Ultrajul. Art.257 NCP. Decizia nr. 1176/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA

Curtea de Apel CONSTANŢA - Sentințe și decizii penale / 2015

Decizia nr. 1176/2015 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 04-12-2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL C.

SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIA PENALĂ Nr. 1176/P

Ședința publică de la 04 Decembrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE C. J.

Judecător C. D.

Cu participare: Grefier de ședință A. B.

Ministerul Public – P. de pe lângă Curtea de Apel C. a fost reprezentat de procuror J. V. P.

S-a luat în examinare apelul penal declarat de partea vătămată T. C.- cu domiciliul în oraș Năvodari ,., .. ., împotriva sentinței penale nr.905 din data de 24.07.2015 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._ .

Dezbaterile, au avut loc în ședința publică din data de 26 noiembrie 2015, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Instanța, a stabilit pronunțarea cauzei la data de 02 decembrie 2015 și a amânat-o pentru data de 04 decembrie 2015, când a pronunțat următoarea decizie;

C U R T EA

Dosar nr._

Asupra apelului penal de față:

Prin sentința penală nr. 905/24.07.2015, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, s-au hotărât următoarele:

,, În baza art. art. 257 alin. 1 și 4 C.pen. raportat 193 alin.2 C.pen, cu aplicarea art. 396 alin. 10 c.p.p., condamnă pe inculpatul R. M. (fiul lui T. și E., născut la data de 25.09.1991 în Municipiul C., județul C., domiciliat în sat C., .. 147, ., fără forme legale în sat C., ., ., CNP_), la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj.

În baza art. 91 C. pen. dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și stabilește un termen de supraveghere de 4 ani, conform dispozițiilor art. 92 C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen. obligă inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul C., la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 93 alin. (2) lit. a) C. pen. impune condamnatului să execute următoarea obligație: să urmeze un curs de pregătire școlară ori de calificare profesională.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Căminului pentru Persoane Vârstnice C., situat pe . sau Direcției de Gospodărire Comunală din cadrul Primăriei C., pe o perioadă de 100 de zile lucrătoare.

În baza art. 91 alin. (4) C. pen. atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 C. pen.

În baza art. 404 alin. (4) lit. a) C. proc. pen., deduce din pedeapsa aplicată durata reținerii, arestării preventive și a arestului la domiciliu, de la data de 30.03.2015 la 27.06.2015.

În baza art. 241 alin. 1 lit. b, teza finală c.p.p., constată încetată de drept măsura controlului judiciar, dispusă prin încheierea de ședință din 25.06.2015, față de inculpatul R. M..

În baza art. art. 257 alin. 1 și 4 C.pen. raportat 193 alin.2 C.pen, cu aplicarea art. 396 alin. 10 c.p.p., condamnă pe inculpatul CHIPARCĂ I. D. (fiul lui I. și V., născut la data de 09.09.1975 în C., domiciliat în .. 124, ., CNP:_), la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj.

În baza art. 91 C. pen. dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și stabilește un termen de supraveghere de 4 ani, conform dispozițiilor art. 92 C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen. obligă inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul C., la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 93 alin. (2) lit. a) C. pen. impune condamnatului să execute următoarea obligație: să urmeze un curs de pregătire școlară ori de calificare profesională.

În baza art. 91 alin. (4) C. pen. atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 C. pen.

În baza art. 404 alin. (4) lit. a) C. proc. pen., deduce din pedeapsa aplicată durata reținerii, arestării preventive și a arestului la domiciliu, de la data de 30.03.2015 la 27.06.2015.

În baza art. 112 alin. 1 lit. b) c.p., dispune confiscarea specială a cuțitului tip briceag, în lungime totală de 16 cm., ridicat de la inculpatul Chiparcă I. D., conform procesului verbal din 30.03.2015.

Constată disjunsă cauza cu privire la acțiunea civilă formulată de persoana vătămată T. C..

În baza art. 274 alin. 1 și 2 C. proc. pen. obligă pe fiecare dintre inculpați la plata sumei de câte 2000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică, azi, 24.07.2015,,.

Pentru a pronunța sentința penală menționată, prima instanță deliberâd, a reținut următoarele:

La data de 24.04.2015, prin rechizitoriul nr. 4079/P/2015, P. de pe lângă Judecătoria C. i-a trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pe inculpații R. M. și CHIPARCĂ I. D. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ultraj prev. art. 257 alin. 1 și 4 C.pen. raportat 193 alin.2 C.pen.

În sarcina inculpatului CHIPARCĂ I. D. s-a reținut că, în noaptea de 29/30.03.2015, în timp ce se afla pe raza loc. C., jud. C., a amenințat cu acte de violențe și, folosind o bâtă, a încercat de mai multe ori să o lovească pe persoana vătămată T. C., agent de poliție aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu; nereușind să își îndeplinească activitatea infracțională, ulterior, în cursul aceleași nopții, inculpatul s-a deplasat la sediul poliției comunale C., unde a exercitat acte de violențe constând în îmbrânceli asupra aceleași persoane vătămate,cauzându-i leziunii traumatice ce au necesitat 3-4 zile de îngrijiri medicale.

