Înlocuire măsură preventivă. Art.242 NCPP. Decizia nr. 122/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 122/2015 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 20-05-2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ NR. 122/P/C
Ședința publică de la 20 Mai 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE V. B.
Grefier C. C.
Ministerul Public - Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial C.
reprezentat de procuror – Z. N.
S-a luat în examinare contestația formulată împotriva încheierii de ședință din data de 13 mai 2015 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul penal nr._ 4 de inculpatul
- I. R. A. - fiul lui B. și G. E., născut la data de 18.10.1974 în mun.C., domiciliată în C., ., ., ., jud.C., CNP_, trimis în judecată prin rechizitoriul D. ST C. nr.77/P/2014 pentru săvârșirea infracțiunilor de fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art.320 alin.2C.pen. cu aplicarea art.5 alin.1 C.pen. (22 de infracțiuni), folosire de documente ori declarații false care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, prevăzută de art.181 alin.1 din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.5 alin.1 C.pen. (șapte infracțiuni), tentativă la folosire de documente ori declarații false care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, prevăzută de art.32 C.pen. raportat la art.181 alin.1 din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.5 alin.1 C.pen., înșelăciune, prevăzută de art.244 alin.1 și 2 C.pen. cu aplicarea art.5 alin.1 C.pen. (șapte infracțiuni), tentativă la înșelăciune prevăzută de art.32 C.pen. raportat la art.244 alin.1 și 2 C.pen. cu aplicarea art.5 alin.1 C.pen., fals intelectual (două infracțiuni), prevăzute de art.289 alin.1 C.pen.din 1968 cu aplicarea art.5 alin.1 C.pen. și constituire a unui grup infracțional organizat, prevăzută de art.367 alin.1 C.pen., toate cu aplicarea art.38 alin.1 C.pen.;
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 19 mai 2015 consemnate în încheierea de ședință de la acea dată și care face parte integrantă din prezenta decizie, când instanța a stabilit, în conformitate cu disp.art.391 alin.1 Cod pr.penală pronunțarea la data de 20 mai 2015.
CURTEA ,
Asupra contestației de față:
Examinând actele și lucrările dosarului, curtea constată că prin încheierea din 13 mai 2015 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul penal nr._ 4 s-au dispus următoarele:
„ În baza art. 242 alin. 2 Cod procedură penală:
Respinge, ca nefondată, cererea inculpatului I. R. A. (fiul lui B. și G. E., născut la 18 10 1974) privind înlocuirea măsurii arestării preventive luată față de acesta în dosarul penal nr_ 4, cu măsura preventivă a arestului la domiciliu, prevăzută de art. 218 și urm cod procedură penală.
În baza art. 275 alin. 2 cod procedură penală:
Obligă inculpatul să plătească statului suma de 100 lei reprezentând cheltuieli judiciare.”
Pentru a pronunța această încheiere prima instanță a reținut următoarele:
Inculpatul I. R. A. a fost trimis în judecată prin rechizitoriul D. –Serviciul Teritorial C., reținându-se în sarcina acestuia săvârșirea a 22 infracțiuni prevăzute de art. 320 alin. 2 Cod penal, 7 infracțiuni prevăzute de art. 181 din Legea nr 78/2000, o infracțiune prev de art. 32 Cod penal –art. 181 din Legea nr 78/2000, 7 infracțiuni prevăzute de art. 244 cod penal, o infracțiune prev de art. 32 cod penal -244 Cod penal, 2 infracțiuni prev de art. 289 Cod penal și o infracțiune prev de art. 367 Cod penal.
În actualul stadiu procesual în dosar există probe temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă a săvârșirii acestor infracțiuni de către inculpat, acestea rezultând din mijloacele de probă pe care se întemeiază rechizitoriul. De altfel, prin cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu, inculpatul nu a contestat existența acestor probe prin care se conturează faptele reținute în sarcină.
În aceeași cauză au mai fost trimiși în judecată un număr de 4 inculpați, iar în rechizitoriu sunt indicați ca mijloc testimonial de probă un număr de 50 martori.
