Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice (art.336 NCP). Decizia nr. 745/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 745/2015 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 08-09-2015 în dosarul nr. 26334/212/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ NR. 745/P
Ședința publică de la 08 septembrie 2015
Completul compus din:
Președinte – D. I. N.
Judecător – A. I.
Cu participare: Grefier – M. V.
M. P. prin procuror R. G. C. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.
S-au luat în examinare apelurile declarate împotriva sentinței penale nr. 503 din data de 16.04.2015, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._ de P. de pe lângă Judecătoria C. și de inculpatul G. R. – domiciliat în Constanta, ., ., ., județul C. - trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, faptă prevăzută de art. 336 alin. 1 din noul Cod penal.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 03.09.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar completul de judecată având nevoie de timp pentru a delibera, a stabilit pronunțarea la data de 08.09.2015, când a pronunțat următoarea decizie:
CURTEA
Asupra apelurilor penale de față:
Constată că prin sentința penală nr. 503 din data de 16.04.2015 pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, s-a hotărât:
„În baza art. 396 alin. (1), (4) C. proc. pen. raportat la art. 83 C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. 10 c.p.p., stabilește pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare în sarcina inculpatului G. R. (fiul lui H. și E., născut la data de 23.03.1960 în mun. C., jud. C., domiciliat în mun. C., ., ., CNP_) sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, faptă prevăzuta de art. 336 alin. 1 din codul penal.
În baza art. 83 alin. (1), (3) C. pen. amână aplicarea pedepsei închisorii de 1 an și 2 luni pe un termen de supraveghere stabilit în condițiile art. 84 C. pen., de 2 ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
În baza art. 85 alin. (1) C. pen. pe durata termenului de supraveghere, inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul C., la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 86 alin. (1) C. pen. pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. (1) lit. c) - e) se comunică Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul C..
În baza art. 404 alin. (3) C. proc. pen. atrage atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării măsurilor de supraveghere și ale săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere.
În baza art. 274 alin. 1 Cod procedură penală, obligă pe inculpat la plata sumei de 1000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat.”
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
În ziua de 17.03.2014, în jurul orelor 17,23, lucrătorii din cadrul IPJ C., Serviciul Rutier, fiind în exercitarea atribuțiunilor de serviciu, au fost sesizați prin intermediul serviciului de dispecerat despre producerea unui accident de circulație pe bulevardul Tomis din Municipiul C., pe ., scara A și blocul LT3, scara A - și s-au deplasat la locul care le-a fost indicat.
Așa cum a fost consemnat în procesul-verbal de constatare întocmit la data de 17.03.2014, în jurul orelor 18,45, (file 9-10), lucrătorii de poliție au constatat că inculpatul Cache R. a condus autoturismul marca Opel cu numărul de înmatriculare_ .
Tot acolo au venit și alte trei persoane și anume T. M., M. D. și M. B., care au relatat că până la venirea organelor de poliție inculpatul Cache R., în timp ce conducea autoturismul său de la volanul căruia tocmai atunci a coborât, le tamponase și le avariase mașinile pe care le aveau parcate în diferite locuri din acea zonă, împrejurare care a fost negată de inculpat.
Pentru că inculpatul G. R. emana halenă alcoolică, a fost testat cu aparatul etilotest și s-a constatat că avea o concentrație alcoolică de 0,98 mg/1 alcool pur în aerul expirat, la orele 17,56, (rezultat printat -fila 35), motiv pentru care a fost condus la spital, unde i s-au recoltat probe biologice de sânge, în vederea stabilirii alcoolemiei.
Procesul-verbal de constatare menționat a fost semnat de inculpat, fără a se formula obiecțiuni cu privire la cele consemnate.
Din buletinul de analiză toxicologică (B.) nr. 288/A12 din data de 21.03.2014, emis de SJML C., rezultă că inculpatul G. R. a avut o îmbibație alcoolică peste limita legală și anume 2,05 g/l alcool pur în sânge la unica probă recoltată la orele 18,10. (fila 19).