În sarcina inculpatului R. M. s-a reținut că, în noaptea de 29/30.03.2015, în timp ce se afla pe raza loc. C., jud. C., a exercitat acte de amenințare cu agresiuni și acte de violență prin îmbrânceli și strângere de gât asupra persoanei vătămate T. C., agent de poliție aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, cauzându-i acestuia din urmă leziuni traumatice ce au necesitat 3-4 zile de îngrijiri medicale.

În ședința de judecată din data de 24.06.2015, instanța a admis cererile inculpaților de a fi judecați potrivit art. 375 rap. la art. 374 alin. 4 C.p.p., întrucât aceștia au recunoscut în totalitate săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina lor în actul de sesizare, solicitând să nu se mai administreze alte probe în fața instanței, ci judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală (și a înscrisurilor noi prezentate de părți) respectiv: declarație persoană vătămată T. C., declarație martor Omoranu L.; declarație martor S. V.; declarație martor V. I. G.; declarație martor V. E.; declarație martor Raduly M. D.; -declarație martor Sofa G.; declarație martor S. A. G.; declarație martor Zugrăvită I.; declarație martor P. D. V.; declarație martor V. R. M.; declarație martor C. A. G.; declarație martor S. M. V.; proces -verbal de ridicare al cuțitului; proces- verbal de examinare medico-legală a persoanei vătămate; certificat medico-legal nr. 1288/352/A2 agresiuni/2015; proces-verbal de constatare; -proces-verbal control corporal; procese-verbale de recunoaștere din grup și planșe foto; înscrisuri; declarație suspect/inculpat R. M.; declarație suspect/inculpat Chiparcă I. D..

În noaptea de 29/30.03.2015, inculpații Chiparcă I. D. și R. M., în timp ce se aflau pe raza loc. C., jud. C., au exercitat acte de amenințare cu agresiuni și acte de violență asupra persoanei vătămate T. C., agent de poliție aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, și care se afla la fața locului în urma sesizării primite prin apelul de urgență 112. Astfel, inculpatul R. M. a exercitat acte de amenințare cu agresiuni și acte de violență prin îmbrânceli și strângere de gât asupra persoanei vătămate T. C., iar inculpatul Chiparcă I. D., intenționând să intervină în ajutorul inculpatului R. M., a amenințat cu acte de violențe și, folosind o bâtă, a încercat de mai multe ori să o lovească pe persoana vătămată T. C., nereușind să își îndeplinească activitatea infracțională, ulterior, în cursul aceleași nopții, inculpatul s-a deplasat la sediul poliției comunale C., unde a exercitat acte de violențe constând în îmbrânceli asupra aceleași persoane vătămate, fiind imobilizat de organele de poliție de la fața locului.

Fiind audiată, persoana vătămată T. C. a declarat că, în data de 29.03.2015, fiind în exercitarea atribuțiilor de serviciu în calitate de ajutor șef post în cadrul Postului de Poliție C., în urma apelării prin SNUAU 112, în jurul orelor 22:00, împreună cu colegul său Omoranu L., s-a deplasat la localul Largeo Activ din loc. C., jud. C.. Cei doi au intrat în local, unde la o masă se aflau mai multe persoane, printre care și numitul Zugrăvită I., cel care a apelat serviciul 112, inculpații R. M. și Chiparcă D.. Acesta din urmă a intrat în local având o bâtă de aluminiu în mână. întrucât martorul Zugrăvită I. nu avea actul de identitate asupra sa, l-au invitat la postul de poliție pentru a-1 legitima, în acest sens au mers afară din bar pentru a-1 urca pe martorul Zugrăvită I. în mașina poliției. Au ieșit din bar și în timp ce se îndreptau spre mașină împreună cu martorul Zugrăvită I., din bar a ieșit inculpatul R. M., care a început să urineze pe stradă, iar persoana vătămată T. C. i-a atras atenția să meargă la toaleta barului, moment în care acesta a început să îl jignească și să îl amenințe. Persoana vătămată T. C. a declarat că, în acel moment, s-a apropiat de inculpatul R. C. și i-a zis încă odată să meargă să urineze în incinta localului, moment în care acesta a întins mâinile spre ea și a strâns-o de gât. Inculpatul R. C. i-a dat drumul abia când a venit colegul său, martorul Omoranu L., care a tras de mâinile inculpatul R. M.. Persoana vătămată a arătat că, apoi, împreună cu colegul său, l-au condus la mașina pe inculpatul R. M., moment în care a apărut inculpatul Chiparcă D., care se afla pe o bicicletă, și deoarece acesta din urmă a devenit violent împingându-l în scopul de a-1 împiedica să îl bage în mașină pe inculpatul R. M., a fost nevoită să folosească sprayul lacrimogen spre fața inculpatului Chiparcă D.. În acest moment inculpatul R. M. a reușit să fugă dar a fost prins imediat. Persoana vătămată a declarat că inculpatul R. M. a încercat să îi pună piedică, au picat împreună pe jos, moment în care a apărut inculpatul Chiparcă D. care a încercat să-o lovească cu o bâtă.

