Falsul în declaraţii. Art.326 NCP. Decizia nr. 1190/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1190/2015 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 04-12-2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ NR. 1190/P
Ședința publică de la 4.12.2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. U.
Judecător E. C. M.
Grefier- I. C.
Ministerului Public prin procuror S. L.
S-a luat în examinare apelul penal de P. de pe lângă Judecătoria C., împotriva sentinței penale nr. 987 din data de 14.09.2015 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._, având ca obiect falsul în declarații ( art. 326 cod penal).
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 19.11.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar completul de judecată având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 4.12.2015, când a pronunțat următoarea decizie.
CURTEA,
Asupra apelului de față,
Examinând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că, prin sentința penală nr. 987 din data de 14.09.2015 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._ s-au dispus următoarele:
”În baza art. 386 C.p.p., dispune schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului A. D.-A. din infracțiunea de fals în declarații prev de art. 326 C. pen. cu aplic art. 41 alin. 1 C. pen. în infracțiunea de fals în declarații prev. de art. 292 C. pen. 1969 cu aplic. art. 37 alin. 1 lit. b C. pen. 1969 și art. 5 C. pen.
În baza art. 292 C. pen. 1969 cu aplic. art. 37 alin. 1 lit. b C. pen. 1969, art. 5 C. pen și art. 396 alin. 10 C.p.p., condamnă inculpatul A. D.-A. la pedeapsa de 6 luni închisoare, pentru comiterea infracțiunii de fals în declarații.
Pedeapsa se execută în regim de detenție, potrivit art. 57 C.pen. 1969.
În baza art. 71 C. pen. 1969, interzice inculpatului exercițiul drepturilor prevazute de art. 64 lit. a teza a doua si lit. b C.pen. 1969.”
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond, în baza materialului probator administrat în cauză, a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 1652/P/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria C., înregistrat pe rolul Judecătoriei C. sub nr._, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului A. D.-A., pentru săvârșirea infracțiunii de fals în declarații, prev. de art. 326 C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 1 C.pen.
În actul de sesizare a instanței s-a reținut în sarcina inculpatului A. D.-A., că la data de 12.12.2012 a declarat în fals, către Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor C. pierderea permisului de conducere românesc cu ., în condițiile în care documentul fusese reținut de autoritățile italiene, obținând astfel un alt permis de conducere.
În cursul urmăririi penale, au fost administrate următoarele mijloace de probă: adresa nr._/23.01.2014 emisă de Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor C., adresa nr. 2.969.718/24.12.2013 emisă de Direcția Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor, adresa nr._ din 15.11.2013 emisă de Poliția Capitalei R., fișa deținătorului permisului de conducere eliberată pe numele A. D.-A., declarația din data de 12.12.2012 dată de numitul A. D.-A. în fața lucrătorului din cadrul SPCRPCIV, coroborate cu declarațiile de suspect și inculpat ale numitului A. D.-A..
În ședința de judecată din data de 07.09.2015, instanța a admis cererea inculpatului de a fi judecat potrivit disp. art. 374 alin. 4 și art. 375 C.p.p., acesta recunoscând în totalitate faptele reținute în sarcina sa prin rechizitoriu, solicitând ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a eventualelor înscrisuri prezentate de părți.
La data de 29.01.2014, la IPJ C. a fost înregistrată sesizarea formulată de Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor C. potrivit cu care inculpatul A. D.-A., a declarat în fals în România pierderea permisului de conducere românesc cu . la data de 12.12.2012, obținând un alt permis de conducere cu ., în condițiile în care permisul de conducere inițial îi fusese reținut de autoritățile italiene în urma implicării într-un accident de circulație.(fila 11 dup)
Prin adresa nr._ din 15.11.2013 emisă de Poliția Capitalei R., s-a transmis atașat permisul de conducere emis pe numele inculpatului A. D.-A., având ., emis de autoritățile române.
