Furt. Art.228 NCP. Decizia nr. 1137/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1137/2015 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 02-12-2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ Nr. 1137/P
Ședința publică de la 02 Decembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. J.
Judecător C. D.
Cu participare: Grefier de ședință A. B.
Ministerul Public – P. de pe lângă Curtea de Apel C. a fost reprezentat de procuror J. V. P.
S-a luat în examinare apelul penal declarat de inculpatul V. A., trimis în judecată în stare de arest preventiv pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat în stare de recidivă postexecutorie prev. de art.228 alin.1 – art.229 alin.1 lit.d și alin.3 lit.f C.pen. cu aplicarea art.41 alin.1 C.pen. și distrugere și semnalizare falsă în stare de recidivă postexecutorie prev. de art. 332 alin.1 C.pen. cu reținerea art.41 alin.1 C.pen., ambele cu aplicarea art.38 alin.2 C.pen, împotriva sentinței penale nr. ,1039 din data de 25.09.2015, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._ .
Dezbaterile, au avut loc în ședința publică din data de 26 noiembrie 2015 2015, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Instanța, a stabilit pronunțarea cauzei la data de 02 decembrie 2015, când a pronunțat următoarea decizie;
C U R T EA
Dosar nr._
Asupra apelului penal de față:
Prin sentința penală nr. 1039/25.09.2015, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._/212/2015, s-au hotărât următoarele:
,, În baza art.228 alin.1 raportat la art.229 alin.1 lit.d și alin.3 lit.f C.pen. cu aplicarea art.41 alin.1 și art.43 alin.5 C.pen. și reținerea art.396 alin.10 C.proc.pen. condamnă pe inculpatul V. A. (fiul lui „N.” și R., născut la data de 05.11.1987 în mun. C., jud. C., domiciliat în mun. C., ..2, jud. C., fără forme legale în mun. C., ., jud. C., în prezent în stare de arest preventiv la Penitenciarul Poarta Albă, cetățean român, necăsătorit, studii – 4 clase, fără ocupație sau loc de muncă, recidivist, CNP:_) la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în stare de recidivă postexecutorie.
În baza art.67 alin.1 și art.68 alin.1 lit.c C.pen. interzice inculpatului ca pedeapsă complementară, pe o durată de 3 (trei) ani, exercitarea drepturile prevăzute de art.66 alin.1 lit.a, b, m (dreptul de a se afla în zona triajelor C.F.R. din țară) și k C.pen.
În baza art.65 alin.1 și 3 C.pen. interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a, b, m (dreptul de a se afla în zona triajelor C.F.R. din țară) și k C.pen.
În baza art.332 alin.1 raportat la art.41 alin.1 și art.43 alin.5 C.pen., cu reținerea art.396 alin.10 C.proc.pen. condamnă pe același inculpat la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere în stare de recidivă postexecutorie.
În baza art.67 alin.2 și art.68 alin.1 lit.c C.pen. interzice inculpatului ca pedeapsă complementară, pe o durată de 3 (trei) ani, exercitarea drepturile prevăzute de art.66 alin.1 lit.a, b, m (dreptul de a se afla în zona triajelor C.F.R. din țară) și k C.pen.
În baza art.65 alin.1 și 3 C.pen. interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a, b, m (dreptul de a se afla în zona triajelor C.F.R. din țară) și k C.pen.
În baza art.38 alin.1 C.pen. constată că infracțiunile deduse judecății sunt concurente.
În baza art.39 alin.1 lit.b, art.45 alin.3 lit.a C.pen. contopește pedepsele stabilite, respectiv 4 ani închisoare și 3 ani închisoare, aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare, la care adaugă un spor de pedeapsă de 1/3 din 3 ani închisoare (pedeapsa stabilită ce nu se execută), respectiv 1 an închisoare, urmând ca inculpatul să execute în final pedeapsa rezultantă de 5 (cinci) ani închisoare în regim de detenție conform art.60 C.pen. și pedeapsa complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a, b, m (dreptul de a se afla în zona triajelor C.F.R. din țară) și k pe o durată de 3 (trei) ani.
În baza art.45 alin.3 lit.a și alin.5 C.pen. interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a, b, m (dreptul de a se afla în zona triajelor C.F.R. din țară) și k.
În baza art.404 alin.4 lit.a C.proc.pen. raportat la art.72 alin.1 C.pen. scade din durata pedepsei reținerea și arestarea preventivă de la 11.07.2015 până la zi.
În baza art.399 alin.1 C.proc.pen. menține față de inculpatul V. A. măsura arestării preventive luată prin încheierea nr.485/12.07.2015 de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei C. până la o nouă verificare, dar numai târziu de 60 de zile, respectiv până la 23.11.2015 inclusiv.