Din examinarea situației de fapt prezentate în rechizitoriu tribunalul reține complexitatea mare a cauzei și a stabilirii adevărului prin administrarea mijloacelor de probă, decurgând din multitudinea infracțiunilor reținute în sarcină, din numărul inculpaților, din numărul mijloacelor de probă, din perioada mare de timp pe care s-au derulat faptele.
Cercetarea judecătorească nu a început în cauză, iar în raport cu necesitatea parcurgerii judecății în condiții care să asigure aflarea adevărului, se impune luarea măsurii preventive apte de a preîntâmpina punerea de acord în declarații fie între inculpați fie între inculpați și martori, asupra unor aspecte esențiale ale stării de fapt, care ar conduce la denaturarea probelor.
În cauză a fost luată și menținută măsura arestării preventive față de inculpatul I. R. A..
S-au reținut dispozițiile art. 223 alin. 2 Cod procedură penală, în condițiile în care infracțiunile prevăzute de art. 181 din Legea nr 78/2000, infracțiunile prevăzute de art. 244 alin. 2 Cod penal, infracțiunile prevăzute de art. 289 Cod penal și cea prev de art. 367 Cod penal, reținute în sarcina inculpatului, sunt pedepsite cu închisoare de 5 ani sau mai mare.
Tribunalul apreciază că se menține în continuare ipoteza prevăzută de art.223 alin.2 Cod.proc.pen. în sensul că în raport cu infracțiunile pentru care este cercetat inculpatul și, pe baza evaluării gravității faptelor, a modului și a circumstanțelor de comitere a acestora, se constată că privarea de libertate este necesară pentru înlăturarea stării de pericol pentru ordinea publică.
Starea de pericol pentru ordinea publică, este determinată de amploarea deosebită a activității infracționale reținute în cauză. Din această perspectivă, pericolul concret pentru ordinea publică nu poate fi considerat că s-a diminuat prin trecerea timpului, întrucât acesta derivă din multitudinea faptelor, din împrejurarea că unele din acestea sunt infracțiuni propriu zise de corupție ori în legătură cu gestionarea și utilizarea fondurilor europene, respectiv constituirea unui grup în scopul săvârșirii de fapte antisociale, ceea ce conduce la o rezonanță socială puternic negativă a infracțiunilor reținute, la pericolul ca datorită acestor fapte să se producă efecte negative în întreg mecanismul de accesare a fondurilor europene de către posibilii beneficiari, legitimitatea menținerii în arest preventiv fiind apreciată în funcție de particularitățile speciale ale cauzei, gravitatea, modalitatea de săvârșire a infracțiunilor, scopul urmărit, precum și limitele de pedeapsă prevăzute de lege, toate aceste elemente impunând în continuare protejarea interesului public, respectiv a ordinii publice.
Tribunalul apreciază că pericolul social concret pentru ordinea publică subzistă în continuare și rezidă atât din gravitatea infracțiunilor de care este acuzat inculpatul, numărul acestora, complexitatea cauzei, dar și din reacția publicului față de săvârșirea lor, cunoscut fiind faptul că anumite infracțiuni pot produce o anumită tulburare socială de natură a justifica o măsură privativă de libertate pentru o anumită perioadă de timp.
Potrivit art. 242 alin. 2 Cod procedură penală, ,,măsura preventivă se înlocuiește …cu o măsură preventivă mai ușoară, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru luarea acesteia și, în urma evaluării împrejurărilor concrete ale cauzei și a conduitei procesuale a inculpatului, se apreciază că măsura preventivă mai ușoară este suficientă pentru realizarea scopului prevăzut la art. 202 alin. 1”.