După ce au reușit să îl imobilizeze pe inculpatul R. M., persoana vătămată T. C. a declarat că s-a îndreptat spre inculpatul Chiparcă D., moment în care acesta din urmă a scos din buzunarul de la pantaloni un cuțit și a încercat să-o lovească. Văzând acest aspect, a pus mâna pe pistol fără a-1 scoate din teacă iar inculpatul Chiparcă D. s-a speriat și a fugit. Apoi, a mers împreună cu colegul său, martorul Omoranu L., la postul de poliție, aflându-se în mașină și inculpatul R. M. și martorul Zugrăvită I.. După câteva minute la Postul de Poliție C. a venit și inculpatul Chiparcă D., care a lovit ușa de acces cu mâinile și picioarele. După ce i-a deschis ușa și a intrat în încăpere, a exercitat acte de violență, constând în îmbrânceli asupra persoanei vătămate, și întrucât era violent T. C. și Omoranu L. au încercat să îl încătușeze dar nu au reușit acest lucru decât în momentul când au venit doi polițiști din cadrul Poliției Năvodari, respectiv martorii S. A. G. și Sofa G., și doi jandarmi.

Declarațiile persoanei vătămate se coroborează, în punctele esențiale, cu declarațiile martorilor audiați în cauză. Deși persoana vătămată a declarat că nu a scos pistolul din toc, ci doar a pus mâna pe toc pentru a-l intimida pe inculpatul Chiparcă I. D., acest aspect nu poate fi reținut deoarece din declarațiile martorilor reiese că, în momentul în care inculpatul Chiparcă I. D. a scos cuțitul și 1-a îndreptat spre persoana vătămată, aceasta din urmă a scos pistolul din teacă și a avertizat pe inculpatul R. M. că îl va folosi dacă va fi cazul, dar nu a făcut uz de armă.

Din probele administrate reiese că inculpatul a încercat să lovească persoana vătămată cu o bâtă de lemn, nu cu o bâtă de aluminiu, astfel cum a susținut persoana vătămată.

Astfel, martorul Omoranu L., colegul de serviciu al persoanei vătămate, susține aproape în totalitate cele declarate de aceasta din urmă, însă a declarat că nu a văzut dacă inculpatul Chiparcă I. D. a avut asupra sa un cuțit și dacă a încercat să îl folosească împotriva persoanei vătămate T. C. deoarece se afla cu spatele la ce doi dar a auzit de la persoana vătămată că a fost nevoită să scoată pistolul din teacă întrucât inculpatul Chiparcă I. D. a scos pistolul.

Martorul Zugrăvită I. a susținut cele declarate de persoana vătămată, declarând că a văzut când inculpatul R. M. a prins de gât persoana vătămată T. C. și a îmbrâncit-o. A văzut când cei doi polițiști l-au condus spre mașina poliției pe inculpatul R. M., moment în care inculpatul Chiparcă I. D. a venit în viteză pe bicicletă, având în mână o bâtă pe care a îndreptat-o spre persoana vătămată T. C. cu intenția de a o lovi, dar nu a observat dacă a lovit-o pe acesta. După ce l-au imobilizat pe inculpatul R. M., persoana vătămată s-a îndreptat către inculpatul Chiparcă I. D., ce se afla la o distanță de 10-15 m de mașina poliției, dar nu a văzut ce s-a petrecut între aceștia deoarece era întors cu spatele la ei. De asemenea, martorul a mai precizat că, după ce au ajuns la postul de poliție, inculpatul R. M. a început să adreseze amenințări cu acte de violență îndreptate împotriva persoanei vătămate. între timp la postul de poliție a venit și inculpatul Chiparcă I. D. care a început să bată violent în ușa postului de poliție, să țipe și să înjure poliția. După ce acesta din urmă a pătruns în sediul poliției, a început să devină violent în gesturi și în fapte, și să amenințe. De asemenea, a văzut când inculpatul Chiparcă I. D. a luat-o de gât pe persoana vătămată și au început să se îmbrâncească reciproc. Acest ultim aspect nu poate fi reținut deoarece nu se coroborează cu celelalte probe, însă faptul că inculpatul Chiparcă I. D. a îmbrâncit persoana vătămată reiese și din celelalte probe.

Martorul Raduly M. D. a declarat că văzut când inculpatul R. M. a încercat să urineze afară iar persoana vătămată i-a zis să meargă la toaleta din interiorul localului, apoi R. M. a început să împingă persoana vătămată. Aceasta din urmă a încercat să îl încătușeze pe inculpatul R. M. dar nu a reușit deoarece acesta opunea rezistență. Apoi, persoana vătămată T. C. a folosit sprayul lacrimogen spre direcția inculpatului R. M., i-a dat vreo 4-5 jeturi de spray lacrimogen, dar tot nu a reușit să-1 încătușeze. în același timp, a apărut inculpatul Chiparcă I. D., care se afla pe bicicletă și a încercat să lovească persoana vătămată, dar nu a reușit acest lucru deoarece aceasta din urmă a folosit un spray lacrimogen spre inculpatului Chiparcă I. D..

Martorul P. D. V. a declarat că a văzut când inculpatul R. M. a împins persoana vătămată, iar aceasta din urma, la scurt timp, a fost nevoită să folosească sprayul lacrimogen din dotare pentru a-1 determina să înceteze atitudinea de sfidare și să-1 determine să urce în mașina poliției.

