asupra recursurilor penale de față:

Prin sentința penală nr.722/12.06.2012 a Judecătoriei C. s-a hotărât:

„În baza art. 334 Cod procedură penală, dispune schimbarea încadrării juridice a uneia dintre faptele reținute în sarcina inculpaților în dauna părții vătămate N. I. din infracțiunea de ultraj, prevăzută de art. 239 alin. 1, 2, 3, 5 Cod penal, în infracțiunea de ultraj, prevăzută de art. 239 alin. 1, 3, 5 Cod penal.

Respinge schimbarea de încadrare juridică din infracțiunea de ultraj în formă continuată asupra părții vătămate Mituliță M. A., prevăzută de art. 239 alin. 1, 2 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, în infracțiunea de ultraj, prevăzută de art. 239 alin. 1, 2 Cod penal.

Respinge cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de părțile vătămate, prin apărător, din infracțiunea de ultraj în formă continuată asupra părții vătămate Mituliță M. A., prevăzută de art. 239 alin. 1, 2 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, în infracțiunea de ultraj, prevăzută de art. 239 alin. 1,2,5 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.

Respinge cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpați, prin apărător, din infracțiunea de ultraj în formă continuată asupra părții vătămate Mituliță M. A., prevăzută de art. 239 alin. 1, 2 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, în infracțiunea de ultraj, prevăzută de art. 239 alin. 1 Cod penal.

I. În baza art. 239 alin. 1,3,5 Cod penal cu aplicarea art. 320 ind. 1 alin. 7 Cod procedură penală, condamnă pe inculpatul B. S. I., fiul lui G. și M., născut la data de 12.11.1962 în C., CNP_, domiciliat în C., ., ., ., jud. C., fără forme legale în C., .. 12A, jud. C., la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii ultraj (parte vătămată N. I.).

În baza art. 239 alin. 1, 2 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 320 ind. 1 alin. 7 Cod procedură penală, condamnă pe inculpatul B. S. I. la o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii ultraj (parte vătămată Mituliță M. A.).

În baza art. 321 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 320 ind. 1 alin. 7 Cod procedură penală, condamnă pe inculpatul B. S. I. la o pedeapsă de 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice.

În baza art. 272 ind. 1 Cod penal cu aplicarea art. 320 ind. 1 alin. 7 Cod procedură penală, condamnă pe inculpatul B. S. I. la o pedeapsă de 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii sfidarea organelor judiciare.

În baza art. 33 lit. a și b Cod penal cu aplicarea art. 34 alin. 1 lit. b Cod penal, contopește pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea, aceea de 1 an închisoare.

Pedeapsa se execută în regim de deținere, potrivit art. 57 Cod penal.

În baza art. 71 alin. 1 și 2 Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal, din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la terminarea executării pedepsei, până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei.

II. În baza art. 239 alin. 1,3,5 Cod penal cu aplicarea art. 320 ind. 1 alin. 7 Cod procedură penală, condamnă pe inculpatul B. I., fiul lui G. și M., născut la data de 03.04.1968 în C., CNP_, domiciliat în C., .. 57, jud. C., fără forme legale în C., .. 12A, jud. C., la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii ultraj (parte vătămată N. I.).

În baza art. 239 alin. 1, 2 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 320 ind. 1 alin. 7 Cod procedură penală, condamnă pe inculpatul B. I. la o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii ultraj (parte vătămată Mituliță M. A.).

În baza art. 321 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 320 ind. 1 alin. 7 Cod procedură penală, condamnă pe inculpatul B. I. la o pedeapsă de 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice.

În baza art. 272 ind. 1 Cod penal cu aplicarea art. 320 ind. 1 alin. 7 Cod procedură penală, condamnă pe inculpatul B. I. la o pedeapsă de 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii sfidarea organelor judiciare.

În baza art. 33 lit. a și b Cod penal cu aplicarea art. 34 alin. 1 lit. b Cod penal, contopește pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea, aceea de 1 an închisoare.

Pedeapsa se execută în regim de deținere, potrivit art. 57 Cod penal.

Ia act că inculpații și-au retras cererile reconvenționale formulate în cauză.

În baza art. 14, art. 15 și art. 346 alin. 1 Cod procedură penală raportat la art. 998-999 Cod civil, admite în parte acțiunile civile promovate de părțile vătămate constituite părți civile Mituliță M. A. și N. I..

Obligă inculpații în solidar la plata către partea civilă N. I. a sumei de 2289,74 lei, cu titlu de despăgubiri materiale, și a sumei de 8000 de euro, echivalentul în lei la data plății, cu titlu de daune morale.