Tribunalul apreciază că în prezentul stadiu procesual, evaluând împrejurările concrete ale cauzei astfel cum au fost prezentate mai sus –complexitate, număr infracțiuni și inculpați, necesitatea administrării probelor în condiții care să preîntâmpine denaturarea adevărului –precum și conduita procesuală a inculpatului, ce nu comportă modificări în raport cu perioadele anterioare la care s-a apreciat asupra temeiniciei măsurii arestării preventive, se constată că măsura arestului la domiciliu nu are aptitudinea concretă de a asigura buna desfășurare a judecății, întrucât creează posibilitatea unor contacte directe sau prin intermediari ale inculpatului cu alte persoane ce urmează a fi audiate, acestea neputând fi verificate /supravegheate de organul de supraveghere . Datele din care rezultă temerea că inculpatul are interes în denaturarea unor mijloace de probă în vederea atenuării eventualei răspunderi penale sunt cele ce rezultă din gravitatea răspunderii penale ce i-ar incuba în măsura în care faptele ar fi confirmate prin hotărârea ce se va pronunța în cauză.
Împotriva susmenționatei încheieri a formulat contestație inculpatul I. R. A., motivele de nelegalitate și netemeinicie fiind invederate prin cererea scrisă și reliefate în practicaua prezentei încheieri, astfel încât nu vor mai fi reiterate.
Examinând legalitatea și temeinicia încheierii atacate, prin prisma criticilor invocate, de contestatorul-inculpat I. R. A. cât și din oficiu, Curtea constată că se impune respingerea contestației formulate ca nefondată.
Observăm că prin rechizitoriul purtând nr. 77/P/2014 din data de 02.12.2014 al Ministerului Public - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial C., s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului I. R. A. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de: fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art.320 alin.2C.pen. cu aplicarea art.5 alin.l C.pen. (22 de infracțiuni), folosire de documente ori declarații false care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, prevăzută de art.181 alin.l din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.5 alin.l C.pen. (șapte infracțiuni), tentativă la folosire de documente ori declarații false care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, prevăzută de art.32 C.pen. raportat la art.181 alin.l din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.5 alin.l C.pen.,înșelăciune, prevăzută de art.244 alin.l și 2 C.pen. cu aplicarea art.5 alin.l C.pen. (șapte infracțiuni),tentativă la înșelăciune prevăzută de art.32 C.pen. raportat la art.244 alin.l Și 2 C.pen. cu aplicarea art.5 alin.l C.pen., fals intelectual (două infracțiuni), prevăzute de art.289 alin.l C.pen.din 1968 cu aplicarea art.5 alin.l C.pen. și constituire a unui grup infracțional organizat, prevăzută de art.367 alin.l C.pen., toate cu aplicarea art.38 alin.l C.pen. sub acuzația, că:
-în perioada 14.05._12, a folosit la A. – Centrul județean C. mai multe documente false, în dosarul de fermier al martorului Gâtman C., cu efectul obținerii pe această cale pe nedrept, fonduri din bugetul general al Uniunii Europene
- în perioada 23.05.2011 – 04.06.2013, a folosit la A. – Centrul județean C. mai multe documente false, în dosarul de fermier al numitului Paenalte C., cu efectul obținerii pe această cale pe nedrept, fonduri din bugetul general al Uniunii Europene
-în perioada 14.05.2011 – 10.05.2012, a folosit la A. – Centrul județean C. mai multe documente false, în dosarul de fermier al martorei V. N., cu efectul obținerii pe această cale pe nedrept, fonduri din bugetul general al Uniunii Europene
-la data de 21.05.2013, a folosit la A. – Centrul județean C. mai multe documente false, în dosarul de fermier al martorei Ș. L., cu efectul obținerii pe această cale pe nedrept, fonduri din bugetul general al Uniunii Europene,
- la data de 13.05.2013, a folosit la A. – Centrul județean C. mai multe documente false, în dosarul de fermier al martorei G. G., cu efectul obținerii pe această cale pe nedrept, fonduri din bugetul general al Uniunii Europene-
-la data de 27.05.2013, a folosit la A. – Centrul județean C. mai multe documente false, în dosarul de fermier al martorului L. P. S., cu efectul obținerii pe această cale pe nedrept, fonduri din bugetul general al Uniunii Europene.
-în perioada mai 2012 – iulie 2013, a folosit la A. – Centrul județean C. mai multe documente false, în dosarul de fermier al martorului KevorkianHaicHagop, cu efectul obținerii pe această cale pe nedrept, fonduri din bugetul general al Uniunii Europene.