Conform acestei adrese, permisul de conducere fusese ridicat la data de 26.11.2012 de o patrulă de polițiști italieni, în urma producerii unui accident de circulație, existând dubii cu privire la autenticitatea permisului. În aceeași adresă se arată că, de la data accidentului, inculpatul nu s-a prezentat niciodată pentru a solicita restituirea permisului, deși s-a încercat în repetate rânduri contactarea acestuia la numărul furnizat în momentul producerii accidentului. (fila 17 dup)
Din adresele nr. 2.969.718/24.12.2013 emisă de Direcția Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor și nr._ din 23.01.2014 emisă de Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor C. rezultă că, la data de 12.12.2012, numitul A. D.-A. a declarat în România pierderea permisului de conducere românesc cu . obținând în schimb un alt permis de conducere cu . eliberat la data de 13.12.2012 de către Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor C..(filele 11 și 14 dup)
Odată cu adresa de sesizare, a fost anexat în xerocopie conform cu originalul dosarul de preschimbare a permisului de conducere declarat pierdut. (filele 19-21 dup)
Din declarația din data de 12.12.2012 dată de inculpatul A. D.-A. în fața lucrătorului din cadrul SPCRPCIV precum și din înscrisul denumit „fișa deținătorului permisului de conducere", rezultă că inculpatul A. D.-A. a solicitat eliberarea unui nou permis de conducere, declarând, necorespunzător adevărului, că permisul de conducere inițial a fost pierdut (filele 19-20 dup), în condițiile în care documentul fusese reținut de autoritățile italiene, obținând astfel un alt permis de conducere.
În faza de urmărire penală, inculpatul A. D.-A. a arătat că la data de 26.11.2012, în timp ce se afla în Italia și conducea în R. un autoturism, a fost implicat într-un accident de circulație, permisul fiindu-i reținut de către autoritățile italiene.
De asemenea, inculpatul a mai arătat că a încercat să-și recupereze permisul de la poliția italiană însă polițiștii i-ar fi spus că permisul său s-a pierdut.
În acest context, având în vedere cele susținute verbal de polițiștii italieni, s-a întors în România și a declarat pierderea permisului de conducere.(fila 34 dup)
Susținerile inculpatului făcute în faza de urmărire penală nu pot fi primite de instanța de judecată, fiind contrazise de adresa emisă de autoritățile italiene, din care rezultă că inculpatul nu s-a prezentat niciodată pentru a solicita restituirea permisului, deși s-a încercat în repetate rânduri contactarea acestuia la numărul furnizat în momentul producerii accidentului.(fila 17 dup)
De altfel, faptul că inculpatul nu făcut niciun demers în vederea recuperării permisului de la autoritățile italiene a fost și motivul pentru care acestea din urmă au înaintat permisul de conducere inițial al inculpatului către Ambasada Română.
Mai mult, s-a constatat că permisul de conducere al inculpatului a fost reținut de poliția italiană pentru cercetări la data de 26.11.2012, iar după numai două săptămâni, la data de 12.12.2012, revenind în România, inculpatul a declarat necorespunzător adevărului în fața lucrătorului din cadrul SPCRPCIV faptul că pierduse respectivul document, tocmai pentru a obține un nou permis de conducere, lucru care s-a și întâmplat la data de 13.12.2012.
În consecință, s-a reținut că inculpatul A. D.-A. a încercat să eludeze posibilitatea aplicării vreunei măsuri de către autoritățile italiene privind dreptul său de a conduce autovehicule, prin declararea în mod necorespunzător adevărului în fața autorităților române pierderea permisului de conducere și astfel determinând eliberarea unui nou astfel de document.
În fața instanței de judecată, inculpatul A. D.-A. a arătat că recunoaște fapta reținută în sarcina sa, prevalându-se de procedura simplificată.