Obligă inculpații în solidar la plata către partea civilă Mituliță M. A. a sumei de 1350 lei, cu titlu de despăgubiri materiale, și a sumei de 3000 de euro, echivalentul în lei la data plății, cu titlu de daune morale.

În baza art. 193 alin. 1,4 Cod procedură penală raportat la art. 191 alin. 2 Cod procedură penală, obligă inculpații în solidar la plata către partea civilă N. I. a sumei de 1200 de lei, reprezentând onorariul avocațial, și către partea civilă Mituliță M. A. a sumei de 1000 de lei, reprezentând onorariul avocațial.

În baza art. 191 alin. 1,2 Cod procedură penală, obligă inculpații la plata a câte 3400 de lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat”.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele ;

„Prin rechizitoriul nr. 93/P/2011 din data de 09.02.2011 al Parchetului de pe lângă Tribunalul C., înregistrat pe rolul Judecătoriei C. la data de 14.02.2011 sub număr unic de dosar_, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpaților B. S. I. și B. I. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de ultraj prev. de art. 239 alin. 1,2,3 și 5 C.p. (parte vătămată N. I.), ultraj prev. de art. 239 alin. 1 și 2 C.p. (parte vătămată Mituliță M. A.), ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice prev. de art. 321 alin.1 C.p. și sfidarea organelor judiciare prev. de art. 272¹ C.p., cu aplicarea art. 33 lit.a și b C.p.; neînceperea urmăririi penale față de numiții N. I. și Mituliță M. A. sub aspectul infracțiunii de purtare abuzivă prev. de art. 250 alin.3 C.p.; neînceperea urmăririi penale față de numitul B. I. sub aspectul infracțiunii de distrugere prev. de art. 217 alin.1 C.p..

Prin actul de sesizare a instanței s-a reținut, în esență, că în seara de 09.09.2009, inculpații B. S. I. și B. I. au provocat scandal public, dedându-se la manifestări contrare normelor de conviețuire socială, în fața sediului Primăriei comunei C., respectiv la sediul Poliției C., l-au insultat, amenințat și lovit pe partea vătămată N. I. – agent principal de poliție aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, cauzându-i vătămări ce au necesitat pentru vindecare 35-40 de zile de îngrijiri medicale, după care, în incinta sediului Poliției Comunitare C. l-au insultat, amenințat și lovit pe partea vătămată Mituliță M. A. – lucrător de poliție comunitară, aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, cauzându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare 8-9 zile de îngrijiri medicale.

Prin sentința penală nr. 553/27.05.2011 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, s-a dispus, în baza art. 239 alin.1,2,3 și 5 C.p. cu aplicarea art. 320¹ alin.7 C.p.p. condamnarea inculpatului B. S. I. la pedeapsa de 1 an închisoare; în baza art. 239 alin.1,2 C.p. cu aplicarea art. 320¹ alin.7 C.p.p. condamnarea inculpatului B. S. I. la pedeapsa de 6 luni închisoare; în baza art. 321 alin. 1 C.p. cu aplicarea art. 320¹ alin.7 C.p.p. condamnarea inculpatului B. S. I. la pedeapsa de 8 luni închisoare; în baza art. 272¹ C.p.p. cu aplicarea art. 320¹ alin.7 C.p.p. condamnarea inculpatului B. S. I. la pedeapsa de 2 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a C.p. și art. 34 lit. b C.p. au fost contopite cele 4 pedepse și i s-a aplicat inculpatului B. S. I. pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare, cu executare în regim de detenție conform art. 57 C.p.

Prin aceeași sentință, Judecătoria C. a dispus, în baza art. 239 alin.1,2,3 și 5 C.p. cu aplicarea art. 320¹ alin.7 C.p.p. condamnarea inculpatului B. I. la pedeapsa de 1 an închisoare; în baza art. 239 alin.1,2 C.p. cu aplicarea art. 320¹ alin.7 C.p.p. condamnarea inculpatului B. I. la pedeapsa de 6 luni închisoare; în baza art. 321 alin. 1 C.p. cu aplicarea art. 320¹ alin.7 C.p.p. condamnarea inculpatului B. I. la pedeapsa de 8 luni închisoare; în baza art. 272¹ C.p.p. cu aplicarea art. 320¹ alin.7 C.p.p. condamnarea inculpatului B. I. la pedeapsa de 2 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a C.p. și art. 34 lit. b C.p. au fost contopite cele 4 pedepse și aplică inculpatului B. I. pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare, cu executare în regim de detenție conform art. 57 C.p.