De asemenea, martorul P. D. V. a mai declarat că a văzut când inculpatul Chiparcă D. a mers într-o zonă mai întunecoasă și a amenințat persoana vătămată, spunându-i că are un cuțit la el și daca se va apropia îl va folosi însă nu a văzut cuțitul deoarece era întuneric și se afla la o distanță de 15 m de aceștia. A văzut când persoana vătămată a scos arma din toc și 1-a avertizat că, în cazul în care acesta nu încetează, va face uz de armă, dar nu a folosit arma. De asemenea, a văzut când inculpatul Chiparcă D. a rupt o șipcă dintr-un gard după care a urcat pe bicicletă și a venit în viteză în direcția persoanei vătămate, a ridicat șipca deasupra capului acesteia din urmă dar nu a reușit să-o lovească deoarece acesta a evitat lovitura.

Martorul V. R. M. a declarat că a văzut când inculpatul R. M. a împins persoana vătămată și apoi a luat-o de gât pe aceasta. A văzut când inculpatul R. M. era foarte violent în gesturi și în fapte.

De asemenea, martorul V. R. M. a văzut când inculpatul Chiparcă D. a venit în viteză pe bicicletă având în mână un par pe care 1-a îndreptat spre persoana vătămată în ideea de a o lovi, dar nu a văzut dacă a și reușit acest lucru.

Martora C. A. G. a declarat că a văzut când inculpatul R. M. a îmbrâncit pe polițistul T. C., apoi a intervenit și ce-1 de-al doilea polițist, și, întrucât inculpatul opunea rezistență, persoana vătămată a fost nevoită să folosească sprayul lacrimogen.

De asemenea, a văzut când inculpatul Chiparcă I. D. a urcat pe bicicletă și a încercat să lovească în cap, cu o șipcă dintr-un gard, persoana vătămată, dar nu a văzut dacă a lovit-o.

Martora S. V. a declarat că, în data de 29.03.2015, în timp ce se afla la serviciu, în calitate de bucătar, la barul .. din corn. C., a văzut când martorul Zugrăvită I. și cu încă o persoană de sex masculin, pe care ulterior a recunoscu-o din grup ca fiind inculpatul R. M., au ieșit din local, însoțind organele de poliție venite la fața locului. A văzut, de pe terasa barului, când inculpatul R. M. a opus rezistență pentru a nu fi dus în mașina de poliție, în sensul că era recalcitrant. După ce s-a pulverizat cu gaze lacrimogene, a intrat în bar și nu a mai văzut nimic.

Cu ocazia recunoașterii din grup, martora S. V. 1-a recunoscut pe inculpatul R. M. ca fiind persoana care, în noaptea de 29/30.03.2015 a urinat în fața localului și a avut o altercație cu un polițist, aspecte ce reies din procesul verbal întocmit în acest sens și din planșa foto.

Martora V. I. G. a declarat că, în data de 29.03.2015, în timp ce se afla la serviciu la barul .., a văzut când în barul localului a intrat un bărbat având asupra sa un obiect, presupune că era o bâtă. De asemenea, aceasta a declarat că a observat, prin geamul localului, cum o persoană de sex masculin, pe care ulterior a identificat-o ca fiind inculpatul R. M., îl împingea pe polițistul T. C.. Apoi, a văzut trecând prin fața localului o persoană cu o bicicletă. Nu a auzit amenințări, strigăte sau înjurături deoarece ușa localului era închisă.

Cu ocazia recunoașterii din grup, martora V. I. G. 1-a recunoscut pe inculpatul Chiparcă I. D. ca fiind persoana care a intrat în local cu un obiect contondent, presupune că era o bâtă, însă nu poate preciza cu certitudine dacă aceasta este bărbatul aflat pe o bicicletă în apropierea localului, aspecte ce reies din procesul verbal întocmit în acest sens și din planșa foto.

Martorul V. E. a declarat că, în data de 29.03.2015, în jurul orelor 23:45, fiind în exercitarea atribuțiilor de serviciu, în calitate de paznic la Primăria Corn. C., stând în fața primăriei care se afla 100 de m de bar, pe aceiași parte a străzii, la un moment dat, a văzut când o persoană a luat-o de gât pe persoana vătămată și s-au îmbrâncit reciproc. In altercație a intervenit și martorul Omoranu L. și au încercat imobilizarea acestei persoane, iar în acest timp a observat venind o persoană pe bicicletă, în viteză, care a încercat să lovească persoana vătămată, dar nu a observat dacă avea ceva în mână.

Martorul Sofa G. a declarat că, în data de 29.03.2015, fiind în exercitarea atribuțiilor de serviciu, în calitate de agent principal în cadrul Poliției Năvodari, în urma solicitării primite de la Dispeceratul Poliției Năvodari, s-a deplasat la Postul de Poliție C., împreună cu colegul său S. A. G., a ajuns aici în jurul orelor 23:45, și a observat două persoane de sex bărbătesc care aveau un comportament recalcitrant, în sensul că se opuneau încătușării, se împingeau, adresau amenințări împotriva poliției în general. Celor două persoane recalcitrante au fost identificate în persoana numiților R. M. șu Chiparcă I. D.. A auzit când inculpatul R. M. i-a spus persoanei vătămate T. C. că „ dacă se apropie de el, îl lovește".