Ca urmare a acestor manopere -sumele provenind din bugetul general al Uniunii Europene au fost virate în conturile așa-zișilor fermieri, în urma folosirii de către inculpat a unor, cereri, formulare și adeverințe falsificate.
In sarcina inculpatului I. R. A. se mai retine că
-în perioada 14.05._12, a folosit la A. – Centrul județean C. mai multe documente false, în dosarul de fermier al martorului Gâtman C., inducând în eroare funcționarii care au aprobat plățile și obținând pe această cale foloase patrimoniale injuste, constând în fonduri de la bugetul național,
- în perioada 23.05.2011 – 04.06.2013, a folosit la A. – Centrul județean C. mai multe documente false, în dosarul de fermier al martorului Paenalte C., inducând în eroare funcționarii care au aprobat plățile și obținând pe această cale foloase patrimoniale injuste, constând în fonduri de la bugetul național
-în perioada 14.05.2011 – 10.05.2012, a folosit la A. – Centrul județean C. mai multe documente false, în dosarul de fermier al martorei V. N., inducând în eroare funcționarii care au aprobat plățile și obținând pe această cale foloase patrimoniale injuste, constând în fonduri de la bugetul național
-la data de 21.05.2013, a folosit la A. – Centrul județean C. mai multe documente false, în dosarul de fermier al martorei Ș. L., inducând în eroare funcționarii care au aprobat plățile și obținând pe această cale foloase patrimoniale injuste, constând în fonduri de la bugetul național,
-în perioada mai 2012 – iulie 2013, a folosit la A. – Centrul județean C. mai multe documente false, în dosarul de fermier al martorului KervorkianHaicHagop, inducând în eroare funcționarii care au aprobat plățile și obținând pe această cale foloase patrimoniale injuste, constând în fonduri de la bugetul național,
- la data de 27.05.2013, a folosit la A. – Centrul județean C. mai multe documente false, în dosarul de fermier al martorului L. P. S., inducând în eroare funcționarii care au aprobat plățile și obținând pe această cale foloase patrimoniale injuste, constând în fonduri de la bugetul național,
- la data de 13.05.2013, a folosit la A. – Centrul județean C. mai multe documente false, în dosarul de fermier al suspectei G. G., inducând în eroare funcționarii care au aprobat plățile și obținând pe această cale foloase patrimoniale injuste, constând în fonduri de la bugetul național,
Prin folosirea înscrisurilor falsificate, reprezentanții A. - Centrul Județean C. au fost induși în eroare pe calea prezentării ca adevărate a unei fapte mincinoase (împrejurarea că mai multe persoane aveau calitatea de fermieri, că lucrau pământ și că îndeplineau condițiile pentru a beneficia de subvenții, scopul vizat de inculpat a fost obținerea pentru sine și pentru alții a unor foloase materiale injuste, constând în sprijinul financiar acordat fermierilor de la bugetul național care nu ar fi trebuit plătit din cauza neîndeplinirii condițiilor obligatorii.
Totodata in sarcina inculpatului ,se retine că
-în anul 2012 a încercat să inducă în eroare reprezentanții A., prin folosirea unor documente falsificate în dosarul de fermier al . cu scopul obținerii pe nedrept de fonduri din bugetul de stat, rezultat care însă nu s-a produs după înregistrarea unei cereri pentru transfer de exploatație pe numele martorului KevorkianHaicHagop .