Împotriva acestei sentințe penale au declarat recurs inculpații B. S. I. și B. I., criticând sentința recurată prin prisma dispozițiilor referitoare la legala sesizare a instanței de judecată, prin prisma încuviințării în mod greșit a aplicării procedurii prevăzute de art. 320 ind. 1 Cod procedură penală, precum și cu privire la modalitatea de individualizare a executării pedepselor rezultante aplicate inculpaților.

Totodată, sentința penală a mai fost recurată și de către av. D. M., referitor la încheierea prin care s-a dispus înlăturarea omisiunii vădite cu privire la onorariul avocațial ce i se cuvenea acesteia pentru asistența juridică acordată în cursul urmăririi penale.

Prin decizia penală nr. 984/P/27.10.2011 pronunțată în dosarul nr._, Curtea de Apel C. a admis recursurile declarate în cauză, a casat sentința recurată și încheierea din data de 27.05.2011 și a dispus rejudecarea cauzei de către prima instanța, anume Judecătoria C., menținând actele îndeplinite și măsurile dispuse până la termenul de judecată din data de 16.05.2011.

Pentru a dispune casarea sentinței penale și trimiterea spre rejudecare a cauzei, instanța de recurs a observat că prima instanță s-a pronunțat pentru o altă infracțiune decât cea dedusă judecății cu referire la partea vătămată Mituliță M. A., în sensul că nu a reținut forma continuată a infracțiunii prevăzute de art. 239 alin. 1,2 Cod penal, așa cum se reținuse prin rechizitoriu în sarcina inculpaților, fără însă a proceda în prealabil la punerea în discuție a unei eventuale schimbări de încadrare juridică a faptei relativ la persoana vătămată menționată.

Cauza a fost reînregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 23.11.2011, sub număr unic de dosar_ .

Trebuie menționat faptul că, în cadrul procesului penal, părțile vătămate N. I. și Mituliță M. A. s-au constituit părți civile, exercitând astfel acțiunea civilă alăturat acțiunii penale. În condițiile în care, la termenul de judecată din data de 16.05.2011, inculpaților li s-a încuviințat aplicarea procedurii prevăzute de art. 320 ind. 1 Cod procedură penală, instanța a dispus disjungerea laturii civile a cauzei și formarea dosarului nr._/212/2011, întrucât pentru soluționarea acțiunilor civile exercitate în cauză se impunea administrarea de probe.

Ca urmare a casării cu trimitere spre rejudecare a sentinței penale pronunțate de Judecătoria C. cu privire la latura penală a cauzei, la termenul de judecată din data de 09.01.2012, instanța a procedat la reunirea cauzei cu numărul_/212/2011 privind latura civilă a cauzei la dosarul nr._, format în urma reînregistrării dosarului.

Instanța constată că în cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: plângerea și declarațiile părții vătămate N. I., raport de constatare medico-legală nr.527/A1/16.09.2009, plângerea și declarațiile părții vătămate Mituliță M. A., raport de constatare medico-legală nr.526/A1/16.09.2009, acte medicale, certificat medico-legal nr.1658/T/15.09.2009, certificat medico-legal nr.1664/A2/17.09.2009, adresa nr._/2009 a Poliției Comunale C., fișa postului părții vătămate N. I., adresa nr._/2009 a IPJ C. – Serviciul Management Resurse Umane, contract individual de muncă nr.4580/2007 al părții vătămate Mituliță M. A., fișa postului părții vătămate Mituliță M. A., adresa nr.8765/2009 a Consiliului Local C., declarațiile martorilor S. F., V. G., G. V., Nomon Remis, I. F. L..

Cu referire la procedura în fața instanței de judecată, trebuie făcute următoarele precizări:

În cursul judecății, în primul ciclu procesual inculpații au beneficiat de asistență juridică obligatorie, fiind asistați de apărător ales (împuternicire avocațială la fila 12 dosar_ ), în prezența căruia, la termenul de judecată din data de 16.05.2011, după ce li s-au adus la cunoștință conținutul rechizitoriului, inculpații au solicitat instanței ca judecarea cauzei să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, conform procedurii prevăzute de art. 320 ind. 1 Cod procedură penală.

Inculpații B. S. I. și B. S. au declarat, înainte de începerea cercetării judecătorești, că recunosc în totalitate săvârșirea faptei reținute în sarcina lor prin rechizitoriu și că înțeleg să se judece pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale pe care și le însușesc și că nu solicită administrarea de probe, cu excepția înscrisurilor în circumstanțiere.

