Abandonul de familie. Art.378 NCP. Decizia nr. 158/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 158/2015 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 15-10-2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ Nr. 158/MP
Ședința publică de la 15 Octombrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE - M. D. M.
Judecător - C. C.
Cu participarea: Grefier - C. A.
Ministerului Public prin procuror I. D. din cadrul
Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.
S-a luat în examinare apelul penal formulat împotriva sentinței penale nr.42 din 19.05.2015 pronunțată de Judecătoria Hârșova în dosarul penal nr._ de:
- P. DE PE L. JUDECATORIA HARSOVA, privind pe inculpatul R. C., CNP_, domiciliat în ., ., nr.2, județul C., domiciliat efectiv în com. Saraiu, ., jud. C., trimis în judecată în stare de libertate pentru săvârșirea infracțiunii de abandon de familie, prevăzută de art. 378 alin.1 lit.c Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 08 octombrie 2015și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată și care face parte integrantă din prezenta decizie, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei la data de 15 octombrie 2015, când a pronunțat prezenta decizie.
CURTEA,
Asupra apelului penal de față:
P. sentința penală nr. 42/19.05.2015 pronunțată de Judecătoria Hârșova în dosarul penal nr._ s-au hotărât următoarele:
In baza art.396 alin.5 C.proc.pen raportat la art. 16 lit.b C.proc.pen. achita inculpatul R. C.- fiul lui I. și A., născut la data de 09.07.1963 în ., domiciliat în comuna Saraiu, ..42, jud. C., CNP-_, cetățenie română, divorțat, studii 10 clase, fără ocupație, fără antecedente penale, pentru savârșirea infracțiunii prevăzute de art. 378 alin.1 lit. c C. pen .
In baza art.398 C.proc.pen raportat la art. 274 alin.3 C.proc.pen. cheltuielile judicare ramin in sarcina statului.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că inculpatul R. C. și persoana vătămată R. G. au fost căsătoriți din data de 28.08.1998, căsătorie înregistrată în Registrul stării civile al Primăriei comunei Saraiu sub nr. 8 din acea dată.
Din căsătoria părților s-au născut trei copii, doi baieti: N. si F., in prezent majori si minora R. E. A. M., la data de 30.09.1998; datorită unor neînțelegeri părțile s-au despărțit.
Timp de sapte ani, in perioada 2004-2011, reclamantul a crescut singur cei trei copii, sotia acestuia fiind implicata . concubinaj cu o persoana de etnie rroma.
P. sentința civilă nr. 653/27.10.2011 a Judecătoriei Hârșova pronunțată în dosarul civil nr._ s-a dispus desfacerea căsătoriei încheiate între părți din culpa comună a acestora. Minora R. E. A. M. a fost încredințată spre creștere și educare mamei pârâte.
Inculpatul a fost obligat la plata unei pensii de întreținere în favoarea acesteia în cuantum de ¼ din venitul minim pe economie. Obligația de întreținere a început să curgă de la data de 16.08.2011, urmând a se finaliza la majoratul copilului.
In fata instantei de judecata inculpatul R. C. a precizat ca nu s-a sustras de la plata pensiei de intretinere in favoarea minorei, insa nu a dispus de resursele financiare necesare. Nu are un venit permanent, obtinind venituri ocazionale din prestarea diverselor munci la câmp si din cresterea animalelor. Aceste indeletniciri nu sunt producatoare de venituri stabile, o perioada indelungata de timp nu a incasat nicio suma de bani din valorificarea laptelui catre stat insa, începând cu anul 2014 a început să achite din sumele restante potrivit chitantelor depuse la dosar.
Precizeaza ca o mult timp nu a putut lua legatura cu fosta sotie pentru a-i trimite banii reprezentind pensia de intretinere a minorei, intrucit aceasta era plecata in Spania.
Fapta inculpatului R. C. constând in aceea ca, de la data de 16.08.2011 si pâna in prezent, nu a achitat pensia de intretinere, asa cum a fost obligat pe cale judecatoreasca, in favoarea minorei R. E. M., nu intruneste elementele constitutive ale infractiunii de abandon de familie prevazute de art. 378 alin.1 lit.c C.pen cu aplicarea art.5 C.pen.
Din analiza cazierului judiciar existent in dosarul cauzei rezulta ca inculpatul nu poseda antecedente penale .
Art. 16 C.pr.pen. prevede cazurile care împiedică punerea în mișcare și exercitarea acțiunii penale.