- a atestat fapte și împrejurări neadevărate în cuprinsul cererii unice de plată pe suprafață 2013 din data de 22.05.2013, întocmită în dosarul nr.1390/22.05.2013, al fermierei Suhan A. I., respectiv că aceste cereri ar fi fost primite de către martorul P. N. și că acesta efectuase controlul vizual al documentului—
- a atestat fapte și împrejurări neadevărate în cuprinsul cererii unice de plată pe suprafață 2013 din data de 27.05.2013, întocmită în dosarul nr.1394/27.05.2013 al fermierului L. P. S., respectiv că această cerere ar fi fost primită de către martorul P. N. și că acesta efectuase controlul vizual al documentului. Atestarea acestor fapte și împrejurări neadevărate s-a făcut în cuprinsul unor înscrisuri oficiale, cu ocazia întocmirii lor de către inculpatul I. R. A. si au avut ca urmare imediată producerea unei stări de pericol pentru relațiile sociale legate de încrederea de care ar trebui să se bucure înscrisurile oficiale care nu ar putea exista în condițiile atestării în cuprinsul lor, de către funcționarul care le întocmește a unor fapte și împrejurări neadevărate
Se mai retine in sarcina inculpatului I. R. A. că din în anul 2012, împreună cu inculpații I. A. și I. C., au constituit un grup infracțional organizat in scopul comiterii mai multor infracțiuni îndreptate împotriva intereselor financiare ale UE și de înșelăciune, grup, care a acționat până în anul 2014, inculpatii fiind legati printr-o veche legătură de prietenie .,conducerea grupului fiind asigurată de către inculpatul I. R. A. care, în virtutea funcției sale, deținea informațiile privind suprafețele de teren pentru care se puteau solicita subvenții, în sensul că nu fuseseră introduse la plată.
De asemenea, inculpatul I. R. A. afla datele când în conturile falșilor fermieri erau virate subvențiile de la bugetul de stat și comunica aceste aspecte coinculpaților I. A. și I. C., pentru ca aceștia să poată retrage în numerar sumele respective.
Inculpatului I. R. A. îi revenea și sarcina de a completa cererile și celelalte formulare necesare obținerii subvențiilor de la bugetul UE și de la bugetul național.
Totodată, inculpatul avea sarcina de a împiedica descoperirea activității infracționale, prin folosirea unor adeverințe care să prevină efectuarea unor controale în teren ori prin completarea, în funcție de necesități unor formulare de modificare sau de retragere a suprafețelor ori de transfer a exploatației.
Inculpații I. A. și I. C. aveau sarcina de a racola persoane pe numele cărora să se depună dosare de fermier și să se deschidă conturi bancare, după care să le determine pe acestea să retragă în numerar subvențiile ori să facă ei înșiși aceasta, asigurând astfel folosul infracțiunilor respective.
De asemenea, inculpatul I. A. a participat la săvârșirea infracțiunilor scop și prin falsificarea unor înscrisuri oficiale pe care apoi le-a încredințat coinculpatului I. R. A. pentru ca acesta să le folosească la instituția al cărei angajat era.
La grupul infracțional constituit de către I. R. A., I. A. și I. C. a aderat și inculpatul M. I. V. asociere criminală care a fost totodată sprijinită si de către inculpatulVrânceanu M..
Aceștia din urmă au fost integrați în structura asocierii pe care au sprijinit-o la comiterea infracțiunilor scop în modalitățile care vor fi descrise în actul de acuzare .
Prin incheierea nr 137/16.09.2014 a Tribunalului C., s-a dispus față de inculpatul I. R. A. arestarea preventiva pe o durata de 30 zile cu incepere din 16 09.2014, încheiere ce a fost desfiintata in parte prin incheierea Curtii de Apel C.. nr 1/P/JDL /22.09.2014 prin care dispus luarea masurii controlului judiciar apreciindu-se in cadrul propunerii de arestare ca o masura mai blanda raspunde mai bine realizarii scopului masurilor preventive.
Ulterior prin incheierea nr.168 pronuntată de Tribunalul C. la data de 31.10.2014, ramasa definitiva s-a dispus inlocuirea controlului judiciar cu masura arestarii preventive retinandu-se indeplinirea cerintelor prev de art 223 ali 1 lit b si alin 2 cod proc penala prin nerespectarea masurii de control si obligatiei de a nu lua legatura cu ceilalti participanti la comitera infractiunii ,cu persoanele care vor fi urmarite penal in cauza, cu tot personalul A. Centrul Judetean C..