In urma efectuării cercetărilor penale în cauză, s-a stabilit în fapt că la data de 17.03.2014, în jurul orelor 17,23, inculpatul G. R., deși consumase anterior băuturi alcoolice, a urcat la volanul autoturismului său marca Opel cu numărul de înmatriculare_ și a circulat cu el pe mai multe drumuri publice din Municipiul C., până când a ajuns pe bulevardul Tomis, pe ., scara A și blocul LT3, scara A, unde a tamponat și a avariat un număr de trei mașini, care erau parcate în diferite locuri din acea zonă.
Inculpatul G. R. a recunoscut fapta comisă, pe care o regretă.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel P. de pe lângă Judecătoria C. și inculpatul G. R..
În dezvoltarea motivelor de apel ale Parchetului de pe lângă Judecătoria C. s-a criticat sentința pronunțată în primă instanță atât sub aspectul greșitei individualizări a cuantumului pedepsei cât și sub aspectul manierei de executare a acesteia, în raport de modul concret de comitere a faptei, de gradul ridicat de alcoolemie sub influența căruia a fost depistat inculpatul conducând autoturismul, de faptul că a provocat un accident rutier intrând în coliziune cu trei mașini parcate regulamentar în diferite locuri pe bulevardul Tomis din mun. C.; s-a arătat că, chiar dacă inculpatul are o vârstă destul de înaintată și se află la primul conflict cu legea penală, apreciază că aceste infracțiuni de pericol ar trebui sancționate mult mai aspru în condițiile în care s-ar fi putut produce un eveniment rutier mult mai grav decât avarierea unor autoturisme parcate regulamentar, astfel încât solicită admiterea apelului și majorarea cuantumului pedepsei, cu aplicarea art. 91 Cod penal.
În dezvoltarea motivelor de apel ale inculpatului G. R. s-a apreciat că hotărârea pronunțată de instanța de fond este nelegală și netemeinică în raport de faptul că inculpatul a fost condamnat în baza unui text de lege neconstituțional, constatându-se că sintagma „la momentul prelevării probelor de sânge biologice” este neconstituțională, astfel că s-a solicitat achitarea inculpatului în temeiul dispozițiilor art. 16 alin. 1 lit. b Cod procedură penală, făcându-se trimitere la Ordinul nr. 1192/15.10.2014 care prevede că se recoltează o singură mostră biologică de sânge; în subsidiar, s-a apreciat că pedeapsa stabilită de prima instanță este mult prea mare având în vedere că inculpatul a uzat de procedura simplificată, iar în hotărârea apelată nu se face vorbire de procedura recunoașterii vinovăției și de consecințele ce derivă din aceasta, solicitându-se renunțarea la aplicarea pedepsei.
La termenul din data 03.09.2015, inculpatul G. R. a precizat personal că nu dorește să dea declarație în fața instanței de apel, uzând de dreptul la tăcere prev. de art.83 lit.a) cod procedură penală.
În apel inculpatul a depus la dosar înscrisuri pe aspectul circumstanțelor personale și practică judiciară.
Examinând sentința apelată în raport de motivele de apel și de actele și lucrările dosarului, Curtea constată că apelul formulat în cauză de către inculpatul G. R. nu este fondat, fiind fondat doar apelul formulat de către P. de pe lângă Judecătoria C., pentru următoarele:
Prima instanță a reținut corect starea de fapt și a făcut o analiză temeinică a probelor administrate în cauză, reținând vinovăția inculpatului sub forma intenției directe prev. de art. 16 alin.(3) lit. a) cod penal.
În acest sens, Curtea are în vedere următoarele mijloace de probă administrate în cauză:
- proces-verbal de constatare,
- B.A.T.A. nr. 288/A12/21.03.2014 emis de S.J.M.L. C.,
- declarații martori M. D., A. I., R., M. B. D.,
- declarațiile inculpatului.