Astfel potrivit art. 16 alin.1 C.pr.pen.: "Acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare, iar când a fost pusă în mișcare nu mai poate fi exercitată dacă: …. lit.b) fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege ".
Din probatoriul administrat în cauza instanta a retinut ca pentru a fi tras la raspundere penala inculpatul R. C. trebuie dovedita reaua credinta a acestuia in neindeplinirea obligatiei de intretinere stabilite in sarcina sa prin hotarire judecatoreasca.
Instanta a avut in vedere nu numai imprejurarile ce s-au produs dupa data de 16.08.2011 când a fost instituita in sarcina inculpatului obligatia de a plati pensie de intretinere in favoarea fiicei sale dar si cele anterioare acestui moment.
Inculpatul si-a intretinut singur cei trei copii, timp de sapte ani, de când sotia a parasit domiciliul conjugal si s-a implicat .. Ulterior, sotia nu s-a mai reintors in domicliul comun, ci a introdus actiunea de divort.
Minora a fost incredintata mamei, spre crestere si educare, cei doi baieti din casatorie fiind majori insa locuind, in continuare, alaturi de tatal lor.
F. sotie a plecat cu minora in satul B., ..
Relatiile solicitate de organele judiciare cu privire la starea materiala a inculpatului privesc doar perioada 2013-2014, insa pentru anii 2011-2012, nu exista nicio referire cu privire la situatia sa financiara.
Pe parcursul cercetarii judecatoresti instanta a constatat buna credinta a inculpatului si a luat act de eforturile sale pentru a achita pensia de intretinere restanta datorata minorei, insa atunci cind a obtinut venituri financiare care i-au permis acest lucru.
Nu din rea credinta nu a achitat pensie de intetinere in perioada 2011 -2014 ci din lipsa resurselor financiare si fara a –i neglija pe ceilalti doi copii rezultati din casatoria cu fosta sotie.
Pe baza considerentelor mentionate anterior, instanta a apreciat ca nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de abandon de familie prevazute de art. 378 alin.1 lit.c C.pen.
Împotriva sentinței penale nr. 42/19.05.2015 pronunțată de Judecătoria Hârșova în dosarul penal nr._ a declarat apel P. de pe lângă Judecătoria Hârșova, care a criticat greșita achitare a inculpatului, susținându-se că probele administrate dovedesc reaua credință a inculpatului, care a avut venituri ce îi permiteau plata pensiei de întreținere, motiv pentru care s-a solicitat condamnarea inculpatului R. C..
Examinând sentința penală apelată prin prisma criticilor formulate de apelant, precum și din oficiu, conform art. 420 C. Pr. P.., curtea constată că apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Hârșova este fondat.
Curtea constată că în mod greșit prima instanță a apreciat că fapta inculpatului R. C. nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abandon de familie, cu motivarea că nu s-a dovedit reau-credință a inculpatului în neplata pensiei de întreținere.
P. sentința civilă nr. 653/27.10.2011 a Judecătoriei Hârșova pronunțată în dosarul civil nr._ inculpatul a fost obligat la plata unei pensii de întreținere în favoarea minorei R. E. M., în cuantum de ¼ din venitul minim pe economie, începând cu data de 16.08.2011 și până la majoratul copilului.
La data de 16.12.2013 numita R. G., mama minorei R. E. M., a formulat plângere prealabilă împotriva inculpatului R. C. pentru săvârșirea infracțiunii de abandon de familie.
Inculpatul R. C. nu a plătit pensia de întreținere până la data plângerii prealabile, declarând că nu a avut bani, întrucât avea datorii în urma cumpărării unor animale.
Curtea constată că inculpatul R. C. a început să achite pensia de întreținere începând cu luna februarie 2014, după formularea plângerii prealabile. Astfel, inculpatul a efectuat următoarele plăți: 10.02.2014 - 500 lei, 28.03.2014 - 400 lei, 29.04.2014 - 300 lei, 04.08.2014 - 300 lei, 22.09.2014 - 300 lei, 16.10.2014 - 300 lei, 03.12.2014 - 300 lei, 21.01.2015 - 400 lei, 05.02.2015 - 500 lei, 25.02.2015 - 500 lei, 22.04.2015 - 500 lei, 26.06.2015 - 200 lei, 31.07.2015 - 500 lei. În total a fost plătită suma de 5.000 lei.