Examinarea probatoriului administrat până în prezent în cauză reliefează suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârșit infracțiunile de care este acuzat, fiind de netăgăduit existența unor fapte sau informații în măsură să convingă un observator obiectiv și neutru că persoana în cauză a putut comite infracțiunile pentru care este cercetată. În acest sens sunt: declarațiile martorilor; înregistrările audio în mediul ambiental și procesele verbale de redare; interceptările convorbirilor telefonice și procesele verbale de redare; înscrisuri; procese verbale; procesul verbal de prindere în flagrant; procesele verbale de percheziție domiciliară; mijloacele materiale de probă; rapoartele de constatare criminalistică, declarațiile inculpaților.
Judecătorul fondului din cadrul Tribunalului C. a reținut că față de caracterul necesar al măsurii preventive și față de caracterul proporțional al măsurii cu gravitatea deosebită a acuzațiilor penale și cu scopul urmărit, luarea unei măsuri mai blânde față de inculpat nu e suficientă pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal.
Potrivit dispozițiilor art.242 alin.2 din Codul de procedură penală măsura preventivă se înlocuiește cu o măsură preventivă mai ușoară „dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru luarea acesteia și în urma evaluării împrejurărilor concrete ale cauzei și a conduitei procesuale a inculpatului se apreciază că măsura preventivă mai ușoară e suficientă pentru realizarea scopului prevăzut la art. 202 alin.1din Codul de procedură penală” iar prin art. 202 alin.1 din Codul de procedură penală, legiuitorul a înțeles să reglementeze scopul în care sunt luate măsurile preventive, respectiv al asigurării bunei desfășurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărire penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni.
Este necesar să punctăm că în conformitate cu jurisprudența C.E.D.O au fost identificate și dezvoltate patru motive pe baza cărora arestarea preventivă este considerată ca justificată:
- pericolul ca acuzatul să fugă ( cauza Stogmuller contra Austriei)
- riscul ca acuzatul o dată pus în libertate să împiedice buna administrare a justiției (cauza Wemhoff contra Germaniei)
- ori să comită noi infracțiuni ( cauza Matzenetter contra Austriei)
- existența unui pericol pentru ordinea publică (cauza Lettellier contra Franței).
Examinarea cererii de înlocuire, formulată de inculpat, din perspectiva acestor patru motive, dar și a dispozițiile legiuitorului român, cele de la art.242 alin.2 din Codul de procedură penală, conduce Curtea către a concluziona că în prezent, privarea de libertate a inculpatului la domiciliu e necesară pentru a înlătura o stare de pericol pentru ordinea publică, raportat la toate circumstanțele ce trebuie evaluate, arătate în art.223 alin. 2 din Codul de procedură penală: gravitatea faptei, modul și circumstanțele de comitere, anturajul inculpatului, mediul din care provine, antecedente penale și alte împrejurări privind persoana acestuia, fiind improbabil riscul reiterării unor fapte de același gen, doar în condițiile în care inculpatului urmează a i se impune să respecte o . obligații, în limitele arestului la domiciliu. Evidențiem și că inculpații au dat declarații în legătură cu comiterea faptelor, neexistând nici riscul influențării martorilor, ce pot fi audiați în cauză.
De asemenea, pericolul ca inculpatul să fugă ori să se sustragă de la judecată este extrem de redus, fiind perceput, în raport de alte criterii suplimentare, precum profilul moral al persoanei, domiciliul, profesia, resursele bănești de care dispune, legăturile familiare, integrarea în societate, circumstanțe care, în mod evident, sunt favorabile, inculpatului.
Astfel, inculpatul este cunoscut ca fiind integrat social, precum și cu domiciliu stabil în mun. C., a arătat că e în măsură să beneficieze de resurse materiale pentru a se întreține, este căsătorit și tatăl unui copil minor, iar până la momentelor comiterii pretinselor fapte, reținute în prezent, în sarcina acestuia, a beneficiat de un profil moral nealterat de vreo altă acuzație penală. Pe de altă parte, inculpatul, în mod cert,după o perioadă de timp, însemnată, petrecută în arest preventiv, conștientizează faptul că dacă va încerca să se sustragă de la judecată se expune unei noi detenții preventive.