Pentru aplicarea art. 5 C. pen, având în vedere Decizia nr. 265/2014 a Curții Constituționale a României, instanța, în urma analizei globale a prevederilor din legile penale succesive incidente în cauză, a identificat legea veche (C. pen. 1969) ca fiind legea penală mai favorabilă inculpatului raportat la tratamentul penal sancționator mai blând al recidivei postexecutorii prev. de C. pen. 1969, unde aplicarea sporului de pedeapsă era facultativă, în contextul în care noua reglementare prevede majorarea obligatorie cu jumătate a limitelor de pedeapsă în cazul acestei forme a pluralității de infracțiuni.
În consecință, în baza art. 386 C.p.p., s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului A. D.-A. din infracțiunea de fals în declarații prev de art. 326 C. pen. cu aplic art. 41 alin. 1 C. pen. în infracțiunea de fals în declarații prev. de art. 292 C. pen. 1969 cu aplic. art. 37 alin. 1 lit. b C. pen. 1969 și art. 5 C. pen.
Fapta inculpatului A. D.-A., care la data de 12.12.2012 a declarat în fals, către Serviciul Public Comunitar Regim Permse de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor C. pierderea permisului de conducere românesc cu ., în condițiile în care documentul fusese reținut de autoritățile italiene, obținând astfel un alt permis de conducere, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals în declarații prev. de art. 292 C. pen. 1969 cu aplic. art. 37 alin. 1 lit. b C. pen. 1969 și art. 5 C. pen.
Instanța a reținut starea de recidivă postexecutorie în sarcina inculpatului întrucât din fișa de cazier judiciar a acestuia rezultă că acesta a fost condamnat la pedeapsa de 5 ani și 8 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de tentativă la omor calificat, pedeapsă pe care a executat-o până la data de 05.10.2010, fiind eliberat condiționat cu un rest de pedeapsă de 728 zile, nefiind împlinit termenul de reabilitare judecătorească la data comiterii infracțiunii deduse judecății.
La individualizarea pedepsei s-au avut în vedere criteriile prev. de art. 72 C.pen. 1969 și anume: dispozițiile din partea generala a Codului Penal privind infracțiunea consumată; limitele de pedeapsă fixate în partea specială, închisoarea de la 3 luni la doi ani sau amenda, gradul de pericol social al faptei relevat de faptul că inculpatul a încercat să eludeze posibilitatea aplicării vreunei măsuri de către autoritățile italiene privind dreptul său de a conduce autovehicule, prin declararea în mod necorespunzător adevărului în fața autorităților române pierderea permisului de conducere și astfel determinând eliberarea unui nou astfel de document, persoana inculpatului – are 38 de ani, studii 8 clase, este necăsătorit, nu are loc de muncă.
În ceea ce privește antecedența penală a inculpatului, s-a reținut că acesta a fost condamnat la pedeapsa de 5 ani și 8 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de tentativă la omor calificat, pedeapsă pe care a executat-o până la data de 05.10.2010, fiind eliberat condiționat cu un rest de pedeapsă de 728 zile, nefiind împlinit termenul de reabilitare judecătorească la data comiterii infracțiunii deduse judecății.
De, asemenea, inculpatului i-au fost aplicate două amenzi administrative de către procuror pentru comiterea unor fapte de încăierare respectiv neglijență în serviciu.
Fiind dovedită existența faptei, elementele constitutive ale infracțiunii precum și săvârșirea acesteia de către inculpatul A. D.-A., acesta a fost condamnat la pedeapsa de 6 luni închisoare, în regim de detenție, potrivit art. 57 C. pen. 1969, o altă modalitate de executare fiind în afara legii, raportat la starea de recidivă postexecutorie reținută în sarcina inculpatului.
În baza art. 71 C. pen. 1969, s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevazute de art. 64 lit. a teza a doua si lit. b C.pen. 1969.
Împotriva susmenționatei sentințe a formulat apel P. de pe lângă Judecătoria C., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, sub următoarele aspecte:
Instanța de fond a omis să dispună anularea permisului de conducere obținut de inculpat ăn urma comiterii infracțiunii, încălcând astfel prevederile art.256 cod procedură penală.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței primei instanțe, din perspectiva criticilor formulate, precum și din oficiu, conform art.417 alin.2 cod procedură penală, Curtea constată:
În mod corect instanța de fond a stabilit situația de fapt și încadrarea juridică dată faptei comisă de inculpat în acord cu materialul probator administrat în cauză.