Curtea mai reține, în același sens, că la termenul de judecată din data de 21.01.2015 din fața instanței de fond inculpatul G. R. a arătat că înțelege să beneficieze de dispozițiile prev. de art.396 alin.10 cod procedură penală, în sensul că a recunoscut în totalitate fapta astfel cum i s-a reținut în sarcină prin actul de sesizare și a solicitat ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală (f.7 verso dosar fond).
Curtea constată de altfel că motivele de apel invocate de către P. de pe lângă Judecătoria C. și de către inculpat nu vizează modalitatea de reținere a stării de fapt de către prima instanță ci alte aspecte.
Încadrarea juridică dată faptei comise de inculpatul G. R. este legală, instanța de fond efectuând o aplicare corespunzătoare a normelor în materie.
Astfel, fapta inculpatului G. R. care la data de 17.03.2014, orele 17.23, a condus autoturismul marca Opel, nr._, pe bld. Tomis din mun. C., având o îmbibație alcoolică în sânge de 2,05 g/l la singura probă recoltată la orele 18.10, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 336 alin. 1 cod penal.
Curtea constată că nu este întemeiat motivul de apel al inculpatului G. R. prin care a solicitat să se constate că inculpatul a fost condamnat în baza unui text de lege neconstituțional, constatându-se că sintagma „la momentul prelevării probelor de sânge biologice” este neconstituțională, astfel că s-a solicitat achitarea inculpatului în temeiul dispozițiilor art. 16 alin. 1 lit. b Cod procedură penală, făcându-se trimitere la Ordinul nr. 1192/15.10.2014 care prevede că se recoltează o singură mostră biologică de sânge.
În acest sens, Curtea reține că în acest moment este aplicabilă decizia nr.732/16.12.2014 a Curții Constituționale (publicată în M.O. nr.46/20.01.2015) prin care s-a constatat că sintagma „la momentul prelevării mostrelor biologice” din cuprinsul dispozițiilor art.336 alin.1 cod penal este neconstituțională; prin urmare, latura obiectivă a acestei infracțiuni constă în conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,8 g/l alcool pur în sânge.
Prin urmare, faptul că sintagma „la momentul prelevării probelor de sânge biologice” a fost declarată neconstituțională nu este de natură a determina o soluție de achitare a inculpatului, fapta respectivă constituind în continuare infracțiune raportat la valoarea alcoolemiei nu la momentul prelevării probelor de sânge biologice ci la momentul conducerii efective a autovehiculului pe drumurile publice, având în vedere că această infracțiune este o infracțiune de pericol.
Având în vedere că la prima recoltare îmbibația alcoolică a fost de 2,05 %0 (recoltare ce a avut loc la aproximativ 50 minute de la comiterea faptei), iar cea de a doua recoltare de probe biologice a fost refuzată de către inculpat (v. proces de recoltare probe biologice- f.17 d.u.p.), raportat și la atitudinea procesuală a inculpatului de recunoaștere a faptei comise, Curtea constată că alcoolemia inculpatului era în momentul conducerii autovehiculului peste limita legală de 0,80 g/l alcool pur în sânge.
Curtea mai are în vedere și faptul că prin Ordinul Ministerului Sănătății nr.277/11.03.2015 s-au modificat Normele metodologice privind recoltarea, depozitarea și transportul probelor biologice în vederea probațiunii judiciare prin stabilirea alcoolemiei sau a prezenței în organism a substanțelor sau produselor stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora în cazul persoanelor implicate în evenimente sau împrejurări în legătură cu traficul rutier, aprobate prin Ordinul ministrului sănătății nr. 1.512/2013, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 812 din 20 decembrie 2013, cu modificările, art.10 alin.1 având următorul cuprins:
"ART. 10
(1) Pentru determinarea alcoolemiei se recoltează două mostre de sânge la interval de o oră una față de cealaltă, fiecare mostră fiind reprezentată de o cantitate de 10 ml.”