În baza art.397 alin.1 raportat la art.25 alin.1, cu reținerea art.1.357 C.civ. admite acțiunea civilă formulată de partea civilă C. NAȚIONALĂ DE CĂI FERATE C.F.R. SA – SUCURSALA REGIONALĂ DE CĂI FERATE C., cu sediul în mun. C., ., jud. C..
Obligă inculpatul la plata către partea civilă a sumei de 5.346,87 lei cu titlu de daune materiale.
În baza art.272 raportat la art.274 alin.1 C.proc.pen. obligă inculpatul la plata către stat a sumei de 2.500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare (2.000 de lei – urmărire penală și 500 de lei – faza de judecată).
În baza art.274 alin.1 teza finală raportat la art.272 alin.2 C.proc.pen dispune avansarea din fondurile Ministerului Justiției a onorariilor avocaților din oficiu în cuantum de 520 de lei (conform împuternicirii . nr.4285 – urmărire penală), respectiv 520 de lei (conform împuternicirii . nr.4459 și a Protocolului dintre Ministerul Justiției și U.N.B.R. – faza de judecată), cheltuieli judiciare ce rămân în sarcina statului.
Executorie cu privire la măsura preventivă conform art.399 alin.4 C.proc.pen.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicarea copiei de pe minută.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25.09.2015,,.
Pentru a pronunța sentința penală menționată, prima instanță deliberâd, a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul nr.9645/P/2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria C., înregistrat pe rolul acestei instanțe la data de 24.07.2015 sub nr._, a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv inculpatul V. A. pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat în stare de recidivă postexecutorie prev. de art.228 alin.1 – art.229 alin.1 lit.d și alin.3 lit.f C.pen. cu aplicarea art.41 alin.1 C.pen. și distrugere și semnalizare falsă în stare de recidivă postexecutorie prev. de art. 332 alin.1 C.pen. cu reținerea art.41 alin.1 C.pen., ambele cu aplicarea art.38 alin.2 C.pen.
S-a reținut în esență în sarcina inculpatului că la data de 11.07.2015, în jurul orei 12:00, a sustras un număr de 3 transformatoare C.F.R. de tip L, două transformatoare electrice de tip C.F.R. S4, 8 bobine C.F.R. de la 5 pichete de macaz din zona semnalului M2 de la liniile 2 și 3 principale ale triajului C.F.R. C. Port A, fiind aduse în stare de neîntrebuințare instalațiile de cale ferată, ceea ce a condus la punerea în pericol a siguranței mijloacelor de transport pe calea ferată.
Pentru dovedirea situației de fapt au fost menționate următoarele mijloace de probă: procesul-verbal de depistare in flagrant (f. 21 d.u.p.); proces-verbal de cercetare la fața locului, însoțit de planșă foto (f. 24-41 d.u.p.); adresa nr.175/2015 emisă de C. Națională de Căi Ferate „C.F.R.” SA, Sucursala Regională de Căi Ferate C. (f. 45-47 d.u.p.); declarațiile martorilor B. Gheorrghe C. (f. 58-64 d.u.p.) și V. M. (f 66-68 d.u.p.); declarațiile inculpatului (f. 95; 102 d.u.p.); fișa de cazier a inculpatului (f. 78-84 d.u.p.).
Prin încheierea din camera de consiliu din 11.09.2015, judecătorul de cameră preliminară a constatat că nu au fost formulate cereri și excepții de către inculpat sau de către avocatul acestuia, motiv pentru care, nefiind nici excepții care să fie ridicate din oficiu, în temeiul art.346 alin.2 C.proc.pen., judecătorul a apreciat că instanța este competentă și legal sesizată prin rechizitoriul nr.9645/P/2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria C., că probele au fost legal administrate și urmărirea penală s-a desfășurat în conformitate cu dispozițiile procedurale, astfel că s-a dispus începerea judecății.
În ședința publică din 24.09.2015, fiindu-i aduse la cunoștință dispozițiile art.374 alin.4, 375 și art.396 alin.10 C.proc.pen., inculpatul a arătat că recunoaște faptele astfel cum sunt descrise în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să aibă loc pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, fiind ascultat sub acest aspect, declarația sa fiind atașată la dosarul cauzei (f. 8, 9).
La solicitarea instanței a fost atașată fișa de cazier judiciar a inculpatului (f. 10-14).
Nemaifiind alte cereri, instanța a declarat cercetarea judecătorească încheiată și a acordat cuvântul în dezbateri.
În fapt, la data de 11.07.2015, în jurul orei 12:30, organele de poliție din cadrul Serviciului de Poliție Transporturi Maritime C., fiind în exercitarea atribuțiilor de serviciu, au fost sesizate de către impegatul de mișcare din stația C.F. C. A – Port vechi, martora V. M., cu privire la faptul că macazurile 8, 10 și 12 și-au pierdut controlul pe aparatul de comandă, secțiunea 2-6 prezintă ocupat pe panoul de comandă, iar macazurile M6 și M8 pulsează pe luminoschemă (declarație martoră).