Astfel, în mod corect s-a reținut că, inculpatul A. D.-A., la data de 12.12.2012 a declarat în fals, către Serviciul Public Comunitar Regim Permse de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor C. pierderea permisului de conducere românesc cu ., în condițiile în care documentul fusese reținut de autoritățile italiene, obținând astfel un alt permis de conducere.
Relevante sub aspect probator sunt adresele nr. 2.969.718/24.12.2013 emisă de Direcția Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor și nr._ din 23.01.2014 emisă de Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor C. din care rezultă că, la data de 12.12.2012, numitul A. D.-A. a declarat în România pierderea permisului de conducere românesc cu . obținând în schimb un alt permis de conducere cu . eliberat la data de 13.12.2012 de către Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor C., adresa nr._ din 15.11.2013 emisă de Poliția Capitalei R., fișa deținătorului permisului de conducere eliberată pe numele A. D.-A., declarația din data de 12.12.2012 dată de numitul A. D.-A. în fața lucrătorului din cadrul SPCRPCIV, coroborate cu declarațiile inculpatului A. D.-A. care a recunoscut comiterea faptei.
De altfel nu au existat contestații cu privire la situația de fapt, judecata la instanța de fond realizându-se în condițiile art.374 alin.4 cod procedură penală, inculpatul recunoscând comiterea faptei în condițiile prezentate în actul de inculpare.
Deși instanța de fond a reținut comiterea infracțiunii și a dispus condamnarea inculpatului pentru comiterea infracțiunii de fals în declarații nu a dispus în considerarea dispozițiilor art.25 alin.3 cod procedură penală, anularea permisului de conducere obținut în urma comiterii infracțiunii, critica formulată în acest sens fiind întemeiată.
În consecință, Curtea, în baza art.421 alin.1 pct.2 lit. a cod procedură penală, va admite apelul formulat de P. de pe lângă Judecătoria C. împotriva sentinței penale nr.987/14.09.2015 pronunțată de Judecătoria C. în dosar nr._, în baza art.423 alin.2 cod procedură penală, va desființa, în parte sentința penală nr.987/14.09.2015 pronunțată de Judecătoria C. în dosar nr._ și rejudecând, în baza art.25 alin.3 cod procedură penală, va dispune anularea permisului de conducere . eliberat la data de 13.12.2012 de către Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor C. pe numele de A. D. A..
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței primei instanțe care nu sunt contrare prezentei decizii.
În baza art.275 alin.3 cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art.421 alin.1 pct.2 lit. a cod procedură penală,
Admite apelul formulat de P. de pe lângă Judecătoria C. împotriva sentinței penale nr.987/14.09.2015 pronunțată de Judecătoria C. în dosar nr._,
În baza art.423 alin.2 cod procedură penală,
Desființează în parte sentința penală nr.987/14.09.2015 pronunțată de Judecătoria C. în dosar nr._ și rejudecând dispune:
În baza art.25 alin.3 cod procedură penală,
Dispune anularea permisului de conducere . eliberat la data de 13.12.2012 de către Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor C. pe numele de A. D. A..
Menține celelalte dispoziții ale sentinței primei instanțe care nu sunt contrare prezentei decizii.
În baza art.275 alin.3 cod procedură penală,
Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina statului.
Definitivă,
Pronunțată în ședință publică, azi 04.12.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
M. U. E. C. M.
GREFIER,
I. C.
Jud. fond. D.G.P.
Tehnored.jud.E.C.M.
5 ex./4.01.2016
| ← Redeschiderea procesului penal. la judecarea în lipsă. Art.466... | Furtul. Art.208 C.p.. Decizia nr. 1198/2015. Curtea de Apel... → |
|---|