Prin urmare, nu este întemeiat nici motivul de apel al inculpatului G. R. prin care a susținut că nu puteau să îi fie recoltate 2 probe biologice, Curtea reținând chiar că cea de a doua recoltare de probe biologice a fost refuzată de către inculpat (v. proces de recoltare probe biologice- f.17 d.u.p.).
Nu sunt întemeiate nici motivele de apel ale inculpatului G. R. prin care s-a solicitat aplicarea prev. art.80 cod penal privind renunțarea la aplicarea pedepsei.
În acest sens, Curtea constată că nu este îndeplinită cerința prev. de art.80 alin.1 lit.a) cod penal, respectiv nu se poate reține că infracțiunea săvârșită de acesta prezintă o gravitatea redusă, raportat la aspectele expuse mai sus, respectiv alcoolemia ridicată a inculpatului ( 2,05 g/l la aprox. 50 minute după producerea accidentului de circulație), la faptul că a avariat alte 3 autovehicule parcate regulamentar și la ușurința inculpatului de a lua hotărârea de a conduce (nu a existat vreo urgență pentru a se deplasa cu mașina după ce a consumat băuturi alcoolice, a consumat băuturi alcoolice deși știa că urmează să plece de acolo cu mașina).
În același sens, Curtea mai are în vedere și amploarea din ultima perioadă de timp a acestui gen de infracțiuni constând în ușurința de care dau dovadă conducătorii auto în a conduce autovehicule pe drumurile publice deși au consumat băuturi alcoolice, impunându-se astfel o sancționare prin cuantumul pedepsei și prin modalitatea de executare a acesteia atât pentru conștientizarea gravității faptei comise cât și pentru inhibarea unui comportament asemănător al altor conducători auto.
Față de aceleași aspecte expuse mai sus, Curtea constată că este fondat apelul formulat de către P. de pe lângă Judecătoria C., urmând a aplica inculpatului G. R. o pedeapsă într-un cuantum mai ridicat, raportat la gradul mare al alcoolemiei și la consecințele faptei sale (avarierea a altor 3 autovehicule parcate regulamentar); de asemenea, Curtea va schimba și modalitatea de executare a pedepsei, din amânarea aplicării pedepsei în suspendare sub supraveghere a executării pedepsei, față de gravitatea faptei comisă de inculpat impunându-se aplicarea unei pedepse și impunerea unor obligații inculpatului de natura celor prev. de art.93 alin.1,2,3 cod procedură penală.
Față de ansamblul considerentelor expuse, în baza art.421 pct.1 lit.b) cod procedură penală, Curtea va respinge ca nefondat apelul formulat de către inculpatul G. R. împotriva sentinței penale nr. 503 din data de 16.04.2015, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._ .
În baza art.421 pct.2 lit.a) cod procedură penală, Curtea va admite apelul formulat de către P. de pe lângă Judecătoria C. împotriva sentinței penale nr. 503 din data de 16.04.2015, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, va desființa sentința apelată și, rejudecând, în baza art.336 alin.1 cod penal cu aplicarea art.396 alin.10 cod procedură penală, va condamna pe inculpatul G. R. la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare.
În baza art.91 cod penal, Curtea va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani, stabilit potrivit art.92 alin.1 cod penal.
Curtea va obliga pe inculpatul G. R. să respecte pe durata termenului de supraveghere măsurile de supraveghere prevăzute de art. 93 al. 1 lit. a)-e) cod penal, respectiv:
- să se prezinte la Serviciul de Probațiune C., la datele fixate de acesta;
- să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
- să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;
- să comunice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art.94 alin.1 cod penal, pe durata termenului de supraveghere, datele prev. de art.93 alin.1 lit.c)-e) cod penal se vor comunica Serviciului de Probațiune C..
În baza art.93 alin.2 lit.d) cod procedură penală, Curtea va impune inculpatului G. R. obligația de a nu părăsi teritoriul României, fără acordul instanței.
