Mărturia mincinoasă. Art.273 NCP. Decizia nr. 926/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 926/2015 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 20-10-2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ NR. 926/P
Ședința publică de la 20 octombrie 2015
Completul compus din:
Președinte – A. I.
Judecător – D. I. N.
Cu participare: Grefier – M. V.
Ministerul Public prin procuror L. S. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.
S-a luat în examinare apelul declarat împotriva sentinței penale nr. 810 din data de 18.06.2015, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._ de P. de pe lângă Judecătoria C. privind pe inculpatul B. C., fiul lui G. și F., născut la data de 19.04.1957, în . – Sărari, jud. Prahova, CNP_, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă, faptă prev. și ped. de art. 273 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 C. pen., ambele în referire la art. 5 C. pen.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 15.10.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar completul de judecată având nevoie de timp pentru a delibera, a stabilit pronunțarea la data de 20.10.2015, când a pronunțat următoarea decizie:
CURTEA
Asupra apelului penal de față:
Constată că prin sentința penală nr. 810 din data de 18.06.2015 pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, s-a hotărât:
„In baza art. 386 alin. 1 C.p.p. admite cererea formulată de procuror în sensul schimbării încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpaților, pentru inculpatul B. C., din infracțiunea prev. de art. 273 alin. 1 cu aplic. art. 41 C.pen. și art. 5 C. pen. în cea prev. de art. 260 alin. 1 C. pen. 1969 cu aplic. art. 37 lit. a C. pen. 1969 și art. 5 C. pen. și pentru inculpații D. R. și D. C., din cea prev. de art. 273 alin. 1 C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen în cea prev. de art. 260 alin. 1 C. pen. 1969 cu aplic. art. 5 C. pen.
În baza art. 260 alin. 1 C. pen. 1969 cu aplic. art. 37 lit. a C. pen. 1969 și art. 5 C. pen., condamnă inculpatul B. C. (fiul lui G. și F., născut la data de 19.04.1957, în . – Sărari, jud. Prahova, domiciliat în ., jud. Prahova, CNP_, recidivist) pentru comiterea infracțiunii de mărturie mincinoasă la pedeapsa de 1 an închisoare.
În baza art. 39 alin. 2 contopește pedeapsa de 1 an închisoare cu restul rămas neexecutat de 472 zile din pedeapsa aplicată prin sentința penală nr. 293/2012 a Judecătoriei Urziceni, rămasă definitivă prin nerecurare la data de 04.12.2012, inculpatul urmând să execute în final pedeapsa cea mai grea de 472 zile.
Pedeapsa se va executa în regim de detenție potrivit art. 60 C.penal.
În baza art. 71 C.penal 1969 interzice inculpatului exercițiul drepturilor prevazute de art. 64 lit.a teza a doua si lit.b C.penal 1969.
În baza art. 260 alin. 1 C. pen. 1969 cu aplic. art. 5 C. pen., condamnă inculpatul D. R. (fiul lui Ș. și A., născut la data de 22.10.1977, în ., domiciliat în ., jud. Tulcea, CNP_, fără antecedente penale) pentru comiterea infracțiunii de mărturie mincinoasă la pedeapsa de 1 an închisoare.
În baza art. 260 alin. 1 C. pen. 1969 cu aplic. art. 5 C. pen., condamnă inculpatul D. C. (fiul lui Ș. și A., născut la data de 21.05.1980, în mun. Tulcea, domiciliat în ., jud. Tulcea, CNP_, fără antecedente penale) pentru comiterea infracțiunii de mărturie mincinoasă la pedeapsa de 1 an închisoare.
În baza art. 81 Cod penal 1969 suspendă condiționat executarea pedepselor aplicate inculpaților D. R. și D. C., pe o durată de 3 ani, reprezentând termen de încercare, stabilit în condițiile art. 82 Cod penal 1969.
Atrage atenția inculpaților asupra dispozițiilor art. 83 și art. 84 Cod penal 1969 a căror nerespectare atrage revocarea suspendării executării pedepsei.
În baza art. 71 C.penal 1969 interzice inculpaților exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a doua si lit.b C.penal. 1969.
În baza art. 71 alin.5 C.penal 1969 constată suspendată executarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a doua si lit. b C.penal 1969 pe durata suspendării condiționate a executarii pedepsei inchisorii.
În baza art. 272 Cod procedură penală, se avansează suma de câte 300 lei în favoarea av. B. S., D. M. C. și G. M. potrivit delegațiilor nr. 4461/2014, nr. 4462/2014 și nr. 4463/2014 din fondurile Ministerului Justiției către Baroul C..
În baza art. 274 alin. 1 și 2 C.pr.penala obligă inculpații la plata sumei de 1200 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de statul român. »
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Din cuprinsul declarației formulate în calitate de martor în fața procurorului, în cursul urmăririi penale, în dosarul penal nr. 3378/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria C., rezultă că inculpatul B. C. a menționat că, ajungând la ferma numitului Caratană M., poreclit „Puftea", după ce s-a înțeles cu acesta cu privire la salariul pe care urma să-l primească pentru munca prestată, acesta din urmă i-a solicitat buletinul de identitate „motivând că vrea ca acesta să rămână la el pentru ca nu cumva să-l pierd, să-mi fie furat sau să plec fără știrea lui". Inculpatul B. C. a mai precizat că nu a fost de acord să-i dea actul de identitate numitului Caratană M., prezentându-i acestuia din urmă doar cartea provizorie de identitate pentru a-și nota datele sale personale. În continuare, în cuprinsul declarației de martor, inculpatul B. C. a mai declarat că, în momentul în care numitul Caratană M. venea dimineața la fermă, acesta începea să înjure fără motiv pe toți cei aflați în jur și totodată, adresa amenințări cu acte de violență la adresa integrității fizice a angajaților fermei „spunând ca nu cumva să încercăm să fugim, întrucât ne omoară sau o să pățim ca G. V.".
De asemenea, inculpatul B. C. a specificat în declarația sa de martor, că numitul „G. V."(P. G.) i-a povestit că, în anul 2009, el împreună P. N. și alți ciobani au fugit de la fermă, dar au fost prinși în mun. C. de către numiții Caratană M., Caratană M., Ghiorțu L. și V. I., care i-au bătut și i-au introdus cu forța în portbagajul unei mașini cu ajutorul căreia au fost aduși înapoi la fermă. Inculpatul B. C. a specificat în declarația formulată în calitate de martor, în fața procurorului, că a aflat de la numiții P. N. și de la „G. V." că aceștia au fost bătuți de numitul Caratană M. și ginerele acestuia atât de grav, încât nu s-au mai „putut ridica din pat" o bună perioadă de timp.
În cuprinsul declarației de martor consemnate în faza de urmărire penală, inculpatul B. C. a arătat că mai mulți ciobani s-au plâns că au încercat să fugă de la fermă, dar au fost prinși și aduși înapoi. Totodată, a aflat de la aceștia că actele lor de identitate se aflau la numitul Caratană M. „care refuză să le înapoieze, pentru a nu putea să fugă de la fermă".
În ceea ce privește declarația olografă formulată la data de 09.03.2010, inculpatul B. C. a precizat în declarația de pe formularul tipizat de martor, că nu au fost consemnate toate aspectele expuse în fața procurorului întrucât audierea s-a realizat după un set de întrebări adresate de către polițiști și astfel s-a limitat la a răspunde „punctual la acele întrebări".
În cuprinsul aceleiași declarații de martor, inculpatul B. C. a relatat că la ieșirea de la audieri, au fost așteptați afară de numita Caratană C., soția numitului Caratană M., care le-a cerut informații cu privire la cele declarate în fața anchetatorilor, promițându-le recompense celor care nu declaraseră împotriva soțului ei.
Fiind audiat în calitate de martor la data de 07.01.2013, în cauza penală înregistrată cu nr._/212/2010 pe rolul Judecătoriei C., inculpatul B. C. a precizat că își menține declarațiile date în cursul urmăririi penale „întrucât corespund adevărului". In continuare, acesta a declarat că la angajare, i-a prezentat numitului Caratană M. buletinul de identitate, care i-a fost restituit imediat și nu i-a fost cerut de către acesta din urmă să i-l lase „ca să nu plec fără știrea lui".
Totodată, inculpatul B. C. a declarat în fața instanței de judecată că „G. Văcarul" nu i-a povestit niciodată că ar fi fost bătut el sau alți ciobani care se aflau la ferma numitului Caratană M. și că, între acesta din urmă și ciobani, nu exista niciun conflict pentru că aceștia „glumeau și lucrau împreună". De asemenea, inculpatul B. C. a arătat faptul că angajații de la fermă nu erau supravegheați și că despre amenințările și bătăile aplicate celorlalți angajați ai fermei a aflat „abia la sediul poliției", considerând că acestea nu corespund adevărului. In continuare, inculpatul B. C. a precizat că nu a dat nicio declarație în fața procurorului, negând că ar fi semnat această declarație consemnată în faza de urmărire penală pe formular tipizat de martor. De asemenea, inculpatul B. C. a negat că după audieri a oferit informații despre cele declarate soției numitului Caratană M., și a menționat că angajații fermei erau cel mult certați pentru greșelile lor, iar unii dintre ciobanii erau plătiți chiar în avans pentru serviciile lor.
Examinând afirmațiile inculpatului B. C., făcute în calitate de martor în cadrul dosarului penal menționat anterior, se constată că acestea sunt vădit contradictorii.
Instanța de fond a mai reținut că împrejurarea că afirmațiile mincinoase făcute de către inculpatul B. C., în calitate de martor în cauza penală nr._/212/2010, aflată pe rolul Judecătoriei C., poartă asupra unor împrejurări esențiale, rezultă atât din faptul că declarația de martor ale acestui inculpat a fost consemnate ca urmare a întrebărilor adresate de către instanța de judecată cu privire la elemente esențiale pentru soluționarea cauzei cât și din analiza acestor declarații în contextul general de desfășurare a evenimentelor, astfel cum acestea sunt surprinse în materialul probator administrat în cauză și analizat prin rechizitoriul întocmit de P. de pe lângă Judecătoria C..
Împotriva acestei sentințe a formulat apel P. de pe lângă Judecătoria C..
În dezvoltarea motivelor de apel ale Parchetului de pe lângă Judecătoria C. s-a criticat faptul că instanța de fond nu a reținut, la încadrarea juridică și starea de recidivă postexecutorie în care a fost comisă infracțiunea, în raport de condamnarea de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 400/27.12.-2006 a Judecătoriei Huedin; de asemenea, s-a apreciat că pedeapsa aplicată de prima instanță a fost greșit individualizată sub aspectul cuantumului, impunându-se aplicarea unei pedepse într-un cuantum mai mare.
La termenul din data 15.10.2015, inculpatul B. C. nu s-a prezentat, deși a fost legal citat, Curtea asigurând reprezentarea inculpatului de către un avocat desemnat din oficiu.
În apel nu s-au administrat mijloace de probă noi.
Examinând sentința apelată în raport de motivele de apel și de actele și lucrările dosarului, Curtea constată că apelul formulat în cauză de către P. de pe lângă Judecătoria C. este fondat, pentru următoarele:
Prima instanță a reținut corect starea de fapt și a făcut o analiză temeinică a probelor administrate în cauză, reținând vinovăția inculpatului B. C. sub forma intenției directe prev. de art. 16 alin.(3) lit. a) cod penal.
În acest sens, Curtea are în vedere următoarele mijloace de probă administrate în cauză:
- încheierea din data de 07.01.2013 pronunțată în dosarul nr._/212/2010 de Judecătoria C.;
- declarațiile formulate de inculpatul B. C. (în calitate de martor) în faza de urmărire penală și în fața instanței de judecată (în copie);
- rechizitoriul nr. 3378/P/2010 din data de 21.05.2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria C. (în copie);
- declarațiile martorilor;
- declarațiile inculpatului B. C..
Curtea constată de altfel că motivele de apel invocate de către P. de pe lângă Judecătoria C. nu vizează modalitatea de reținere a stării de fapt de către prima instanță sau încadrarea juridică dată faptei ci doar nereținerea și a stării de recidivă postexecutorie și individualizarea judiciară a pedepsei aplicate inculpatului.
Încadrarea juridică dată faptei comise de inculpat este legală, instanța de fond efectuând o aplicare corespunzătoare a normelor în materie.
Astfel, fapta inculpatului B. C. care la data de 07.01.2013, fiind audiat în calitate de martor în cauza penală nr._/212/2010, aflată pe rolul Judecătoriei C., a făcut afirmații mincinoase privitor la împrejurările esențiale asupra cărora a fost întrebat, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de mărturie mincinoasă, prev. de art. 260 alin. (1) Cod penal 1969.
Având în vedere că inculpatul B. C. a comis această infracțiune în termenul de liberare condiționată din condamnarea aplicată prin sentința penală nr. 293/2012 a Judecătoriei Urziceni, rămasă definitivă prin nerecurare la data de 04.12.2012, Curtea constată că instanța de fond a reținut în mod corect dispozițiile prev. de art. 37 alin. 1 lit. a C.pen. 1969.
Este întemeiat motivul de apel al Ministerului Public prin care s-a criticat nereținerea și a stării de recidivă postexecutorie prev. de art. 37 alin. 1 lit. a C.pen. 1969.
Astfel, Curtea reține că raportat la condamnarea inculpatului B. C. la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare prin sentința penală nr.400/27.12.2006 a Judecătoriei Huedin (definitivă prin neapelare la 06.02.2007) (v. fișa de cazier judiciar – f. 10-11 dosar primă instanță), și în consecință prezenta infracțiune din data de 07.01.2013 a fost comisă de către inculpatul B. C. în recidivă postexecutorie, potrivit art. 37 alin. 1 lit. a C.pen. 1969.
În același sens, Curtea mai are în vedere și Decizia în interesul legii nr.18/2007 pronunțată de către Înalta Curte de Casație și Justiție prin care s-a decis că « în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni de către o persoană condamnată definitiv la mai multe pedepse, dintre care unele au fost executate, iar pentru altele durata pedepsei nu s-a împlinit, trebuie să se rețină că acea infracțiune a fost săvârșită atât în condițiile stării de recidivă postcondamnatorie, cât și în cele ale stării de recidivă postexecutorie, ceea ce atrage aplicarea concomitentă a dispozițiilor art. 37 lit. a) și b) din Codul penal”, deciziile în interesul legii fiind obligatorii pentru instanțe de la data publicării în monitorul oficial.
Față de ansamblul considerentelor expuse, în baza art.421 pct.2 lit.a) cod procedură penală, Curtea va admite apelul formulat de către P. de pe lângă Judecătoria C. împotriva sentinței penale nr. 810 din data de 18.06.2015, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, va desființa sentința apelată și, rejudecând, se va reține și prev. art.37 lit.b) cod penal 1969, menținând condamnarea inculpatului B. C. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă prev. de art.260 alin.1 cod penal 1969.
Curtea constată că nu sunt întemeiate motivele de apel ale Ministerului Public prin care s-a solicitat majorarea pedepsei aplicate inculpatului B. C..
În acest sens, Curtea are în vedere criteriile generale prev. de art. 72 cod penal 1969 (pentru respectarea pricipiului aplicării globale a legii penale mai favorabile) și a stabilit pentru inculpatul B. C. o pedeapsă corespunzătoare gradului de pericol social concret a infracțiunii și persoanei inculpatului.
Modalitatea de executare a fost stabilită corespunzător de prima instanță, impunându-se executarea efectivă a pedepsei, raportat la perseverența infracțională a acestui inculpat (v. fișa de cazier judiciar – f. 8-12 dosar primă instanță).
Se vor menține restul dispozițiilor sentinței apelate în măsura în care nu contravin prezentei decizii.
În baza art.272 cod procedură penală, onorariul în cuantum de 260 lei pentru apărătorul din oficiu Mergeanu D. se va suporta din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.421 pct.2 lit.a) cod procedură penală, admite apelul formulat de către P. de pe lângă Judecătoria C. împotriva sentinței penale nr. 810 din data de 18.06.2015, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, desființează sentința apelată și rejudecând:
Reține și prev. art.37 lit.b) cod penal 1969, menținând condamnarea inculpatului B. C. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă prev. de art.260 alin.1 cod penal 1969.
Menține restul dispozițiilor sentinței apelate în măsura în care nu contravin prezentei decizii.
În baza art.272 cod procedură penală, onorariul în cuantum de 260 lei pentru apărătorul din oficiu Mergeanu D. se suportă din fondurile Ministerului Justiției.
Conform art.400 alin. 3 cod procedură penală, minuta s-a întocmit în 2 ex.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 20.10.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
A. I. D. I. N.
GREFIER,
M. V.
Jud. fond: V. V.
Jud. red. dec: D.I. N.
2ex. / 28.10.2015
| ← Înşelăciunea. Art.244 NCP. Decizia nr. 914/2015. Curtea de... | Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 1220/2015. Curtea... → |
|---|