În esență, măsura preventivă a arestului la domiciliu se prezintă ca suficientă din perspectiva scopului prevăzut de art.202 alin.1 din Codul de procedură penală, respectiv buna desfășurare a procesului penal, în condițiile în care cauza se găsește în faza judecății, împiedicarea sustragerii inculpatului de la desfășurarea procesului penal, precum și al prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni.
Cerințele legiuitorului regăsite în art. 242 din Codul de procedură penală sunt pe deplin satisfăcute, în situația în care sunt îndeplinite condițiile legale pentru luarea măsurii, circumstanțele reale ale cauzei au fost evaluate anterior, ca și conduita inculpatului din timpul procesului penal, care nu a fost una de tulburare a derulării firești a procesului penal.
Relativ la noțiunea de conduită procesuală a inculpatului, reamintim că aceasta nu presupune neapărat recunoașterea ori nerecunoașterea faptei ce i se impută, inculpatul având dreptul de a-și schimba declarațiile pe parcursul procesului penal, ci mai cu seamă comportamentul adoptat de acuzat în timpul procesului penal în sensul neobstrucționării anchetei penale, iar în speță nu se poate reține o atare atitudine.
Înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura mai blândă a arestului la domiciliu apare echilibrată și în lumina jurisprudenței C.E.D.O. în materie, Curtea Europeană privind măsura arestării preventive ca pe o măsură cu caracter excepțional, ce se impune a fi adoptată, atunci când, măsurile alternative prevăzute de legislația națională se dovedesc a fi insuficiente, pentru asigurarea unei prevenții eficiente. În același sens, Instanța europeană consideră că după o perioadă de detenție, autoritățile judiciare au obligația de a examina dacă nu cumva alte măsuri preventive mai puțin intruzive în viața persoanei, ar putea să atingă scopurile vizate de privarea de libertate(cauza H. contra Poloniei, din data de 07 noiembrie 2006)
Totodată, în consonanță cu CEDO, Curtea reliefează că detenția unei persoane e o măsură atât de gravă încât e justificată numai în ultimă instanță, atunci când alte măsuri, mai puțin severe, au fost analizate și s-a constatat că sunt insuficiente pentru a proteja interesul public (cauzele Vrencev contra Serbiei, din 23 sept. 2008,Saadi contra Regatului Unit,din 29 ian.2008, Witold Litwa contra Poloniei, din 04 aprilie 2000, Hilda Hafsteinsdottir contra Islandei din data de 08 iunie 2004, Enhorn contra Suediei, din data de 25 ianuarie 2005).
Cum și din perspectiva amenințării stării de securitate a societății ori al interesului particular al vreunei persoane, pericolul pentru ordinea publică este în prezent diminuat, având în vedere durata de timp îndelungată, scursă de la momentul luării arestului preventiv a inculpatului, cea mai adecvată măsură preventivă, la acest moment procesuală, ce poate fi impusă inculpatului este măsura arestului la domiciliu, în limitele precizate de judecător și care se regăsesc în cuprinsul dispozițiilor art.221 din Codul de procedură penală.
Pentru aceste considerente, în baza dispozițiilor art. 425 ind. 1 alin. 7 pct.2 lit. a din Codul de procedură penală în referire la art. 206 alin.1 din Codul de procedură penală va admite contestația formulată de contestatorul – inculpat I. R. A. împotriva încheierii de ședință din data de 13.05.2015 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr._ 4.
Va desființa încheierea atacată și soluționând cauza, în baza art. 242 alin 2 Cod procedură penală raportat la art. 218 și urm Cod procedură penală va dispune înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpatului I. R. A. cu măsura preventivă a arestului la domiciliu prevăzută de art. 218 și urm Cod procedură penală, dacă nu este arestat în altă cauză.
În baza art. 221 Cod procedură penală va dispune ca pe durata măsurii arestului la domiciliu inculpatul să respecte următoarele obligații:
- să nu părăsească imobilul în care locuiește, situat în mun. C., . ,., fără permisiunea instanței.