De asemenea, martorul Sofa G. a mai declarat că a văzut când inculpatul Chiparcă I. D. a împins persoana vătămată T. C. și a încercat să o lovească însă în acel moment a intervenit și a reușit încătușarea inculpatului Chiparcă I. D., care s-a liniștit după acest moment. Apoi, s-a procedat la încătușarea inculpatului R. M., care dădea din picioare pentru a se opună și 1-a amenințat pe polițistul T. C., în sensul că i-a zis „ las că te fac eu". La controlul corporal efectuat, asupra inculpatului Chiparcă I. D. s-a găsit un briceag de culoare roșie, cu lama de 6 cm.

Martorul S. A. G. a declarat că în data de 29.03.2015, fiind în exercitarea atribuțiilor de serviciu, în calitate de agent principal în cadrul Poliției Năvodari, în urma solicitării primite de la Dispeceratul Poliției Năvodari, s-a deplasat la Postul de Poliție C. în vederea acordării de sprijin colegilor de la acest post, împreună cu colegul său Sofa G. și doi colegi din cadrul IJJ C.. A ajuns la Postul de Poliție în jurul orelor 23:45, și a observat două persoane de sex bărbătesc care aveau un comportament recalcitrant, în sensul că se opuneau încătușării, se împingeau, adresau amenințări împotriva poliției în general. In urma legitimării celor două persoane recalcitrante, acestea au fost identificate în persoana numiților R. M. șu Chiparcă I. D.. A auzit când inculpatul R. M. a adresat amenințări persoanei vătămate, spunându-i „ las că o să vezi tu". Nu a ajutat efectiv la încătușarea celor doi inculpați ci doar i-a păzit dar colegul său Sofa G. 1-a ajutat pe polițistul Omoranu L. să îl încătușeze pe inculpatul Chiparcă I. D..

Cu ocazia controlului corporal efectuat asupra inculpatului Chiparcă D. a fost găsit un cuțit, astfel cum reiese din procesul verbal de percheziție corporală și din procesul verbal de ridicare a cuțitului.

În urma examinării medico-legale a persoanei vătămate T. C. de către medicul legist, s-a constat că persoana vătămată T. C. prezintă leziuni ce s-au putut produce cu corpuri dure, pot data din data de 29.03.2015, sens în care a fost încheiat un proces verbal. Iar potrivit certificatului medicolegal nr. 1288/352/A2 agresiuni/2015 din data de 30.03.2015, persoana vătămată prezintă leziuni de violență ce au putut fi produse prin lovire cu corp dur, leziunile pot data din data de 29,03.2015 și necesită 3-4 zile de îngrijiri medicale.

Fiind audiat, inculpatul R. M. a declarat că regretă fapta comisă, recunoscând aproape în totalitate fapta astfel cum a fost reținută. Astfel, acesta a declarat că persoana vătămată T. C. 1-a apucat de brațul stâng cu scopul de a-1 conduce la autospeciala de poliție însă a opus rezistență, în sensul că s-a smucit și a împins persoana vătămată. Văzând cele petrecute, celălalt polițist a intervenit pentru a-i pune cătușele dar s-a împotrivit din nou, în sensul că a împins persoana vătămată și a încercat din nou să fugă din acel loc. Apoi, persoana vătămată T. C. a fugit după el și după 5-6 m 1-a prins și i-a dat în față cu sprayul lacrimogen, moment în care a apărut inculpatul Chiparcă I. D. care a început să se certe cu organele de poliție, dar nu a văzut ce s-a întâmplat între acesta și organele de poliție din cauza efectului sprayului lacrimogen.

De asemenea, inculpatul R. M. a declarat că a văzut când a venit la Postul de Poliție C. inculpatul Chiparcă I. D. și s-a îmbrâncit în mai mulți polițiști și a încercat să lovească persoana vătămată T. C..

Inculpatul R. M. a recunoscut fapta comisă astfel cum a fost reținută, mai puțin faptul că a prins de gât persoana vătămată însă acest aspect reiese din declarațiile unora dintre și va fi reținut ca dovedit.

Fiind audiat, inculpatul Chiparcă I. D. a recunoscut în parte fapta comisă, declarând că a intervenit pentru a împiedica organele de poliție să-1 urce pe inculpatul R. M. în autospeciala poliției, acesta din urmă fiind agitat, în sensul că se împingea, trăgea de organele de poliție, și întrucât acesta se opunea la încătușare, persoana vătămată a dat cu spray lacrimogen spre fața inculpatului R. M.. Apoi, s-a apropiat de acesta din urmă, iar în acel moment persoana vătămată a folosit din nou sprayul lacrimogen, de data aceasta spre el, însă a fugit la o distanță de 6 m de locul respectiv, după el venind persoana vătămată. A scos din buzunar cuțitul și i 1-a arătat persoanei vătămate T. C., imediat a introdus la loc cuțitul și s-a urcat pe bicicletă cu scopul de a pleca, moment în care persoana vătămată a scos pistolul și 1-a somat să stea pe loc. Nu își amintește dacă în vreun moment a amenințat persoana vătămată T. C..

Inculpații au recunoscut în parte actele de violență săvârșite asupra persoanei vătămate, relatând în detaliu în mare parte situația de fapt reținută mai sus.