Deplasându-se în zona respectivă, lucrătorii de poliție au procedat la verificarea infrastructurii feroviare, observând că la mai multe macazuri și semnale de cale ferată sunt urme de sustragere.
La fața locului s-a prezentat și martorul B. G. C., electromecanic în cadrul District M.A.C.T. Port C., care a efectuat la rândul său verificări și a constatat că au fost sustrase bobinele P.P.I de la macazurile nr.6, nr.8, nr. 10 și nr. 12, iar la semnalele nr.6 și nr.8 au fost sustrase circuitele de cale.
Martorul a arătat că, la un moment dat, după ce organele de poliție au părăsit zona în care s-au constatat sustrageri pentru a încerca prinderea autorului, iar el se deplasa către macazul cu nr.10, din vegetația împrejmuitoare a căii ferate a observat ieșind o persoană de sex bărbătesc care a traversat liniile de cale ferată în fugă, alergând către gardul împrejmuitor al Portului C.. În aceste condiții, martorul a anunțat organele de poliție.
Continuându-și activitatea de notare a lipsurilor, martorul a observat aceeași persoana de sex masculin traversând calea ferată, alergând și ascunzându-se după un stâlp. Martorul s-a apropiat de zona unde persoana se ascunsese, pentru a o observa mai bine, moment în care a văzut că în buzunarul de la spate al acesteia se afla ceva voluminos. Imediat persoana respectiva a sărit un gard din plasă ce delimita calea ferată de clădirile dezafectate ale serelor din incinta Portului, moment în care martorul a auzit un sunet metalic care indica faptul ca un obiect metalic a căzut.
Efectuându-se supravegherea zoneim având la bază aspectele comunicate de martor, a fost observată o persoana de sex masculin în zona macazurilor și semnalelor respective, identificată ulterior ca fiind inculpatul V. A., care s-a aplecat și a ridicat ceva din vegetație, după care a plecat spre interiorul portului, în direcția S.C. ROTRAC S.A. În continuare s-a procedat la urmărirea inculpatului care a început să fugă, iar la un moment dat a aruncat o piesă metalică în tufișuri.
Inculpatul a fost prins după o distantă de aproximativ 25 m, în zona fostelor sere, lucrătorii de polițe observând că acesta prezenta la nivelul mâinilor urme ce se asemănau cu cele de rugină și ulei. Luându-se legătura telefonică cu martorul B. G.-C. pentru ca pe baza vestimentației acesta să confirme dacă persoana prinsă este aceeași pe care martorul o văzuse anterior, s-a constatat că este vorba de aceeași persoană, inculpatul fiind îmbrăcat la momentul depistării cu un tricou negru și jeanși ¾ de culoare albastră.
Din cuprinsul procesului verbal de cercetare la fata locului rezultă ca au fost identificate urme de forțare la sistemul de asigurare, lacătul și sigiliul CFR fiind rupt la pichetul de alimentare (secțiune 2-8) din apropierea semnalului M2, cablajul interior fiind secționat, iar transformatorul electric care provenea din interior se afla abandonat lângă pichet, situația fiind asemănătoare și la aproximativ 50 m, la semnalul M6, macazul M6, macazul M8, semnalul M10 și macazul M12. În apropierea acestora au fost identificate bobine și plăcuțe metalice.
De asemenea, în vecinătatea macazului M12 a fost găsit un sac din polipropilenă în care se aflau transformatoare CFR tip L, iar la aproximativ 20 m, fiind efectuate verificări în zona în care martorul B. l-a observat pe inculpat, au fost identificate abandonate pe sol 4 bobine CFR electrice.
Toate componentele găsite cu ocazia cercetării la fața locului aveau urme recente de sustragere, respectiv prezentau ulei și vaselină specifică. Împrejurarea că acele componente fuseseră sustrase cu puțin timp înainte este confirmată și de faptul că impiegatul se mișcare a sesizat organele de poliție deoarece panoul de comandă indica defecțiuni chiar în zonele de cale ferată unde s-au constatat distrugeri. Toate componentele au fost predate la data de 14.07.2015 numitului M. P., sef district M.A.C.T. Port C. – Sucursala CREIR C. (f. 44 d.u.p.).