Din adresa nr. 506/_ emisă de Primăria comunei Saraiu rezultă că inculpatul utilizează o suprafață de teren de 11,3592 ha, deține un imobil și mai multe animale ( 6 bovine, 10 ovine, 135 caprine, 6 porcine 1 cal și 2 măgari).
Din adresa nr. 4054/25.03.2014 emisă de Serviciul Fiscal Orășenesc Hârșova rezultă că inculpatul a realizat venituri din activități agricole în anul 2013 ( sumele de 5.371 lei, 7.423 lei, 5.371 lei și 7.423 lei ).
Infracțiunea de abandon de familie, în forma prev. de art. 378 alin. 1 lit. c Cod penal, se săvârșește, sub aspectul laturii subiective, cu intenție, ceea ce presupune ca inculpatul să fi dispus de resursele financiare achitării pensiei de întreținere către minora R. E. M., dar cu toate acestea să nu-și fi îndeplinit obligația de plată pensiei de întreținere.
Prima instanță a apreciat că inculpatul nu a acționat cu rea-credință, în condițiile în care s-a ocupat de creșterea altor doi copii din aceeași căsătorie, nu s-a făcut dovada situației sale financiare pentru anii 2011 - 2012, iar neplata pensiei de întreținere a fost urmarea lipsei resurselor financiare.
Curtea constată că, într-adevăr, pentru anii 2011 - 2012 nu s-a făcut dovada că inculpatul a realizat venituri care să-i permită plata pensiei de întreținere, însă nu aceeași este situația începând cu anul 2013, când s-a dovedit că inculpatul a realizat venituri, dar a continuat să stea în pasivitate și să nu plătească pensia de întreținere.
În aprecierea relei-credințe a inculpatului prezintă relevanță doar situația sa financiară, iar nu și împrejurări legate de întreținerea altor copii majori, cu care locuia împreună, după cum nu este relevant că inculpatul a prestat întreținere cât timp ceilalți copii ai săi au fost minori. Îndeplinirea obligației de întreținere față de o parte din copii nu înlătură obligația de întreținere față de ceilalți copii, întrucât fiecare dintre copii are un drept propriu la întreținere, părinții fiind obligați să asigure resursele necesare întreținerii, în măsura în care realizează venituri, pentru toți copii minori.
Curtea constată că inculpatul folosește pentru activități agricole o suprafață de teren de 11,3592 ha, deține un număr însemnat de animale, în special caprine, acestea fiind surse de venit. De altfel, din adresa nr. 4054/25.03.2014 emisă de Serviciul Fiscal Orășenesc Hârșova rezultă că inculpatul a obținut în anul 2013 suma totală de 25.588 lei.
Având în vedere veniturile în bani obținute de inculpatul R. C. în anul 2013, dar și bunurile pe care le deținea, curtea constată că acesta a avut resursele financiare achitării pensiei de întreținere către minora R. E. M., iar neplata pensiei de întreținere este consecința relei sale credințe.
Este real că veniturile din activitățile agricole nu au o constanță pe întreaga durată a anului, dar în momentul în care inculpatul a realizat venituri acesta trebuia să-și îndeplinească obligația de plată a pensiei de întreținere, pentru a dovedi buna sa credință, însă nu a procedat în această manieră. Poziția psihică a inculpatului este exprimată fidel de mențiunile făcute în fața instanței de apel, unde arătat că nu a plătit pensia de întreținere, deși a realizat venituri, întrucât avea datorii ca urmare a cumpărării unor animale. Această afirmație a inculpatului nu este dovedită, dar și dacă ar fi reală, arătă că inculpatul a ignorat obligația de plată a pensiei de întreținere, alegând să plătească alte datorii, în detrimentul minorei R. E. M., ori acest fapt echivalează cu reaua credință a inculpatului.
De altfel, curtea constată că la scurt timp după formularea plângerii prealabile inculpatul a început să plătească aproape regulat pensia de întreținere, începând cu data de 10.02.2014. Contrar aprecierii primei instanțe, acest fapt atestă reaua credință a inculpatului, care sub amenințarea suportării unei sancțiuni penale a început plata pensiei de întreținere, ceea ce arată că avea resurse financiare plății. Începerea efectuări plății pensiei de întreținere a fost interpretată greșit de prima instanță ca o dovadă a bunei-credințe.