Fiecare inculpat a indicat actele de violență și amenințare săvârșite de coinculpat însă a încercat să își minimalizeze propria participare, cum este cazul inculpatului R. M. care a recunoscut că a îmbrâncit persoana vătămată și că a apucat-o de geacă, tară a precizat că 1-a apucat de gât pe același polițist.

În ședința de judecată din 24.06.2015, așa cum s-a menționat anterior, cei doi inculpați au recunoscut săvârșirea faptei, prevalându-se de procedura simplificată.

Sub aspect obiectiv, fapta inculpatului R. M., care în noaptea de 29/30.03.2015, în timp ce se afla pe raza loc. C., jud. C., a exercitat acte de amenințare cu agresiuni și acte de violență prin îmbrânceli și strângere de gât asupra persoanei vătămate T. C., agent de poliție aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, cauzându-i acestuia din urmă leziuni traumatice ce au necesitat 3-4 zile de îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 257 alin. 1 și 4 C.pen. raportat 193 alin.2 C.pen.

La individualizarea pedepsei aplicată inculpatului, instanța a avut in vedere criteriile prev. de art. 74 C.pen., si anume: dispozițiile din partea generala a Codului Penal privind infracțiunea consumată; limitele de pedeapsă prevăzute în partea speciala, reduse cu o treime potrivit art. 396 alin. 10 C.p.p.; gradul de pericol social al faptei, pe care instanța îl apreciază ca fiind relativ ridicat, persoana și conduita inculpatului – are 23 de ani, este necăsătorit, stagiu militar nesatisfăcut, ocupație lucrător construcții, este reabilitat de drept, a recunoscut in final comiterea faptei.

În aceste condiții, instanța a apreciat ca scopul preventiv educativ al pedepsei poate fi atins prin aplicarea unei pedepse de 2 ani închisoare.

Cu privire la individualizarea judiciară a executării pedepsei, instanța a reținut dispozițiile art. 91 C. pen., conform cărora se poate dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe o anumită durată cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: pedeapsa aplicată, inclusiv în caz de concurs de infracțiuni, este închisoarea de cel mult 3 ani, infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de un an, cu excepția cazurilor prevăzute în art. 42 sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare, infractorul și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii, precum și de posibilitățile sale de îndreptare, instanța apreciază că aplicarea pedepsei este suficientă și, chiar fără executarea acesteia, condamnatul nu va mai comite alte infracțiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.at că în prezenta cauză sunt îndeplinite cerințele prevăzute de legiuitor, condamnarea prin prezenta sentință fiind de 2 ani închisoare, iar inculpatul nu are antecedente penale, nu s-a sustras de la urmărire penală ori judecată, nu a încercat zădărnicirea aflării adevărului ori a identificării și tragerii la răspundere penală, astfel încât instanța are convingerea că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea de către acesta a pedepsei aplicate.

Sub aspect obiectiv, fapta inculpatului CHIPARCĂ I. D., care în noaptea de 29/30.03.2015, în timp ce se afla pe raza loc. C., jud. C., a amenințat cu acte de violențe și, folosind o bâtă, a încercat de mai multe ori să o lovească pe persoana vătămată T. C., agent de poliție aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu; nereușind să își îndeplinească activitatea infracțională, ulterior, în cursul aceleași nopții, inculpatul s-a deplasat la sediul poliției comunale C., unde a exercitat acte de violențe constând în îmbrânceli asupra aceleași persoane vătămate,cauzându-i leziunii traumatice ce au necesitat 3-4 zile de îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 257 alin. 1 și 4 C.pen. raportat 193 alin.2 C.pen.

La individualizarea pedepsei aplicată inculpatului, instanța a avut in vedere criteriile prev. de art. 74 C.pen., si anume: dispozițiile din partea generala a Codului Penal privind infracțiunea consumată; limitele de pedeapsă prevăzute în partea speciala, reduse cu o treime potrivit art. 396 alin. 10 C.p.p.; gradul de pericol social al faptei, pe care instanța îl apreciază ca fiind relativ ridicat, persoana și conduita inculpatului – are 39 de ani, ocupație constructor, fără loc de muncă, căsătorit, stagiu militar satisfăcut, fără antecedente penale, a recunoscut in final comiterea faptei.

În aceste condiții, instanța apreciază ca scopul preventiv educativ al pedepsei poate fi atins prin aplicarea unei pedepse de 2 ani închisoare.

Instanța a considerat că în prezenta cauză sunt îndeplinite cerințele prevăzute de legiuitor, condamnarea prin prezenta sentință fiind de 2 ani închisoare, iar inculpatul nu are antecedente penale, nu s-a sustras de la urmărire penală ori judecată, nu a încercat zădărnicirea aflării adevărului ori a identificării și tragerii la răspundere penală, astfel încât instanța are convingerea că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea de către acesta a pedepsei aplicate.

Împotriva sentinței penale nr. 905/24.07.2015 pronunțată de Judecătoria C., în dosarul penal nr._, a declarat apel partea civilă T. C., care în esență a criticat individualizarea pedepsei sub aspectul cuantumului și al modalității de executare.