Instanța a încuviințat cererea inculpaților de aplicare a procedurii prevăzute de art. 320 ind. 1 Cod procedură penală. Ulterior acestui moment, apărarea a solicitat și i s-a încuviințat administrarea de înscrisuri în circumstanțierea inculpaților, respectiv certificat de căsătorie al inculpatului B. I.; certificatele de naștere al copiilor inculpatului B. I.; adeverința nr. 0413/17.03.2011 emisă de . SRL C. din care reiese că inculpatul B. I. este angajatul acestei societăți din data de 02.08.2010, pe durată nedeterminată, având calitatea de muncitor necalificat, precum și o caracterizare din partea societății; două caracterizări ale inculpatului B. I.; adeverința nr. 1192/17.03.2011 emisă de Spitalul Clinic Căi Ferate C. din care reiese că inculpatul B. S. I. este angajatul acestei unități de la data de 20.04.1987 pe durată nedeterminată, având calitatea de muncitor II, precum și o caracterizare a inculpatului făcută de unitatea angajatoare; două caracterizări ale inculpatului B. S. I..

În cel de-al doilea ciclu procesual, inculpații, asistați de apărător ales av. P. N. (împuternicire avocațială la fila 15 dosar_ ) au înțeles să invoce nulitatea absolută a actului de sesizare a instanței de judecată, pe motiv că rechizitoriul a fost întocmit de către P. de pe lângă Tribunalul C., deși competența materială de judecare a cauzei revine judecătoriei, împrejurare față de care urmărirea penală trebuia efectuată de un parchet de pe lângă judecătorie, context în care inculpații au adus critice și deciziei penale pronunțate de instanța de recurs, solicitând restituirea cauzei la procuror pentru refacerea urmăririi penale. Aceste aspecte au fost dezvoltate de către inculpați prin înscrisurile aflate la filele 12-13 și 23-25 din dosarul instanței_ .

Cu privire la aspectele invocate de către inculpați, referitoare la nelegala sesizare a instanței de judecată ca urmare a încălcării dispozițiilor care reglementează competența materială a organelor de urmărire penală, observându-se că acestea au fost susținute și în fața instanței de recurs, cu ocazia soluționării recursului declarat împotriva sentinței penale nr. 553/27.05.2011 a Judecătoriei C., instanța de control judiciar analizând aceste susțineri în cuprinsul deciziei penale nr. 984/P/27.10.2011, considerându-le neîntemeiate, judecătoria și-a însușit considerentele curții, cu consecința respingerii solicitărilor apărării.

Analizând întregul material probator administrat în cauză în cursul urmăririi penale, instanța reține următoarea situație de fapt:

În seara de 09.09.2009, partea vătămată N. I. – agent principal de poliție în cadrul Poliției Comunale C. se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu de asigurare a ordinii și liniștii publice, deplasându-se în acest sens, la volanul autoturismului poliției pe raza localității C.. La intersecția străzilor Miorița și Cireșica, partea vătămată a remarcat prezența inculpatului B. I., care spărgea geamul adăpostului stației de microbuz. Față de cele constatate, fiind avertizat cu privire la comportamentul inculpatului și de către numitul B. D. – persoană aflată întâmplător în zonă, partea vătămată i-a solicitat inculpatului B. I. datele de identitate. Aflat sub influența băuturilor alcoolice, inculpatul a refuzat, astfel că partea vătămată a procedat la încătușarea acestuia și conducerea sa la sediul poliției.

Partea vătămată a oprit autoturismul în fața sediului Primăriei Comunei C., a deschis portiera stânga spate și a solicitat martorului S. F., precum și altor două persoane rămase neidentificate, relații cu privire la identitatea inculpatului. Cei întrebați nu au fost în măsură să ofere informații care să conducă la identificarea inculpatului, context în care, de autoturismul poliției s-a apropiat inculpatul B. S. I. care a precizat că persoana încătușată este fratele său, cerându-i agentului de poliție să îl lase în pace, să poată pleca.

Partea vătămată i-a solicitat inculpatului B. S. I. să prezinte un act de identitate, moment în care acesta a început să adreseze cuvinte obscene. Fără nici un fel de avertisment prealabil, inculpatul B. S. I. a lovit cu pumnul în față partea vătămată, după care l-a împins pe martorul S. F., acesta din urmă reproșându-i că agresează un lucrător de poliție.

În continuare, inculpații au proferat injurii, inculpatul B. S. I. apropiindu-se de partea vătămată N. I. și lovind-o din nou pe aceasta în zona gâtului.