Prin adresa nr.175/2015, C. Națională de Căi Ferate „CFR” SA, Sucursala Regională de Căi Ferate C., a comunicat faptul că bunurile sustrase fac parte din instalațiile de siguranță și dirijare a traficului feroviar și că prin sustragerea acestora inculpatul a pus in pericol siguranței circulației:
- sustragerea transformatoarelor de tip L aferente circuitelor de cale nu mai controlează starea de liber sau ocupat a porțiunilor de linie, putandu-se produce loviri (ciocniri) ale materialului rulant;
- sustragerea transformatoarelor S4 ale focurilor de la semnalele de manevra conduce la imposibilitatea efectuării parcursurilor, putându-se produce depășiri ale acestora cu posibile urmări de lovire a materialului rulant staționat pe linie;
- sustragerea (distrugerea) releelor tip PPI-3 conduce la imposibilitatea manevrării macazurilor și obținerea „controlului electric” al poziției acestuia pe aparatul de comandă;
- lipsa controlului macazului poate conduce la executarea unor parcursuri „eronate” și loviri ale materialului rulant;
- releele de tip PPI-3, de construcție specială, fac parte din releelor de siguranță folosite în schemele electrice și din categoria elementelor deficitare.
Persoana vătămată a arătat că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 5.346,87 lei, reprezentând prejudiciu nerecuperat, sens în care a depus un deviz (f. 47 d.u.p.)
Aspectele menționate în adresă de partea civilă se coroborează cu declarațiile martorilor B. G.-C. și V. M..
Pe parcursul urmăririi penale inculpatul nu și-a recunoscut fapta, arătând în fața judecătorului de drepturi și libertăți, la data de 12.07.2015, că se afla în locul în care a fost depistat deoarece se îndrepta spre secția de poliție pentru a-și recupera un telefon mobil. La un moment dat, a observat în vegetația de lângă calea ferată mai multe componente de cale ferată pe care le-a examinat, precum și niște piese mai mici din cupru pe care le-a introdus în buzunar. În acel moment inculpatul s-a întâlnit cu o altă persoană, care nu i-a spus cine este, astfel că a aruncat piesele introduse în buzunar și a sărit un gard în curtea unei sere. Imediat inculpatul a observat un echipaj de poliție și, întrucât nu a vrut să se creadă ca a furat ceva, a rămas pe loc.
Declarația inculpatului nu se coroborează cu niciun mijloc de probă, iar modalitatea în care se presupune că acesta a ales să se deplaseze către sediul Poliției Transporturi (prin zona macazurilor de cale ferată, zonă cu vegetație deasă) infirmă scopul licit pretins – pentru a-și recupera un telefon reținut în urmă cu 5 ani. Prin urmare, instanța va înlătura declarația inculpatului, cu atât mai mult cu cât, la termenul din data de 24.09.2015, acesta a ales să parcurgă procedura simplificată a recunoașterii învinurii, recunoscând faptele astfel cum au fost reținute în actul de sesizare, atitudine procesuală ce întărește materialul probator administrat în cauză.
Încadrarea juridică a faptelor:
În drept, fapta inculpatului V. A. care, la data de 11.07.2015, în în jurul orei 12:00, a sustras prin efracție un număr de 3 transformatoare C.F.R. de tip L, două transformatoare electrice de tip C.F.R. S4, 8 bobine C.F.R. de la 5 pichete de macaz din zona semnalului M2 de la liniile 2 și 3 principale ale triajului C.F.R. C. Port A, fiind aduse în stare de neîntrebuințare instalațiile de cale ferată și provocând implicit distrugeri, ceea ce a condus la punerea în pericol a siguranței mijloacelor de transport pe calea ferată, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de furt calificat prev. de art.228 alin.1 raportat la art.229 alin.1 lit.d și alin.3 lit.f C.pen. și distrugere prev. de art.332 alin.1 C.pen., toate cu reținerea art.41 alin.1 C.pen. referitor la recidiva postexecutorie.
În privința infracțiunii de furt calificat, elementul material al laturii obiective infracțiunii, respectiv “luarea”, a fost realizat în cauză, inculpatul sustrăgând pe nedrept un număr de 3 transformatoare C.F.R. de tip L, două transformatoare electrice de tip C.F.R. S4, 8 bobine C.F.R. de la 5 pichete de macaz din zona semnalului M2 de la liniile 2 și 3 principale ale triajului C.F.R. C. Port A, cu intenția de a le valorifica, producându-se așadar urmarea imediată, respectiv deposedarea părții civile și aproprierea bunului de către inculpat, legătura de cauzalitate dintre elementul material și urmarea imediată fiind dovedită.
Atașate elementului material sunt și elementele circumstanțiale vizând modalitatea de săvârșire a faptei, respectiv prin efracție (inculpatul îndepărtând sistemele de siguranță astfel cum s-a constatat prin procesul-verbal de cercetare la fața locului – 229 alin.1 lit.b), obiectul material al infracțiunii fiind componente ale sistemului de siguranță și de dirijare a traficului feroviar (art.229 alin.3 lit.f).