Toate aceste elemente îndreptățesc curtea să aprecieze că inculpatul R. C. a obținut pe parcursul anilor 2013 și 2014 venituri din care putea să-și îndeplinească obligația de întreținere, însă a acordat prioritate altor cheltuieli privind întreținerea familiei actuale și rambursarea unor împrumuturi, așa cum a și declarat inculpatul, ceea ce nu este de natură a indica lipsa totală de resurse financiare. Așa cum a contribuit la întreținerea actualei familiei și rambursarea unor împrumuturi, inculpatul avea și obligația de a plăti pensia de întreținere pentru minora R. E. M., lipsa sa de interes în executarea obligației de întreținere indicând că a acționat cu intenție indirectă, formă de vinovăția suficientă pentru realizarea laturii subiective a infracțiunii de abandon de familie prev. de art. 378 alin. 1 lit. c Cod penal.
Nu se va reține săvârșirea infracțiunii și în anii 2011 și 2012, dat fiind că nu s-a dovedit că inculpatul R. C. a avut venituri și în această perioadă
D. urmare, curtea reține că inculpatul R. C., pe parcursul anilor 2013 și 2014, nu a achitat cu rea-credință pensia de întreținere la plata căreia a fost obligat în favoarea minorei R. E. M., prin sentința civilă nr. 653/27.10.2011 a Judecătoriei Hârșova, faptă care întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abandon de familie prev. de art. 378 alin.1 lit. c C. pen.
Având în vedere că fapta există, constituie infracțiune și a fost comisă de inculpatul R. C., urmează a se dispune condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de abandon de familie prev. de art. 378 alin.1 lit. c C. pen.
Infracțiunea de abandon de familie prev. de art. 378 alin.1 lit. c C. pen. este o infracțiune continuă, care se consumă după trecerea unei perioade de 3 luni de neplată a pensiei de întreținere și se epuizează în momentul reluării plății ori a pronunțării unei soluții de condamnare. Inculpatul a început efectuarea plății pensiei de întreținere în data de 10.02.2014, după . Noului Cod penal, astfel că infracțiunea s-a epuizat la această dată, motiv pentru care este considerată ca fiind comisă sub imperiul Noului Cod penal, de aceea nu este necesară analizarea incidenței art. 5 Cod penal privind aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei.
La stabilirea în concret a pedepsei curtea are în vedere că pedeapsa este o măsura de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului, iar scopul pedepsei este prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni; de asemenea, are în vedere că prin executarea pedepsei se urmărește formarea unei atitudini corecte față de muncă, față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială, fără însă ca executarea pedepsei să cauzeze suferințe fizice si nici sa înjosească persoana condamnatului.
În același sens, art. 74 C.pen. prevede că stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; modul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială. P. urmare, pentru stabilirea și aplicarea pedepsei, curtea, în aplicarea dispozițiilor legale menționate, va avea în vedere toate circumstanțele reale si personale în care a fost săvârșită fapta.
Având în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de lege, modul și împrejurările de săvârșire a faptei, faptul că inculpatul a început voluntar plata pensiei de întreținere, prezența în fața organelor judiciare, datele personale favorabile ale inculpatului ( are familie, desfășoară activități lucrative, nu este cunoscu cu antecedente penale, este integrat social ), curtea va stabili inculpatului o pedeapsă egală cu minimul special prevăzut de legea penală, respectiv 6 luni închisoare, a cărei aplicare urmează a fi amânată, în condițiile art. 83 alin. 1 Cod penal.
În conformitate cu dispozițiile art. 83 alin. 1 Cod penal, instanța poate dispune amânarea aplicării pedepsei, stabilind un termen de supraveghere, dacă sunt întrunite următoarele condiții:
a) pedeapsa stabilită, inclusiv în cazul concursului de infracțiuni, este amenda sau închisoarea de cel mult 2 ani;
b) infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii, cu excepția cazurilor prevăzute în art. 42 lit. a) și lit. b) sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare;
c) infractorul și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității;
d) în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii, precum și de posibilitățile sale de îndreptare, instanța apreciază că aplicarea imediată a unei pedepse nu este necesară, dar se impune supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.
În cauză sunt îndeplinite toate cerințele impuse de art. 83 alin. 1 lit. a-d Cod penal, curtea apreciind că aplicarea pedepsei nu este necesară, fiind suficientă supravegherea conduitei sale pe durata termenului de supraveghere.