Partea vătămată l-a prins pe inculpat de braț și a reușit să-l imobilizeze la sol, moment în care inculpatul B. I. a coborât din autoturism și a lovit, în mod repetat partea vătămată, cu piciorul în torace și peste mână. În sprijinul părții vătămate a intervenit martorul S. F. care l-a îndepărtat pe inculpatul B. I..

Cele întâmplate au fost observate de către martora I. F. L. – agent de poliție comunitară, care a solicitat intervenția colegilor săi. La fața locului a sosit un echipaj al poliției comunitare format din martorii Nomon Remis și V. G., care au ajutat-o pe partea vătămată la imobilizarea inculpatului B. S. I. și au cerut sprijinul celui de-al doilea echipaj de poliție comunitară.

În tot acest timp, inculpații au proferat injurii și amenințări cu moartea la adresa părții vătămate N. I..

Inculpații au fost conduși la sediul Poliției C. unde au sosit și partea vătămată Mituliță M. A. și martorul G. V. – ambii agenți de poliție comunitară.

În incinta instituției, inculpații au continuat să adreseze celor prezenți cuvinte obscene și amenințări cu săvârșirea unor acte de violență și cu moartea, inculpatul B. I. scuipându-l la un moment dat pe martorul V. G..

De asemenea, inculpații loveau cu picioarele pe toți cei care se apropiau de ei, agresând astfel și partea vătămată Mituliță M. A..

În continuare, inculpații s-au apropiat unul de celălalt, s-au pupat și au început să se agreseze reciproc, lovindu-se cap în cap și mușcându-se de urechi cu scopul de a suferi leziuni, amenințând lucrătorii de poliție că beneficiază de serviciile unor avocați care vor sesiza organele judiciare cu privire la aceste vătămări cu consecința destituirii părților vătămate și a martorilor din structurile poliției.

Văzând acestea, lucrătorii de poliție i-au introdus în încăperi diferite, împrejurări în care inculpatul B. I. a lovit partea vătămată Mituliță M. A. cu piciorul în zona frunții .

Ulterior, alertat de un zgomot puternic, partea vătămată Mituliță M. A. s-a deplasat în încăperea unde se găsea inculpatul B. I. și a constatat că acesta răsturnase o bancă, inculpatul aflându-se căzut la sol. Partea vătămată l-a ajutat să se ridice, s-a întors cu spatele, moment în care inculpatul a lovit-o puternic cu piciorul în mâna dreaptă.

Raportat la amploarea incidentului, a fost solicitată intervenția comandantului Poliției C., la sediul poliției sosind totodată și o ambulanță.

Părțile vătămate s-au deplasat la Spitalul Clinic Județean de Urgență C. unde au primit îngrijiri medicale.

Potrivit actelor de constatare medico-legală, partea vătămată N. I. a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare 35-40 de zile de îngrijiri medicale, iar partea vătămată Mituliță M. A. leziuni ce au necesitat pentru vindecare 8-9 zile de îngrijiri medicale.

Instanța constată că faptele există, constituie infracțiuni și a fost săvârșite de către inculpați.

Sub aspect obiectiv, faptele inculpaților B. S. I. și B. I. care în seara de 09.09.2009, în loc public, au adus atingere bunelor moravuri, l-au insultat, amenințat și lovit pe partea vătămată N. I. – agent principal de poliție aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, cauzându-i vătămări ce au necesitat pentru vindecare 35-40 de zile de îngrijiri medicale, după care, l-au insultat, amenințat și lovit pe partea vătămată Mituliță M. A. – lucrător de poliție comunitară, aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, cauzându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare 8-9 zile de îngrijiri medicale și pentru fapte îndeplinite de părțile vătămate în exercițiul funcției întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de ultraj prev. de art. 239 alin. 1,3 și 5 C.p. în dauna părții vătămate N. I., ultraj prev. de art. 239 alin. 1 și 2 C.p. cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal în dauna părții vătămate Mituliță M. A., ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice prev. de art. 321 alin.1 C.p. și sfidarea organelor judiciare prev. de art. 272¹ C.p., cu aplicarea art. 33 lit.a și b C.p.

Sub aspectul laturii subiective, inculpații au săvârșit infracțiunile cu intenție.