Referitor la infracțiunea prev. de art.332 alin.1 C.pen., instanța reține că prin sustragerea bunurilor menționate anterior inculpatul a provocat implicit distrugeri ale componentelor instalațiilor de siguranță și dirijare a traficului feroviar, fiind așadar îndeplinite condițiile ce țin de elementul material al laturii obiective și urmarea imediată, legătura de cauzalitate rezultând din ansamblul probelor administrate și analizate de instanță în secțiunea precedentă.
Sub aspectul laturii subiective, instanța apreciază că inculpatul a prevăzut rezultatul faptei, urmărind producerea lui prin săvârșirea acesteia, fiind așadar întrunite condițiile prevăzute de art.16 alin.3 lit.a C.pen. – intenție directă în referire la ambele infracțiuni.
În legătură cu starea de recidivă postexecutorie, instanța constată că se impune reținerea art.41 alin.1 C.pen. Astfel, văzând fișa de cazier a inculpatului, rezultă că inculpatul a fost liberat la termen la data de 05.07.2015 din pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare aplicată în urma contopirii prin sentința penală nr.904/18.08.2014 a Judecătoriei Slobozia. În condițiile în care inculpatul a executat pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare, iar la numai 6 zile de la liberare a comis infracțiunea dedusă judecății, sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.41 alin.1 C.pen. pentru reținerea stării de recidivă postexecutorie.
În aceste condiții, văzând prevederile art.396 alin.2 C.proc.pen., instanța constată că dincolo de orice îndoială rezonabilă faptele există, constituie infracțiuni și au fost săvârșite de inculpat, impunându-se condamnarea acestuia.
La individualizarea pedepselor aplicate inculpatului, instanța a avut în vedere, pe lângă atingerea scopului acestora, și criteriile oferite de dispozițiile art.74 alin.1 C.pen. – gravitatea infracțiunilor și periculozitatea infractorului, ambele relevate de împrejurările și modul de comitere a infracțiunilor, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valorile ocrotită, natura și gravitatea rezultatelor produse, motivul săvârșirii infracțiunilor și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
Limitele de pedeapsă vor fi reduse cu o treime conform dispozițiilor art.396 alin.10 C.proc.pen. privind procedura în cazul recunoașterii învinuirii.
Cu privire la fapta săvârșită, instanța a reținut că infracțiunea de furt calificat ocrotește o valoare sociale importantă – patrimoniul persoanei fizice sau juridice, observându-se în cauză și o protecție specială pe care legiuitorul a înțeles să o acorde în cazul anumitor categorii de bunuri – componente instalațiilor de siguranță și de dirijare a traficului feroviar, în vederea desfășurării în siguranță a circulației pe calea ferată; pericolul general al faptei este concretizat în limitele de pedeapsă prevăzute de lege (de la 3 la 10 ani închisoare, cu reținerea art.41 alin.1 și 43 alin.5 C.pen. și a art.396 alin.10 C.proc.pen.).
Infracțiunea de furt calificat este în concurs ideal cu infracțiunea de distrugere prev. de art.332 alin.1 C.pen., deoarece, deși intenția inculpatului a fost aceea de a valorifica bunurile, prin modul în care a acționat și-a asumat implicit faptul că acțiunile sale vor provoca distrugeri instalațiilor de siguranță și de dirijare a traficului rutier. Pe lângă componenta patrimonială, fapta este gravă prin prisma faptului că există o stare de pericol pentru traficul feroviar, în lipsa semnalelor și a posibilității de a manevra macazurile putându-se produce accidente pe calea ferată. Pericolul social abstract al faptei este relevat de limitele prevăzute de lege ale pedepsei închisorii – de la 2 la 7 ani și interzicerea unor drepturi, cu reținerea art.41 alin.1 și 43 alin.5 C.pen. și a art.396 alin.10 C.proc.pen.
În concret, gravitatea faptei comisă de inculpat este una deosebită în condițiile în care a acționat în plină zi, într-o zonă de siguranță ferivoară, reușind să sustragă multiple componente de cale ferată, evidențiate în procesul-verbal de la f. 44 d.u.p. Starea de pericol pentru traficul feroviar a fost deosebită, astfel cum rezultă din adresa nr.175/2015 (f. 45 d.u.p.), în condițiile în care se puteau produce ciocniri ale materialului rulant. Pe de altă parte, prejudiciul reclamat nu este de neglijat – aproximativ 5.346,87 de lei, în contextul în care sunt de notorietate problemele financiare ale părții civile, încercările disperate de a face față sustragerilor de componente ale rețelei feroviare nu doar la nivel local, ci și la nivel național.