Amânarea aplicării pedepsei este justificată de conduita anterioară bună a inculpatului, faptul că este integrat social, nu are antecedente penale, a început plata pensiei de întreținere, în acest fel se va asigura inculpatului posibilitatea de a-și îndeplini în continuare obligațiile față de minora R. E. M. .
În consecință, amânare pedepsei stabiliră inculpatului R. C. este oportună și proporțională cu gravitatea faptei comise în circumstanțele mai sus descrise, urmărește asigurarea echilibrului dintre protecția societății prin menținerea ordinii de drept, prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni și menținerea în comunitate a persoanei care a comis una sau mai multe fapte prevăzute de legea penală, astfel cum se prevede în art. 3 alin. 1 din Legea nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative și a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.
Concluzionând, sunt întemeiate criticile procurorului, urmând a se stabili pentru inculpatul R. C. pedeapsa de 6 luni închisoare în condițiile art. 83 alin. 1 Cod penal.
Pentru aceste considerente, în baza art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală curtea va admite apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Hârșova împotriva sentinței penale nr. 42/19.05.2015 pronunțată de Judecătoria Hârșova în dosarul penal nr._ .
În baza art. 423 alin. 1 Cod procedură penală se va desființa sentința penală apelată și, rejudecând, în baza art. 396 alin.1 și 4 Cod procedură penală raportat la art. 83 Cod penal se va stabili pentru inculpatul R. C. pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abandon de familie prev. de art. 378 alin. 1 lit. c Cod penal.
În baza art. 83 alin. 1 Cod penal se va amâna aplicarea pedepsei de 6 luni închisoare pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani, calculat de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
În baza art. 85 alin. 1 Cod penal se va dispune ca pe durata termenului de supraveghere, inculpatul R. C. să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune C., la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 86 alin. 1 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute de art. 85 alin. 1 lit. c - e Cod penal se comunică Serviciului de Probațiune C..
În baza art. 404 alin. 3 Cod procedură penală se va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 88 Cod penal privind revocarea amânării aplicării pedepsei, în cazul nerespectării măsurilor de supraveghere și obligațiilor impuse și a săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere.
În baza art. 274 alin. 1 C. procedură penală va fi obligat inculpatul R. C. la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare avansate de stat în primă instanță.
În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în apel vor rămâne în sarcina acestuia.
În baza art. 272 Cod procedură penală suma de 310 lei, reprezentând onorarii apărători desemnați din oficiu - avocat M. E. ( 50 lei) și avocat O. G. ( 260 lei ) se va avansa din fondurile Ministerului Justiției în favoarea Baroului C..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală admite apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Hârșova împotriva sentinței penale nr. 42/19.05.2015 pronunțată de Judecătoria Hârșova în dosarul penal nr._ .
În baza art. 423 alin. 1 Cod procedură penală desființează sentința penală apelată și, rejudecând:
În baza art. 396 alin.1 și 4 Cod procedură penală raportat la art. 83 Cod penal, stabilește pentru inculpatul R. C., CNP_, domiciliat în ., ., nr.2, județul C., domiciliat efectiv în com. Saraiu, ., jud. C., pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abandon de familie prev. de art. 378 alin. 1 lit. c Cod penal.
În baza art. 83 alin. 1 Cod penal amână aplicarea pedepsei de 6 luni închisoare pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani, calculat de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
În baza art. 85 alin. 1 Cod penal dispune ca pe durata termenului de supraveghere, inculpatul R. C. să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune C., la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 86 alin. 1 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute de art. 85 alin. 1 lit. c - e Cod penal se comunică Serviciului de Probațiune C..
În baza art. 404 alin. 3 Cod procedură penală atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 88 Cod penal privind revocarea amânării aplicării pedepsei, în cazul nerespectării măsurilor de supraveghere și obligațiilor impuse și a săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere.
În baza art. 274 alin. 1 C. procedură penală obligă inculpatul R. C. la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare avansate de stat în primă instanță.
În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia.
În baza art. 272 Cod procedură penală suma de 310 lei, reprezentând onorarii apărători desemnați din oficiu - avocat Mîțâ E. ( 50 lei) și avocat O. G. ( 260 lei ) se avansează din fondurile Ministerului Justiției în favoarea Baroului C..
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 15.10.2015.
Președinte,Judecător,
M. D. M. C. C.
Grefier,
C. A.
Jud.fond M.P.
Red.dec.jud.M.D.M./6 ex./18.03.2015
| ← Refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice.... | Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 1206/2015. Curtea de... → |
|---|