În ceea ce privește infracțiunea de ultraj în dauna părții vătămate N. I., se observă că prin rechizitoriu s-a considerat că această infracțiune este încadrată în drept în dispozițiile art. 239 alin. 1,2,3,5 Cod penal. Acest punct de vedere nu este împărtășit și de instanță, în condițiile în care partea vătămată N. I. a suferit vătămări corporale ca urmare a agresiunilor fizice exercitate asupra sa de către inculpați (inculpatul B. S. I. l-a lovit cu pumnul în față pe N. I., iar inculpatul B. I. l-a lovit, cu piciorul, în zona coastelor și a brațului drept pe N. I.), pentru vindecarea cărora partea vătămată a necesitat 35-40 zile de îngrijiri medicale.

Elementul material al infracțiunii de ultraj se realizează printr-o faptă de amenințare, în accepțiunea prevederilor art. 193 Cod penal, infracțiune care este absorbită în cea de ultraj (alin. 1 al art. 239 Cod penal), printr-o faptă de lovire sau alte violențe, în accepțiunea prevederilor art. 180 Cod penal, infracțiune care este absorbită în cea de ultraj (alin. 2 al art. 239 Cod penal), printr-o faptă de vătămare corporală în accepțiunea art. 181 Cod penal, absorbită de infracțiunea de ultraj (alin. 3 al art. 239 Cod penal) sau printr-o faptă de vătămare corporală gravă în accepțiunea art. 182 Cod penal, absorbită de infracțiunea de ultraj (alin. 4 al art. 239 Cod penal).

Întrucât partea vătămată N. I. a necesitat un număr de 35-40 de zile de îngrijiri medicale pentru vindecarea leziunilor cauzate de actele de violență exercitate asupra sa de către inculpați, se observă că acestuia i s-a cauzat o vătămare corporală, în accepțiunea art. 181 Cod penal, motiv pentru care în sarcina inculpaților urmează a se reține săvârșirea infracțiunii de ultraj prevăzută de art. 239 alin. 1,3,5 Cod penal asupra acestei părți vătămate, care avea calitatea de agent de poliție.

Față de aceste aspecte reliefate anterior, în baza art. 334 Cod procedură penală, instanța va dispune schimbarea încadrării juridice a uneia dintre faptele reținute în sarcina inculpaților în dauna părții vătămate N. I. din infracțiunea de ultraj, prevăzută de art. 239 alin. 1, 2, 3, 5 Cod penal, în infracțiunea de ultraj, prevăzută de art. 239 alin. 1, 3, 5 Cod penal.

Instanța nu poate da curs solicitării inculpaților de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea de ultraj în formă continuată asupra părții vătămate Mituliță M. A., prevăzută de art. 239 alin. 1, 2 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, în infracțiunea de ultraj, prevăzută de art. 239 alin. 1 Cod penal, aspect pus în discuție inclusiv de către instanță, ca urmare a considerentelor deciziei de casare cu trimitere.

Astfel, instanța consideră că se impune reținerea formei continuate a infracțiunii de ultraj asupra părții vătămate Mituliță M. A., în condițiile în care actele de violență exercitate de către inculpați asupra acesteia nu au avut loc doar într-un anumit interval de timp, ci au fost exercitate în mod discontinuu, la intervale scurte de timp, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în momentul în care condițiile de loc au permis inculpaților să-l agreseze pe agentul de poliție comunitară.

Față de cele expuse, instanța urmează a respinge această cerere de schimbare de încadrare juridică.

Referitor la solicitarea părților vătămate, prin apărător, de schimbare a încadrării juridice formulată de părțile vătămate, prin apărător, din infracțiunea de ultraj în formă continuată asupra părții vătămate Mituliță M. A., prevăzută de art. 239 alin. 1, 2 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, în infracțiunea de ultraj, prevăzută de art. 239 alin. 1,2,5 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, instanța urmează a o respinge, pentru următoarele considerente:

La momentul săvârșirii infracțiunilor, partea vătămată Mituliță M. A. se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu, respectiv era angajat al Primăriei Comunei C. – Serviciul Poliție Comunitară în funcția de referent clasa IIIa,grad profesional asistent (fila 39 dosar urmărire penală). Potrivit fișei postului acestuia, partea vătămată executa activități de ordine publică pe raza de competență a . primarului, astfel că partea vătămată avea calitatea de funcționar public care îndeplinește o funcție care implică exercițiul autorității de stat. Însă, în raport de atribuțiile părții vătămate, așa cum acestea sunt menționate în fișa postului (filele 41-44 dosar urmărire penală), pentru a se reține calitatea de polițist a părții vătămate Mituliță M. A. în accepțiunea dispozițiilor art. 239 alin. 5 Cod penal, este necesar ca acesta să aibă și atribuții menționate în Legea nr. 218/2002, însă o parte dintre aceste atribuții au fost preluate de către poliția comunitară începând cu 2011, la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 155/2010 privind poliția locală.