Este însă adevărat că nu este vorba de o linie ferată de o importanță deosebită, nefiind electrificată, făcând în schimb legătura cu Portul C., asigurând așadar transportul mărfurilor dinspre și înspre Port; or, distrugerea și sustragerea unor componente ale căii ferate conduc la întârzieri și, implicit, la pierderi importante pentru transportatori.
În legătură cu persoana inculpatului, instanța reține că acesta are 27 de ani, studii 4 clase, necăsătorit, fără ocupație sau loc de muncă, fiind liberat condiționat din penitenciar cu doar 6 zile înainte de data comiterii faptelor ce i se rețin în sarcină. Multiplele pedepse aplicate inculpatului tocmai pentru fapte asemănătoare (fișa de cazier fiind impresionantă din acest punct de vedere) nu și-au atins așadar scopul.
Consideră instanța că nu s-a realizat reinserția socială a inculpatului, acesta neînțelegând nimic din represiunea penală și manifestând în continuare dispreț față de valorile sociale ocrotite de legea penală, iar o asemenea atitudine trebuie sancționată exemplar, astfel încât pe viitor inculpatul să nu mai comită infracțiuni și să adopte o atitudine corectă față de ordinea de drept și regulile de conviețuire socială, asigurându-se în această manieră prevenția generală.
Singurul motiv pentru care pedepsele vor fi îndreptate spre minim este acela că linia respectivă nu era de o importanță deosebită, iar prejudiciul nu a fost unul deosebit.
Instanța a reținut că în acest moment procesual privarea de libertate a inculpatului este în continuare necesară pentru a înlătura starea de pericol pentru ordinea publică, fiind în continuare incident cazul prevăzut de art.223 alin.2 C.proc.pen., ținând cont de gravitatea faptei astfel cum a fost relevată și de persoana inculpatului; în plus, suspiciunile rezonabile inițiale s-au confirmat în cauză, inculpatul fiind cel care a comis infracțiunile.
De asemenea, instanța a constatat că de la data ultimei verificări în ședința din camera de consiliu (10.09.2015 – f. 35 d.c.p.), nu au trecut mai mult de 30 zile, iar arestarea preventivă a inculpatului nu a depășit durata maximă a arestării preventive în cursul judecății prev. de art.239 alin.1 C.proc.pen.
Oricum, instanța a considerat că privarea de libertate a inculpatului nu a depășit termenul rezonabil, luând în considerare și celeritatea ce a caracterizat desfășurarea procesului penal, inculpatul fiind arestat preventiv de 76 de zile, perioadă în care nu se poate considera că pericolul pentru ordinea publică s-a estompat, inculpatul dovedind o perseverență infracțională deosebită, săvârșind infracțiunile la 6 zile de la liberarea la termen dintr-o pedeapsă de 4 ani și 6 luni închisoare.
Este adevărat că până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești, inculpatul beneficiază în continuare de prezumția de nevinovăție, însă prin pronunțarea soluției de condamnare în primă instanță, din perspectiva Convenției Europene a drepturilor omului, temeiul privării de libertate a inculpatului a devenit art.5 par.1 lit.a din Convenție. Astfel cum a statuat Curtea Europeană, art.5 §1 lit.a din Convenție este incident atunci când o persoană este privată de libertate ca urmare a pronunțării unei condamnări penale de către un tribunal competent. Acest caz de privare de libertate devine incident de la momentul pronunțării hotărârii de condamnare în primă instanță, nefiind necesară o hotărâre de condamnare definitivă (Wemhoff c. Germaniei, par. 9).
Prin adresa nr.175/2015 persoana vătămată a arătat că se constituie parte civilă cu suma de 5.346,87 lei, inclusiv T.V.A.
Conform art.1.357 C.civ., cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare, principiul consacrat de legislația civilă fiind repararea integrală a prejudiciului (art.1385 C.civ.)
Potrivit art.99 alin.1 C.proc.pen., sarcina probei în cadrul acțiunii civile aparține părții civile ori, după caz, procurorului care exercită acțiunea civilă în cazul în care persoana vătămată este lipsită de capacitate de exercițiu sau are capacitate de exercițiu restrânsă. În cauza de față, având în vedere că nu suntem în prezența unei ipoteze de exercitare a acțiunii civile din oficiu, sarcina probei revine exclusiv părții civile.
În consecință, față de dispozițiile legale precitate, patru sunt condițiile prevăzute de lege pentru angajarea răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie: existența unui prejudiciu, fapta ilicită, vinovăția și legătura de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu.
Referitor la fapta ilicită, vinovăție și legătura de cauzalitate instanța a arătat deja faptul că inculpatul este vinovat de săvârșirea infracțiunilor de furt și distrugere. Rămâne așadar de analizat care este prejudiciul efectiv suferit de partea civilă.