- să se prezinte în fața instanței de judecată ori de câte ori este chemat;
- să nu comunice cu ceilalți inculpați, trimiși în judecată în prezenta cauză ori cu membrii familiilor inculpaților, cu martorii nominalizați în citativul rechizitoriului din dosar ori cu membrii familiilor martorilor;
Va atrage atenția inculpatului I. R. A. că în caz de încălcare cu rea credință a măsurii sau a obligațiilor dispuse, măsura arestului la domiciliu poate fi înlocuită cu măsura arestului preventiv.
În baza art. 221 alin.9 din Codul de procedură penală va desemna pentru supravegherea inculpatului pe perioada măsurii arestului la domiciliu Poliția municipiului C., județul C., care are obligația de verifica periodic respectarea măsurii și a obligațiilor de către inculpat, iar în cazul constatării încălcării acestora, sesizează de îndată instanța de judecată.
Măsura se va comunica potrivit dispozițiilor art. 218 alin. 4 și art. 221 alin. 8 din Codul de procedură penală.
Va dispune punerea în libertate a inculpatului I. R. A. de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr 99/U.P din 06.11. 2014 emis de Tribunalul C., Secția Penală, în baza încheierii nr.168 din 31.10.2014 în dosarul penal nr_, dacă nu este arestat în altă cauză.
În baza art.275 alin. 3 din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
În baza dispozițiilor art. 425 ind. 1 alin. 7 pct.2 lit. a din Codul de procedură penală în referire la art. 206 alin.1 din Codul de procedură penală și admite contestația formulată de contestatorul – inculpat I. R. A. împotriva încheierii de ședință din data de 13.05.2015 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr._ 4.
Desființează încheierea atacată și soluționând cauza ,în baza art. 242 alin 2 Cod procedură penală raportat la art. 218 și urm Cod procedură penală dispune înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpatului I. R. A. cu măsura preventivă a arestului la domiciliu prevăzută de art. 218 și urm Cod procedură penală, dacă nu este arestat în altă cauză.
În baza art. 221 Cod procedură penală dispune ca pe durata măsurii arestului la domiciliu inculpatul să respecte următoarele obligații:
- să nu părăsească imobilul în care locuiește, situat în mun. C., . ,., ., jud. C., fără permisiunea instanței.
- să se prezinte în fața instanței de judecată ori de câte ori este chemat;
- să nu comunice cu ceilalți inculpați, trimiși în judecată în prezenta cauză ori cu membrii familiilor inculpaților, cu martorii nominalizați în citativul rechizitoriului din dosar ori cu membrii familiilor martorilor;
Atrage atenția inculpatului I. R. A. că în caz de încălcare cu rea credință a măsurii sau a obligațiilor dispuse, măsura arestului la domiciliu poate fi înlocuită cu măsura arestului preventiv.
În baza art. 221 alin.9 din Codul de procedură penală desemnează pentru supravegherea inculpatului pe perioada măsurii arestului la domiciliu Poliția municipiului C., județul C., care are obligația de verifica periodic respectarea măsurii și a obligațiilor de către inculpat, iar în cazul constatării încălcării acestora, sesizează de îndată instanța de judecată.
Măsura se comunică potrivit dispozițiilor art. 218 alin. 4 și art. 221 alin. 8 din Codul de procedură penală.
Dispune punerea în libertate a inculpatului I. R. A. - fiul lui B. și G. E., născut la data de 18.10.1974 în mun.C., domiciliată în C., ., ., ., jud.C., CNP_, de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr 99/U.P din 06.11. 2014 emis de Tribunalul C., Secția Penală, în baza încheierii nr.168 din 31.10.2014 în dosarul penal nr_, dacă nu este arestat în altă cauză.
În baza art.275 alin. 3 din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi,20.05.2015.
Președinte, Grefier,
V. B. C. C.
Jud.fond – T.V.G.
Tehnored.dec.jud. – V.B.
2 ex./29.06.2015
| ← Infracţiuni de corupţie. Legea nr. 78/2000. Decizia nr.... | Furt. Art.228 NCP. Decizia nr. 354/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA → |
|---|