În baza art.93 alin.3 cod penal, inculpatul G. R. va fi obligat să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 de zile în cadrul uneia dintre cele două instituții publice, respectiv Căminul pentru Persoane Vârstnice C. sau Direcția de Gospodărire Comunală din cadrul Primăriei C., ce va fi stabilită de către Serviciul de Probațiune C..
În baza art. 404 alin. 3 cod procedură penală, Curtea va atrage atenția inculpatului G. R. asupra dispozițiilor art. 96 cod penal cu privire la revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere sau în cazul nerespectării, cu rea-credință, a măsurilor de supraveghere.
Se vor înlătura aplicarea dispozițiilor art.83, art.85 cod penal privind amânarea aplicării pedepsei.
Curtea va menține restul dispozițiilor sentinței apelate în măsura în care nu contravin prezentei decizii.
În baza art.275 alin.2, 3 cod procedură penală, inculpatul G. R. va fi obligat la 500 lei cheltuieli judiciare către stat, restul cheltuielilor judiciare avansate de către stat în apel rămânând în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.421 pct.1 lit.b) cod procedură penală, respinge ca nefondat apelul formulat de către inculpatul G. R. împotriva sentinței penale nr. 503 din data de 16.04.2015, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._ .
În baza art.421 pct.2 lit.a) cod procedură penală, admite apelul formulat de către P. de pe lângă Judecătoria C. împotriva sentinței penale nr. 503 din data de 16.04.2015, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, desființează sentința apelată și rejudecând:
În baza art.336 alin.1 cod penal cu aplicarea art.396 alin.10 cod procedură penală, condamnă pe inculpatul G. R. la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare.
În baza art.91 cod penal, dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani, stabilit potrivit art.92 alin.1 cod penal.
Obligă pe inculpatul G. R. să respecte pe durata termenului de supraveghere măsurile de supraveghere prevăzute de art. 93 al. 1 lit. a)-e) cod penal, respectiv:
- să se prezinte la Serviciul de Probațiune C., la datele fixate de acesta;
- să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
- să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;
- să comunice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art.94 alin.1 cod penal, pe durata termenului de supraveghere, datele prev. de art.93 alin.1 lit.c)-e) cod penal se comunică Serviciului de Probațiune C..
În baza art.93 alin.2 lit.d) cod procedură penală, impune inculpatului G. R. obligația de a nu părăsi teritoriul României, fără acordul instanței.
În baza art.93 alin.3 cod penal, obligă pe inculpatul G. R. să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 de zile în cadrul uneia dintre cele două instituții publice, respectiv Căminul pentru Persoane Vârstnice C. sau Direcția de Gospodărire Comunală din cadrul Primăriei C., ce va fi stabilită de către Serviciul de Probațiune C..
În baza art. 404 alin. 3 cod procedură penală, atrage atenția inculpatului G. R. asupra dispozițiilor art. 96 cod penal cu privire la revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere sau în cazul nerespectării, cu rea-credință, a măsurilor de supraveghere.
Înlătură aplicarea dispozițiilor art.83, art.85 cod penal privind amânarea aplicării pedepsei.
Menține restul dispozițiilor sentinței apelate în măsura în care nu contravin prezentei decizii.
În baza art.275 alin.2, 3 cod procedură penală, obligă pe inculpatul G. R. la 500 lei cheltuieli judiciare către stat, restul cheltuielilor judiciare avansate de către stat în apel rămânând în sarcina acestuia.
Conform art.400 alin. 3 cod procedură penală, minuta s-a întocmit în 2 ex.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 08.09.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
D. I. N. A. I. GREFIER,
M. V.
Jud. fond: M. N.
Jud. red. dec: D.I. N.
2ex. / 28,09.2015
| ← Conducere fără permis. Art.335 NCP. Decizia nr. 743/2015.... | Furt. Art.228 NCP. Decizia nr. 119/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA → |
|---|