În ceea ce privește infracțiunile de ultraj, instanța reține că inculpații au săvârșit aceste infracțiuni cu forma de vinovăție cerută de lege, respectiv intenția directă, întrucât inculpații au avut reprezentarea faptului că părțile vătămate au calitatea de agent de poliție, respectiv agent de poliție comunitară, adică funcționari publici care îndeplinesc o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, actele de violență ale inculpaților asupra părților vătămate fiind exercitate în timp ce părțile vătămate se aflau în exercițiul atribuțiilor lor.

În ceea ce privește infracțiunea prev. de art. 321 alin.1 C.p., se impune a fi făcute următoarele precizări:

Astfel, art. 321 alin.1 C.p. incriminează fapta persoanei care, în public, comite acte și gesturi, proferează cuvinte sau expresii ori se dedă la orice alte manifestări prin care aduce atingere bunelor moravuri sau se produce scandal public.

Așadar, obiectul infracțiunii prev. de art. 321 alin.1 C.p. îl constituie relațiile sociale care asigură respectarea regulilor de conviețuire socială de către toți cetățenii și, indiferent de modul în care se aduce atingere bunelor moravuri (acte, gesturi, proferare de expresii etc.) este necesar ca fapta să se comită în public și să prezinte o anumită gravitate.

Din această perspectivă, rezultatul actelor sau gesturilor, cuvintelor sau expresiilor ori manifestărilor de orice fel, în public, trebuie să fie o atingere adusă bunelor moravuri sau un scandal public.

Este vorba așadar, de două rezultate pe care legea le prevede alternativ, ceea ce înseamnă că, pentru existența infracțiunii este suficient să se producă numai unul dintre aceste rezultate.

Astfel, doctrina a explicat că actele, gesturile, cuvintele, expresiile sau manifestările aduc atingere bunelor moravuri atunci când contravin obiceiurilor, deprinderilor, comportărilor care sunt compatibile cu respectul reciproc, cu păstrarea demnității umane, cu observarea decenței în cuvinte și atitudini.

Atâta timp cât inculpații, în centrul comunei C., în fața sediului Primăriei, au adresat cuvinte obscene, amenințări și au lovit un agent de poliție aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, manifestări apte să producă temere și panică, fiind solicitată astfel intervenția tuturor lucrătorilor de poliție comunitară aflați în serviciu la data respectivă, instanța reține că sunt întrunite condițiile cerute de lege sub aspectul laturii obiective a infracțiunii prev. de art. 321 alin.1 C.p., prin faptele săvârșite inculpații cauzând o tulburare de mare intensitate climatului necesar desfășurării normale a vieții sociale, a securității sociale precum și a respectului demnității umane”.

În termen legal, împotriva sentinței primei instanțe au declarat recurs inculpații B. S. I. și B. I. criticând sentința primei instanțe, atât sub aspectul nelegalității, cât și al netemeiniciei.

De asemenea, au declarat recurs și părțile vătămate N. I. și Mituliță M. A., sub aspectul greșitei soluționări a acțiunii civile, solicitând majorarea daunelor morale.

Examinând legalitatea și temeinicia recursurilor declarate de cei doi inculpați ,Curtea constată că din punct de vedere al acțiunii penale acestea sunt nefondate.

Astfel, instanța de fond, la solicitarea expresă a celor doi inculpați a soluționat cauza în condițiile art. 320 ind 1 c.p.p. respectiv judecata în cazul recunoașterii vinovăției .

În aceste condiții, potrivit art. 320 ind 1 al. 2 c.p.p., judecata a avut loc numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, întrucât cei doi inculpați recurenți. au recunoscut în totalitate faptele reținute în actul de sesizare al instanței nu au solicitat administrarea de noi probe, cu excepția înscrisurilor în circumstanțiere.

În aceste condiții, motivele de recurs invocate de către apărătorul celor doi recurenți, că nu au fost reținute circ în favoarea acestora și nu s-au administrat probe în acest sens, cât și critica privind nulitatea absolută a rechizitoriului de către P. de pe lângă Tribunalul C. sunt nefondate și urmează a fi respinse ca atare.