Examinând sentința penală apelată prin prisma criticilor formulate de apelant, precum și din oficiu, conform art. 420 C. Pr. P.., curtea constată că apelul formulat este nefondat:

Prima instanță a stabilit în mod corect starea de fapt, încadrarea juridică și vinovăția inculpaților R. M. și CHIPARCĂ I. D., fiind îndeplinite condițiile pentru pronunțarea unei soluții de condamnare. De altfel, inculpații au recunoscut comiterea faptei, solicitând judecarea potrivit procedurii prevăzută de art. 375Cod procedură penală privind judecata în cazul recunoașterii învinuirii, exclusiv pe baza mijloacelor de probă administrate în faza de urmărire penală, care în speța prezentă oferă elemente suficiente pentru aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei.

Sub aspectul stării de fapt se constată că inculpații R. M. și CHIPARCĂ I. D., în noaptea de 29/30.03.2015, în timp ce se aflau pe raza loc. C., jud. C., au amenințat cu acte de violențe și, folosind o bâtă, au exercitat acte de amenințare cu agresiuni și acte de violență asupra persoanei vătămate T. C., agent de poliție aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, cauzându-i acestuia din urmă leziuni traumatice ce au necesitat 3-4 zile de îngrijiri medicale, iar fapta întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de ultraj și loviri prev. de art. 257 alin. 1 și 4 C.pen. raportat 193 alin.2 C.pen. așa cum rezultă din următoarele mijloace de probă:

declarațiile și plângerea părții civile T. C.;,

declarațiile martorilor Omoranu L., S. V., V. I. G., V. E., Raduly M. D., Sofa G., S. A. G., Zugrăvită I., P. D. V., V. R. M., C. A. G., S. M. V.;

proces -verbal de ridicare al cuțitului;

proces- verbal de examinare medico-legală a persoanei vătămate; certificat medico-legal nr. 1288/352/A2 agresiuni/2015;

proces-verbal de constatare;

proces-verbal control corporal;

procese-verbale de recunoaștere din grup și planșe foto;

Prima instanță a apreciat întemeiat că probele administrate în cursul urmăririi penale dovedesc, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, a fost săvârșită de inculpat și constituie infracțiune, aspecte care nu au fost contestate în prezentul apel.

În procesul de individualizare a pedepsei, curtea reține că pedeapsa este un mijloc specific de coerciție penală, de represiune, implică în mod necesar o suferință (aflecțiune) ce se realizează în timpul executării ei; de asemenea, caracterul coercitiv-aflectiv și retributiv al pedepsei și măsurii educative impune ca durata executării să fie corelată atât cu gravitatea faptei cât și cu gradul de periculozitate al infractorului. Funcția coercitiv – aflectivă a pedepsei și măsurii educative se realizează prin aptitudinea sancțiunii penale de a se manifesta ca o măsură cu caracter represiv supunându-l pe inculpat la o suferință morală prin privațiune de libertate .

Sancțiunea penală nu reprezintă numai un mijloc de constrângere a infractorului, dar și un mijloc de reeducare al acestuia ; totodată, aceasta se aplică în scopul prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni atât de inculpați, cât și de către ceilalți destinatari ai legii penale .

Prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni nu se rezumă numai la adresa inculpaților de a repeta alte încălcări ale legii penale, dar și atenționarea celorlalți destinatari ai legii penale de a nu comite astfel de încălcări, fiind astfel satisfăcute atât scopul imediat cât și scopul mediat al pedepsei. Nu se poate vorbi de scopul preventiv al sancțiunii penale înțelegând prin aceasta numai dezideratul împiedicării condamnatului de a săvârși noi infracțiuni, ignorându-se valențele educative și intimidante ale pedepsei pronunțate, față de ceilalți membri ai societății .

În stabilirea unei pedepse și măsuri educative care să reflecte scopul și funcțiile sancțiunii penale, prin raportare la aceste criterii generale de individualizare, este necesar a se examina cumulativ circumstanțele reale de comitere a faptei, urmările produse, circumstanțele personale ale inculpatului, conform art.74 cod penal.

Ca să-și poată îndeplini funcțiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său și al legii, pedeapsa și măsura educativă trebuie să corespundă sub aspectul naturii (privativă sau neprivativă de libertate) și duratei, atât gravității faptei și potențialului de pericol social pe care îl prezintă, în mod real persoana infractorului, cât și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența pedepsei.

Funcțiile de constrângere și de reeducare, precum și scopul preventiv al pedepsei pot fi realizate numai printr-o justă individualizare a sancțiunii, care să țină seama de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se schimbe, în sensul adaptării la condițiile socio-etice impuse de societate.

Pentru a acționa ca un factor educativ, constrângerea penală trebuie să fie în măsură să forțeze procesele psihice mai profunde ale inculpatului, să influențeze rațiunea, sentimentul, voința acestuia, spre a-l determina să-și modifice statornic comportamentul.

Constrângerea nu poate să nu provoace anumite frământări în conștiința individului pedepsit, care să-l determine să-și modifice conduita ilicită (prevențiune specială), ca și în conștiința publicului larg care află despre fapta ilicită și despre pedeapsa aplicată, determinând-l să adopte o conduită conformă cu modelul legal (prevențiunea generală).

Cuantumul pedepsei trebuie să aibă drept consecință recuperarea inculpatului, întrucât ceea ce contează, în esență, este ca aceasta să aibă acea forță care să-i arate că a greșit, să-l determine la reflecție și să stimuleze în el dorința ca pe viitor să aibă o conduită corectă.