Or, din devizul de la f. 47 d.u.p. rezultă că valoarea materialelor nerecuperate este de 3.510 lei, sumă la care se adaugă cheltuielile cu manopera și T.V.A.-ul, rezultând în final un prejudiciu de 5.346,87 lei. Repararea integrală a prejudiciului impune așadar acoperirea de către inculpat a pagubei rezultate în urma comiterii infracțiunii.
Față de cele de mai sus, în baza art.397 alin.1 raportat la art.25 alin.1, cu reținerea art.1.357 C.civ. instanța va admite acțiunea civilă formulată de partea civilă C. NAȚIONALĂ DE CĂI FERATE C.F.R. SA – SUCURSALA REGIONALĂ DE CĂI FERATE CONSTANȚ și va obliga inculpatul la plata către partea civilă a sumei de 5.346,87 lei cu titlu de daune materiale.
Împotriva sentinței penale nr. 1039/25.09.2015 pronunțată de Judecătoria C., în dosarul penal nr._, a declarat apel inculpatul V. A., care în esență, a criticat soluția instanței de fond privind individualizarea pedepsei în raport de gravitatea faptei comise .
Examinând sentința penală apelată prin prisma criticilor formulate de apelant, precum și din oficiu, conform art. 420 C. Pr. P.., curtea constată că apelul formulat este nefondat:
Prima instanță a stabilit în mod corect starea de fapt, încadrarea juridică și vinovăția inculpatului V. A., fiind îndeplinite condițiile pentru pronunțarea unei soluții de condamnare. De altfel, inculpatul a recunoscut comiterea faptelor, solicitând judecarea potrivit procedurii prevăzută de art. 375Cod procedură penală privind judecata în cazul recunoașterii învinuirii, exclusiv pe baza mijloacelor de probă administrate în faza de urmărire penală, care în speța prezentă oferă elemente suficiente pentru aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei.
Sub aspectul stării de fapt se constată că inculpatul apelant V. A., la data de 11.07.2015, în în jurul orei 12:00, a sustras prin efracție un număr de 3 transformatoare C.F.R. de tip L, două transformatoare electrice de tip C.F.R. S4, 8 bobine C.F.R. de la 5 pichete de macaz din zona semnalului M2 de la liniile 2 și 3 principale ale triajului C.F.R. C. Port A, fiind aduse în stare de neîntrebuințare instalațiile de cale ferată și provocând implicit distrugeri, ceea ce a condus la punerea în pericol a siguranței mijloacelor de transport pe calea ferată, iar fapta întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de furt calificat prev. de art.228 alin.1 raportat la art.229 alin.1 lit.d și alin.3 lit.f C.pen. și distrugere prev. de art.332 alin.1 C.pen., cu reținerea art.41 alin.1 C.pen. referitor la starea de recidiva postexecutorie.
Recunoașterile inculpatului se coroborează cu probele administrate la instrucția penală și necontestate de acesta:
- procesul-verbal de depistare in flagrant;
- proces-verbal de cercetare la fața locului, însoțit de planșă foto;
- adresa nr.175/2015 emisă de C. Națională de Căi Ferate „C.F.R.” SA, Sucursala Regională de Căi Ferate C.;
- declarațiile martorilor B. Gheorrghe C. și V. M..
Prima instanță a apreciat întemeiat că probele administrate în cursul urmăririi penale dovedesc, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că faptele există, au fost săvârșite de inculpați și constituie infracțiuni, aspecte care nu au fost contestate în prezentul apel.
Prima instanță a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 74 Cod penal, respectiv gravitatea infracțiunii săvârșite și periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
De altfel, în apelul inculpatului a fost criticat cuantumul pedepselor aplicate, în raport de gravitatea faptelor.
Cuantumul pedepselor stabilite inculpatului V. A., respectă criteriile generale prev. de art. 74 Cod penal, fiind avute în vedere atât circumstanțele referitoare la condițiile de săvârșire a faptelor, cât și conduita procesuală și datele personale ale inculpatului.
În procesul de individualizare a pedepsei, curtea reține că pedeapsa este un mijloc specific de coerciție penală, de represiune, implică în mod necesar o suferință (aflecțiune) ce se realizează în timpul executării ei; de asemenea, caracterul coercitiv-aflectiv și retributiv al pedepsei impune ca durata executării să fie corelată atât cu gravitatea faptei cât și cu gradul de periculozitate al infractorului. Funcția coercitiv – aflectivă a pedepsei se realizează prin aptitudinea pedepsei penale de a se manifesta ca o măsură cu caracter represiv supunându-l pe inculpat la o suferință morală prin privațiune de libertate .
Pedeapsa nu reprezintă numai un mijloc de constrângere a infractorului, dar și un mijloc de reeducare al acestuia ; totodată, pedeapsa se aplică în scopul prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni atât de condamnat, cât și de către ceilalți destinatari ai legii penale .
Prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni nu se rezumă numai la împiedicarea condamnatului de a repeta alte încălcări ale legii penale, dar și atenționarea celorlalți destinatari ai legii penale de a nu comite astfel de încălcări, fiind astfel satisfăcute atât scopul imediat cât și scopul mediat al pedepsei. Nu se poate vorbi de scopul preventiv al pedepsei înțelegând prin aceasta numai dezideratul împiedicării condamnatului de a săvârși noi infracțiuni, ignorându-se valențele educative și intimidante ale pedepsei pronunțate, față de ceilalți membri ai societății .
În stabilirea unei pedepse care să reflecte scopul și funcțiile pedepsei, prin raportare la aceste criterii generale de individualizare, este necesar a se examina cumulativ circumstanțele reale de comitere a faptei, urmările produse, circumstanțele personale ale inculpatului.
Curtea apreciază că gravitatea faptelor, respectiv furtul de componente de cale ferată comis prin efracție și escaladare prin distrugerea instalațiilor de cale ferată, precum și circumstanțele personale ale inculpatului V. A., (de 27 de ani, studii 4 clase, fără loc de muncă,necăsătorit, cu antecedente penale, recidivist în materie, a fost condamnat de mai multe ori pentru săvârșirea de infracțiuni împotriva patrimoniului, a fost liberat condiționat la data de 05.07.2015 și la 6 zile de la liberare a comis prezentele infracțiuni, ceea ce denotă îndrăzneală infracțională și dispreț față de clementa instanțelor de judecată, justifică condamnarea acestuia la pedepse într – un cuantum mediu care să reflecte pericolul social deosebit al faptelor comise.
În opinia curții, inculpatul a dat dovadă de un comportament deosebit de periculos prin sustragerea unor componente de siguranță de la calea ferată, prin punerea în pericol a siguranței feroviare și totodată asumându-și riscul surprinderii de către autorități.
În consecință, repetabilitatea inculpatului în comiterea unor infracțiuni, perseverența lui în săvârșirea unor fapte de natură penală, pentru care în trecut au fost aplicate pedepse cu închisoarea și necesitatea atingerii efective a scopului urmărit de legea penală, în urma creșterii îngrijorătoare a infracțiunilor patrimoniale, impun aplicarea față de inculpat a unor pedepse cu închisoarea în regim privativ de libertate.
În raport de criteriile invocate și ținând seama de gradul de pericol social al faptelor, frecvența infracțiunilor patrimoniale, efectele asupra asigurării siguranței circulației feroviare și bunurilor societăților comerciale, și constatând și incidența dispozițiilor art.375 cod procedură penală, art. 38 alin.1 rap. la art.39 alin.1 lit. b Cod penal și art.41 privind concursul de infracțiuni și starea de recidivă, Curtea, apreciază că se impune menținerea cuantumului pedepsei rezultante de 5 ani închisoare, cu privarea de libertate, singura în măsură să atingă scopul și funcțiile legale, atât din perspectiva prevenției generale, cât și a prevenției speciale.
Pentru aceste considerente, Curtea: în baza art. 421 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, va respinge ca nefondat apelul declarat de către inculpatul apelant V. A., împotriva sentinței penale nr. 1039/25.09.2015 a Judecătoriei C..
În baza art. 72 Cod penal, va deduce din durata pedepsei aplicate și perioada arestului preventiv de la data de 25.09.2015 la zi.
În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală, va obliga inculpatul V. A., la plata sumei de 500 de lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate.
În baza art. 272 C.proc.penală va dispune avansarea onorariul în cuantum de 260 de lei din fondurile MJ în favoarea Baroului C.. (av. M. V.)
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 421 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, respinge ca nefondat apelul declarat de către inculpatul apelant V. A., împotriva sentinței penale nr. 1039/25.09.2015 a Judecătoriei C..
În baza art. 72 Cod penal, deduce din durata pedepsei aplicate și perioada arestului preventiv de la data de 25.09.2015 la zi.
În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală, obligă inculpatul V. A., la plata sumei de 500 de lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate.
În baza art. 272 C.proc.penală dispune avansarea onorariul în cuantum de 260 de lei din fondurile MJ în favoarea Baroului C.. (av. M. V.).
Conform art. 400 alin. 3 Cod procedură penală, minuta s-a întocmit în 2 ex.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 02.12.2015
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
C. J. C. D.
Grefier,
A. B.
Jud. fond V. M.
Red. dec. Jud. C. D.
2 ex /03.12.2015
| ← Furt. Art.228 NCP. Decizia nr. 200/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA | Furt. Art.228 NCP. Decizia nr. 206/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA → |
|---|