Din motivarea primei instanțe, rezultă că la individualizarea judiciară a pedepselor s-au avut în vedere criteriile prev. de art. 72 cod penal, respectiv dispozițiile din partea generală a codului penal, limitele de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunile de ultraj, prev de art. 239 al.1,3 și 5 c.p., limite ce au fost reduse cu o treime, potrivit art. 320 ind 1 al. 7 c.p.p., relațiile sociale încălcate, dar și condițiile și împrejurările comiterii faptelor,care denotă un grad ridicat de pericol social al faptelor comise, constând în amenințarea și agresarea părților vătămate, lucrători de poliție aflați în exercita atribuțiilor de serviciu, cauzându-le leziuni ce au necesitat pentru vindecare 35 – 40 zile de îngrijiri medicale și respectiv 8-9 zile de îngrijiri medicale.

De asemenea, s-au reținut date privind persoana și conduita inculpaților,. respectiv lipsa antecedentelor penale și conduita acestora în faza de cercetare judecătorească când au recunoscut și regretat faptele comise.

În ceea ce privește soluționarea acțiunii penal, constată că recursul declarat de cei doi inculpați este nefundat.

Sunt admisibile recursurile inculpaților, însă, numai în ce privește greșita soluționare a acțiunii civile .

Din probele administrate în cursul cercetării judecătorești, cât și din declarațiile părților civile, cât și a martorilor audiați în cauză, rezultă că partea vătămată N. I. a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare 35-40 zile de îngrijiri medicale, iar partea vătămată Mituliță M. A. 8-9 zile de îngrijiri medicale.

La stabilirea daunelor morale se are în vedere numărul de îngrijiri medicale de care au beneficiat părțile vătămate pentru vindecarea leziunilor, natura leziunilor suferite, disconfortul suferit, dar și împrejurarea că cele 2 părți vătămate erau polițiști, erau în exercitarea atribuțiilor de serviciu, li s-a adus o atingere demnității acestora.

În aceste condiții pentru repararea daunelor morale, suferite de părțile vătămate,curtea le apreciază ca fiind exagerat cuantumul acestora acordat de instanța de fond, motiv pentru care, prin casarea în parte a sentinței recurate, va dispune reducerea daunelor morale de la 8.000 euro la 2.000 euro, echivalentul în lei la data efectivă a plății pentru partea civilă N. I. și de la 3.000 euro la 500 euro echivalentul în lei la data plății efective pentru partea civilă Mituliță M. A..

În baza art. 192 al.3 c.p.p. cheltuielile judiciare avansate de recurenții inculpați B. S. I. și B. I., rămân în sarcina statului .

În baza art.189 Cod de procedură penală, onorariile de avocați oficiu Ciocovianu L. și Carașcă I., în sumă a câte 150 lei, se vor avansa din fondul Ministerului Justiției

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În baza art.385¹⁵ pct.2 lit.d Cod de procedură penală, admite recursurile declarate de recurenții inculpați B. S. I. și B. I. împotriva sentinței penale nr.722/12.06.2012 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._ .

Casează în parte sentința penală recurată și, rejudecând, reduce cuantumul daunelor morale acordate părții civile N. I. de la suma de 8.000 de euro, echivalent în lei la data efectivă a plății, la suma de 2000 de euro, echivalent în lei la data efectivă a plății, precum și cuantumul daunelor morale acordate părții civile Mituliță M. A., de la suma de 3000 de euro, echivalent în lei la data efectivă a plății, la suma de 500 de euro, echivalent în lei la data efectivă a plății.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale recurate.

În baza art.385¹⁵ pct.1 lit.b Cod de procedură penală, respinge recursurile declarate împotriva aceleiași sentințe penale de recurentele părți civile N. I. și Mituliță M. A., ca nefondate.

În baza art.192 alin.3 Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare avansate în recursurile inculpaților B. S. I. și B. I. rămân în sarcina statului.

În baza art.192 alin.2 Cod de procedură penală, obligă pe recurentele părți civile N. I. și Mituliță M. Nadrei la plata a câte 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art.189 Cod de procedură penală, onorariile de avocați oficiu Ciocovianu L. și Carașcă I., în sumă a câte 150 lei, se vor avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 20.09.2013.

Președinte,Judecător,Judecător,

C. C. A. IancaZoița F.

Grefier,

I. C.

Jud fond :D M.

Red. dec jud. Z F.

2ex/11.11.2013

← Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 134/2013. Curtea...		Lipsirea de libertate în mod ilegal. Art. 189 C.p.. Decizia nr.... →

Ultrajul. Art. 239 C.p.. Decizia nr. 715/2013. Curtea de Apel CONSTANŢA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Ultrajul. Art. 239 C.p.. Decizia nr. 715/2013. Curtea de Apel CONSTANŢA