Pedeapsa nu trebuie percepută de către inculpat ca o răzbunare din partea comunității pentru că s-a abătut de la normele legale și de conviețuire socială, ci ea trebuie să conducă în final la redarea sa societății, sancțiunea putând fi coercitivă numai dacă ține seama de natura morală a omului, de capacitatea sa de a-și analiza faptele și de a se hotărî pentru o conduită compatibilă cu interesele societății.

La individualizarea pedepselor instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare enumerate de art.74 alin.1 C. pen., respectiv: gravitatea infracțiunii săvârșite și periculozitatea infractorului se evaluează după următoarele criterii: a) împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; c)natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; d) motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; e) natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; f) conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; g) nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială, precum și efectele circumstanțelor agravante prev. de art.77 lit. a, d și e.

Cu privire la persoana inculpaților CHIPARCĂ I. D., are 39 de ani, ocupație constructor, fără loc de muncă, căsătorit, stagiu militar satisfăcut, fără antecedente penale, iar inculpatul R. M., are 23 de ani, este necăsătorit, stagiu militar nesatisfăcut, ocupație lucrător construcții, a fost condamnat anterior dar este reabilitat de drept, Curtea reține că, atitudinea de cooperare cu organele de poliție și instanța de judecată, pot duce la concluzia realizării funcțiilor pedepsei fără privare de libertate.

Totodată Curtea, consideră că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 91 C.pen., reeducarea inculpaților în sensul respectului datorat valorilor sociale ocrotite de lege, putând avea loc si fără privare de libertate, dând posibilitatea acestora sa reflecteze asupra propriului comportament raportat la relațiile sociale pe care au înțeles sa le încalce prin săvârșirea infracțiunii.

În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei,Curtea, apreciază, în contextul probelor administrate, că scopul educativ și preventiv al pedepsei poate fi atins și fără executarea efectivă a acesteia în regim de detenție, aplicarea pedepsei fiind un avertisment suficient de puternic pentru îndreptarea comportamentului social al inculpaților, care pot fi reintegrați social și reeducați și fără izolare în regim privativ de libertate.

D. urmare, curtea apreciază că se impune menținerea cuantumului pedepsei de câte 2 ani închisoare, fiecare pe durata unui termen de supraveghere de câte 4 ani fiecare, dispuse de prima instanță dat fiind că o sancționare a inculpaților cu o pedeapsă în cuantum mai mare și privativă de libertate, ar fi excesivă și ar putea lipsi de conținut pedeapsa aplicată, care nu își mai atinge scopul și funcțiile legale, atât din perspectiva prevenției generale, cât și a prevenției speciale.

Față de aceste aspecte, Curtea apreciază că judecătorul fondului a făcut o corectă interpretare și aplicare a legii penale prin pronunțarea unor pedepse de natură să determine în conștiința inculpaților CHIPARCĂ I. D. și R. M., respectarea valorilor sociale și a normelor de drept, în vederea unei reinserții sociale reale.

În consecință, instanța de fond a dat eficiență tuturor criteriilor prevăzute la art. 74 Cod penal, privind individualizarea pedepselor, care prin cuantum și mod de executare, sunt în măsură să realizeze scopul prevăzut de legiuitor.

Pentru aceste considerente Curtea, în baza art. 421 pct. 2 lit. b C. proc. pen. va respinge apelul declarat de către apelantul parte vătămată T. C., împotriva sentinței penale nr. 905/24.07.2015, a Judecătoriei C., ca nefondat.

Conf. art. 275 alin.2 Cod procedură penală, va obliga apelantul parte vătămată T. C., la plata sumei de 500 de lei, reprezentând cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 272 alin. 1 C. proc. penală onorariu avocat oficiu - av. R. E. I., în cuantum de 360 de lei și onorariu parțial avocat oficiu – av. C. E. A. în cuantum de 180 de lei,se va avansa din fondurile MJ în favoarea Baroului C..

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În baza art. 421 pct. 2 lit. b C. proc. pen. respinge apelul declarat de către apelantul parte vătămată T. C., împotriva sentinței penale nr. 905/24.07.2015, a Judecătoriei C., ca nefondat.

Conf. art. 275 alin.2 Cod procedură penală, obligă apelantul parte vătămată T. C., la plata sumei de 500 de lei, reprezentând cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 272 alin. 1 C. proc. penală onorariu avocat oficiu - av. R. E. I., în cuantum de 360 de lei și onorariu parțial avocat oficiu – av. C. E. A. în cuantum de 180 de lei,se avansează din fondurile MJ în favoarea Baroului C..

Conform art. 400 alin. 3 Cod procedură penală, minuta s-a întocmit în 2 ex.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 04.12.2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

C. J. C. D.

Grefier,

A. B.

Jud. fond M N.

Red. dec. Jud. C. D.

2ex/15.12.2015

← Furt. Art.228 NCP. Decizia nr. 1174/2015. Curtea de Apel...		Lovire sau alte violenţe. Art.193 NCP. Decizia nr. 1178/2015.... →

Ultrajul. Art.257 NCP. Decizia nr. 1176/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Ultrajul. Art.257 NCP. Decizia nr. 1176/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA