Tâlhărie. Art.211 C.p.. Decizia nr. 434/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA
Comentarii |
|
Decizia nr. 434/2015 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 15-05-2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ Nr. 434/P
Ședința publică de la 15 Mai 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE - M. D. M.
Judecător - C. C.
Cu participarea: Grefier - C. A.
Ministerului Public prin procuror I. D. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.
S-au luat în examinare apelurile penale formulate împotriva sentinței penale nr.2693 din 25.08.2014 pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosarul penal nr._ de:
- P. DE PE L. JUDECĂTORIA MEDGIDIA și inculpatul:
- P. N., fiul lui M. și E., născut la data de 06.12.1978 în mun. B., județul B., domiciliat în orașul Cernavodă, . nr. 3, ., ., identificat prin CI . număr_, CNP_, pentru săvârșirea infracțiunilor de tâlhărie (2 fapte), prev. de art. 211, alin.1, alin. 2, lit. b și c și alin. 2¹, lit. a Cod penal, și ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, prev. de art. 321 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea dispozițiilor art. 33, lit. a și b din Codul penal.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 14 mai 2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată și care face parte integrantă din prezenta decizie, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei la data de 15 mai 2015, când a pronunțat prezenta decizie.
CURTEA,
Asupra apelurilor penale de față:
Prin sentința penală nr.2693/25.08.2014 pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosarul penal nr._, în baza art.386 Cod procedură penală, s-a dispus schimbarea de încadrare juridică a faptelor reținute în sarcina inculpaților I. G. C. și P. N. din infracțiunile prevăzute de art.211 alin.1, alin.2 lit. b și c și alin.21 lit. a Cod penal 1969 și art.211 alin.1, alin.2 lit. b și c și alin.21 lit. a Cod penal 1969 în două infracțiuni de tâlhărie, prevăzute de art.233 Cod penal, ambele cu aplicarea art.5 Cod penal, precum și din infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, prevăzută de art.321 alin.1 Cod penal din 1969, în infracțiunea de tulburarea ordinii și liniștii publice, prevăzută de art.371 Cod penal, cu aplicarea art.5 Cod penal.
S-a dispus schimbarea de încadrare juridică dată faptelor inculpaților din două infracțiuni de tâlhărie prevăzute de art.233 Cod penal, ambele cu aplicarea art.5 Cod penal, în două infracțiuni de furt, prevăzute de art.228 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.5 Cod penal și două infracțiuni de lovire sau alte violențe, prevăzute de art.193 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.5 Cod penal.
În baza art.396 alin.6, raportat la art.16 lit. g Cod procedură penală, a fost încetat procesul penal pornit împotriva inculpaților I. G. C. și P. N., pentru infracțiunile de furt prevăzută de art.228 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.5 Cod penal, ca efect al împăcării cu persoanele vătămate P. I. M. și P. F., și pentru infracțiunile de lovire sau alte violențe, prevăzute de art.193 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.5 Cod penal, ca efect al retragerii plângerii penale de către persoanele vătămate.
În baza art.371 Cod penal, cu aplicarea art.5 Cod penal și art.61 alin.4 lit. b Cod penal, au fost condamnați inculpații I. G. C. și P. N. la câte o pedeapsă de 120 de zile amendă a câte 10 lei/zi, pentru săvârșirea a câte două infracțiuni de tulburarea ordinii și liniștii publice, prevăzute de art.371 Cod penal, cu aplicarea art.5 Cod penal.
În baza art.404 alin.4 lit. a Cod procedură penală, raportat la art.72 alin.3 Cod penal, s-a dedus din pedepsele aplicate celor doi inculpați durata reținerii și arestării preventive, pentru inculpatul I. G. C. de la 09.12.2013 la 04.02.2014, iar pentru inculpatul P. N. de la 12.12.2013 la 04.02.2014, în sensul că înlătură în parte zilele amendă, de la 120 zile amendă la 90 zile amendă, urmând ca inculpații să execute câte două pedepse de câte 900 lei amendă penală.
În baza art.39 alin.1 lit. e Cod penal, s-au contopit cele două pedepse de câte 900 lei amendă penală aplicate fiecărui inculpat, la care s-a adăugat un spor de 300 lei, inculpații urmând a executa câte o pedeapsă de 1200 lei amendă penală.
S-au pus în vedere inculpaților dispozițiile art.63 și art.64 Cod penal, privind înlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa închisorii, respectiv cu prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității.
S-au constatat încetate de drept măsurile controlului judiciar dispuse față de inculpații prin încheierea de ședință din 03.03.2014.
A fost respinsă ca neîntemeiată cererea inculpatului P. N., de restituire a sumei de 2.200 euro.
S-a luat act că persoanele vătămate nu s-au constituit părți civile în cauză.
În baza art.274 alin.1 Cod procedură, au fost obligați inculpații la plata către stat a câte 1.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
În baza art.275 alin.1 lit. b și d Cod procedură penală, au fost obligați atât inculpații, cât și persoanele vătămate la plata cheltuielilor judiciare către stat de câte 500 lei fiecare.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
În noaptea de 06/07.12.2013, în incinta clubului „BAGHERA” din Cernavodă, într-un separeu, în jurul orelor 04.00, a început un joc de barbut între părțile vătămate P. F. și P. I. M. și numiții P. M. M., zis „B.” și V. C., zis „U.”.
În separeu se aflau și inculpații P. N. și I. G. C., dar și martorii V. M., S. I. OCTAV, C. C. Ș., I. G. A., M. N. M., S. A. I., F. G. și G. D..
Pe parcursul jocului, numitul P. M. M. a pierdut banii și a ieșit din joc, inculpatul P. N. a jucat „câteva mâini”, iar părțile vătămate și numitul V. C. au continuat jocul de barbut până în jurul orelor 07.00, când frații P. au reușit să câștige toți banii puși în joc, respectiv circa 10.000 lei.
Întrucât numitul V. C. dorea să mai joace barbut, a solicitat celor doi frați un împrumut, dar a fost refuzat. În acel moment a intervenit inculpatul P. N., care i-a solicitat părții vătămate P. I. M. să îi acorde numitului V. C. un împrumut, a cărui restituire i-o garantează el. Astfel, partea vătămată i-a dat lui V. C. suma de 1.500 lei pe care, în scurt timp, partea vătămată a câștigat-o la barbut.
Din nou inculpatul P. N. i-a cerut lui P. I. M. să-i acorde lui V. C. un alt împrumut de 500 euro, pe care, de asemenea, îl garanta el. De această dată, partea vătămată a refuzat să dea bani cu împrumut spunând că nu are garanția că-i va mai recupera.
În acest context, inculpatul P. N. și P. I. M. și-au adresat injurii, iar la un moment dat inculpatul i-a lovit cu palmele pe frații P.. Totodată, a cerut celor doi frați să scoată banii câștigați la jocul de barbut din buzunare și să-i pună pe masă. În urma acțiunilor inculpatului P. N., martorii I. G. A. și S. A. I. au fugit din separeu, frații P. au scos banii din buzunare și i-au pus pe masă, iar martorul M. N. M. a scos, la rândul său, din buzunar o sumă de bani în euro, pe care i-o dăduse spre păstrare partea vătămată P. I. M. și a pus-o pe scaun lângă acesta.
În acel moment, inculpatul I. G. C., aflat în stare avansată de ebrietate, a luat banii și i-a dat numitului V. C., care participase la jocul de barbut și pierduse suma de circa 1.700 euro.
În acest moment frații P. au întrebat de ce le ia banii, iar inculpatul i-a lovit.
Înainte de a interveni inculpatul I. G. C., partea vătămată P. F. a încercat să utilizeze telefonul mobil, dar inculpatul P. N. i l-a smuls din mână și l-a aruncat pe podea, afirmând: „ce faci zdreanță, vrei să suni...?”.
Inculpatul I. G. C. a intervenit în situația creată de P. N. abia după ce acesta din urmă a luat de pe masă o parte din banii părților vătămate.
Urmare acțiunii inculpatului I. G. C. în acel separeu s-a creat o altercație generală, în care frații P. încercau să-l agreseze pe inculpatul I. G. C., iar inculpatul P. N. și martorii S. I., C. C., M. N. M. și P. M. M. s-au interpus între ei, așa încât nu s-au aplicat lovituri și scandalul s-a stins.
Tot incidentul a avut loc după orele 07,00.
Potrivit concluziilor raportului de constatare medico-legală întocmit sub nr.508/A1/agresiuni/2013/11.12.2013 de S.M.L. C., persoana vătămată P. F. a prezentat o leziune de violență ce a putut fi produsă prin lovire cu corp dur, care poate data din 07.12.2013 orele 07.30, necesită 3-4 zile de îngrijiri medicale de la data producerii și care nu i-a pus viața în primejdie. Potrivit raportului de constatare medico-legală întocmit sub nr.509/A1/agresiuni/2013/11.12.2013 de S.M.L. C., persoana vătămată P. I. M. a acuzat dureri hipocondrul stâng și în pielea păroasă a capului, fără a prezenta leziuni de violență.
Situația de fapt a fost reținută pe baza următorului material probator : plângerile și declarațiile persoanelor vătămate, rapoartele de constatare medico-legale, declarațiile martorilor și depozițiile inculpaților.
Astfel, coroborând probele de mai sus, instanța, reține situația de fapt expusă și vinovăția inculpaților la săvârșirea faptelor de mai sus.
Sub un prim aspect, instanța are în vedere că tot incidentul a avut loc după orele 07,00, așa cum și prin rechizitoriu s-a reținut, deci nu poate fi reținută agravanta din timpul nopții.
În al doilea rând, instanța constată că în ceea ce privește încadrarea juridică a faptei pentru care inculpații au fost trimiși în judecată, dispozițiile noului Cod penal sunt mai favorabile inculpaților.
Astfel, potrivit dispozițiilor art.5 alin.1 Cod penal, în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.
Potrivit art.211 alin.1, alin.2 lit. b și c și alin.21 lit. a Cod penal 1969, limitele de pedeapsă sunt de la 7 la 20 ani închisoare.
Potrivit noului Cod penal, agravantele prevăzute de alin.2 lit. c și alin.21 lit. a nu își mai găsesc corespondent în legea penală nouă, astfel că încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpaților este cea prevăzută de art.233 Cod penal, care prevede pedeapsa închisorii de la 2 la 7 ani.
Totodată, instanța a pus în discuția părților schimbarea de încadrare juridică dată faptelor inculpaților, din cele câte două infracțiuni de tâlhărie în două infracțiuni de furt, prevăzute de art.228 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.5 Cod penal și două infracțiuni de lovire sau alte violențe, prevăzute de art.193 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.5 Cod penal.
În acest sens, instanța reține că pentru realizarea laturii subiective a infracțiunii de tâlhărie se cere ca, prin acțiunea adiacentă, făptuitorul să urmărească unul din scopurile prevăzute În art.233 Cod penal.
Între activitatea secundară (exercitarea violențelor) și activitatea principală (sustragerea bunului) trebuie să existe o legătura de la mijloc la scop. Aceasta legătura ar fi existat numai dacă ar fi fost între coinculpați o înțelegere în scopul tâlhăririi persoanelor vătămate.
Deosebirea dintre cele doua infracțiuni, sub aspectul laturii obiective, este dată, în cazul tâlhăriei, de exercitarea violențelor sau amenințărilor, anterior, în timpul sau după săvârșirea activității principale de furt, cu scopul de a dobândi sau a asigura păstrarea bunul dobândit.
Ceea ce diferențiază tâlhăria de infracțiunea de furt este elementul material ce intră în compunerea laturii obiective, însușirea fără drept a bunului aflat în detenția părții vătămate realizându-se în cazul primei fapte prin violență ori amenințare, indiferent de faptul că acțiunea adiacentă are loc la momentul deposedării sau pentru păstrarea acestuia.
În speță, se apreciază de către prima instanță că nu există nici o legătură între acțiunea inculpaților de lovire a persoanelor vătămate și luarea banilor din posesia persoanelor vătămate și restituirea lor către martorul V. C..
Astfel, inculpatul P. N. i-a cerut lui P. I. M. să-i acorde lui V. C. un alt împrumut de 500 euro pe care îl garanta el. De această dată, partea vătămată a refuzat să dea bani cu împrumut, spunând că nu are garanția că-i va mai recupera. În acest context, inculpatul și partea vătămată și-au adresat injurii reciproc, iar la un moment dat inculpatul a lovit cu palmele pe frații P., această acțiune neavând legătură cu acțiunea de luare a banilor persoanelor vătămate.
Ulterior, inculpatul le-a cerut persoanelor vătămate să scoată banii câștigați la jocul de barbut din buzunare și să îi pună pe masă. Inculpatul I. G. C., aflat în stare avansată de ebrietate, a luat banii și i-a dat numitului V. C., care participase la jocul de barbut și pierduse suma de circa 1.700 euro.
Astfel, nu rezultă intenția inculpaților de a-și însuși banii pe nedrept, inculpatul I. G. C. înțelegând să restituie lui V. C. banii pe care i-a pierdut la jocurile de noroc.
În drept, instanța mai reține că, în ceea ce privește infracțiunile de furt, prevăzută de art.228 alin.1 Cod penal și lovire sau alte violențe, prevăzută de art.193 alin.1 Cod penal, ambele cu aplicarea art.5 Cod penal, părțile au declarat că se împacă, părțile vătămate înțelegând să își retragă plângerile, pronunțându-se, astfel, o soluție de încetare a procesului penal.
Împotriva acestei sentințe penale au declarat apel, în termen legal, P. de pe lângă Judecătoria Medgidia, criticând-o sub aspectul greșitei schimbări de încadrare juridică a faptelor, greșitei condamnări a inculpaților, pentru comiterea a două infracțiuni de tulburare a ordinii și liniștii publice, prevăzute de art.371 din Codul penal și omisiunii primei instanțe de a face aplicarea în cauză a dispozițiilor art.112 lit. e Cod penal, cu privire la suma de bani obținută de către inculpați.
De asemenea, împotriva aceleiași sentințe penale a declarat apel și inculpatul P. N., care, prin apărătorul ales, a precizat cu ocazia dezbaterilor că nu mai insistă în soluționarea apelului său.
În apel, inculpații nu au dorit a mai da declarație, fiind audiat martorul V. C. și fiind administrată proba cu înscrisuri, în apărare.
Analizând actele și lucrările dosarului, examinând legalitatea și temeinicia sentinței penale atacate, Curtea constată următoarele:
Reținând aceeași situație de fapt cu cea expusă prin rechizitoriu, prima instanță nu putea aprecia că faptele inculpaților, de a le deposeda pe părțile vătămate de sumele de bani câștigate la jocurile de noroc, prin violență, nu ar întruni elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie, câtă vreme această acțiune a avut loc împotriva voinței victimelor, iar cei doi inculpații s-au folosit de forța fizică, de injurii și amenințări, pentru a intra în posesia banilor. Împrejurarea că inculpații nu au urmărit însușirea banilor este lipsită de semnificație penală, deoarece soluția opusă, împărtășită de prima instanță, ar lăsa fără ocrotire juridică penală acele situații în care autorul furtului urmărește ca bunul sustras să fie remis altuia, fără a-l păstra pentru sine.
Ceea ce caracterizează însă infracțiunea de tâlhărie, este tocmai faptul că autorul urmărește deposedarea victimei de bunul sustras prin violență, și nu păstrarea acestui bun pentru sine, fiind, astfel, irelevantă destinația finală a bunului.
În condițiile descrise prin hotărârea primei instanțe, este cert că între acțiunea de lovire și deposedarea persoanelor vătămate de sumele de bani există o legătură de cauzalitate, atitudinea ulterioară a părților care au înțeles să se împace fiind irelevantă, în condițiile în care inculpații au încercat încă de la început să convingă persoanele vătămate să își retragă plângerile, în schimbul sumei sustrase.
Astfel, din ansamblul probator administrat în cauză reiese că, la finalul jocului de barbut inculpatul P. N. i-a agresat fizic pe frații P., le-a aplicat fiecăruia câte două palme peste față și le-a cerut acestora pe un ton imperativ și amenințător să se așeze pe scaune, iar după ce a țipat la martorii care asistau la jocul de noroc să iasă din separeu, le-a cerut pe același ton ridicat celor doi frați să scoată banii câștigați la jocul de barbut din buzunare și să-i pună pe masă. Persoana vătămată P. F. a încercat să utilizeze telefonul mobil, dar inculpatul P. N. i l-a smuls din mână și l-a aruncat pe podea, afirmând: „ce faci zdreanță, vrei să suni...?”
În acel moment, inculpatul I. G. C., persoană aflată în stare avansată de ebrietate și care nu participase la jocul de barbut, s-a repezit asupra fraților P., i-a lovit pe aceștia cu pumnii în zona capului și a luat o parte din sumele de bani și le-a remis, conform declarației sale, numitului V. C., care participase la jocul de barbut și pierduse suma de circa 1.700 euro.
Din declarațiile martorului I. G. A. rezultă că la jocul de barbut a jucat inclusiv fratele inculpatului P. N., că acesta din urmă le-a cerut „curioșilor” pe un ton răstit, amenințător, să iasă din separeu, că a lovit persoanele vătămate și că le-a adresat acestora expresia „scoateți banii zdrențelor !”. Martorul a perceput tonul folosit de inculpat ca fiind unul amenințător. Martorul a mai declarat că l-a auzit pe P. N. când i-a spus lui I. G. să plece înainte și că îl va lua mai târziu cu mașina (filele 121-124 dosar urmărire penală).
Martorul M. N. M. a declarat că la joc au participat frații P., pe de o parte, și P. M. și V. C., pe de altă parte. După retragerea din joc a numitului P. M., în locul acestuia a participat, pentru scurt timp, însuși inculpatul P. N.. Martorul a confirmat acele câteva aspecte esențiale pe baza cărora s-a reținut în sarcina inculpaților săvârșirea faptelor de tâlhărie.
Astfel, inculpatul P. N. le-a amenințat pe cele două părți vătămate, s-a răstit la ele, le-a așezat pe scaune și le-a cerut să scoată banii pe masă. Aceste fapte s-au petrecut imediat după ce inculpatul P. le-a lovit pe părțile vătămate. Martorul a declarat, întocmai ca I. G. A., că s-a speriat când inculpatul P. N. a spus pe un ton răstit ca lumea să iasă din separeu (filele 125 – 130 DUP).
Martorul M. N. M. nu era în stare de ebrietate și nu se află în relație de rudenie sau prietenie nici cu inculpații nici cu părțile vătămate. De altfel, acest martor a declarat în fața instanței că își menține declarațiile date în cursul urmăririi penale.
Martorul F. G. a declarat că a observat cum doi inculpați îi loveau pe frații P. și le cereau banii. Martorul – care nu îi cunoaște pe inculpați – a declarat că, la un moment dat, unul dintre cei doi agresori a gonit câteva persoane din separeu și apoi a închis ușa pentru a nu se mai vedea, din camera principală a barului, ce se întâmplă. Din aceeași declarație mai rezultă că din separeu s-au auzit înjurături, martorul auzind că li s-a cerut persoanelor vătămate să dea banii. De asemenea, s-au auzit zgomote produse de lovituri cu palmele.
Martorul a confirmat și aspectul că unul dintre agresori a luat o sumă de bani din mâna părții vătămate P. F. (filele 131-134 DUP).
Declarațiile martorilor audiați în cauză se coroborează cu declarațiile persoanelor vătămate, date la urmărirea penală și certificatele medico-legale.
De asemenea, relevant este și faptul că inculpatul P. N. a fost testat poligraf, potrivit raportului de constatare tehnico-științifică nr._/12.12.2013 răspunsurile sale la întrebările relevante ale cauzei nr.5,6,8,9 provocând modificări specifice comportamentului simulat.
Pe de altă parte, toți martorii audiați în cauză confirmă tonul ridicat și amenințător utilizat de inculpatul P. N. și lovirea de către acesta a părților vătămate, aspect care a condus practic la scoaterea sumelor de bani din posesia părților vătămate.
Astfel, rezultă fără putință de tăgadă că în separeu inculpatul P. N. este cel care a gestionat situația, prin gonirea spectatorilor și așezarea persoanelor vătămate pe scaune, tot el le-a aruncat telefonul mobil pentru a nu putea comunica și le-a cerut amenințător predarea sumelor de bani. La rândul său, inculpatul I. G. C. a participat la săvârșirea faptelor de tâlhărie având acordul tacit al inculpatului P. N., în acest sens fiind deosebit de relevantă declarația martorului I. G. A., care a arătat că l-a auzit pe inculpatul P. N. când i-a spus lui I. G. să plece înainte și că îl va lua mai târziu cu mașina.
Din aceste motive, latura obiectivă a infracțiunilor de tâlhărie este pe deplin îndeplinită, în sensul existenței legăturii de cauzalitate între acțiunea de lovire a persoanelor vătămate și deposedarea lor de sumele de bani, acestea predând sumele de bani după ce au fost lovite, numai astfel bunul fiind scos din posesia lor. Astfel fiind, este cert că din ansamblul probator administrat în cauză rezultă că cei doi inculpați, în noaptea de 6/7 decembrie 2013, într-un loc public, le-au deposedat prin întrebuințarea de violență pe persoanele vătămate P. F. și P. I. M. de aproximativ 10.000 lei, fapta celor doi întrunind elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art.233 din Codul penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal.
Cât privește elementul circumstanțial agravant, privind comiterea faptei pe timp de noapte, prevăzut de art.234 alin.1 lit. d Cod penal, acesta nu poate fi reținut în cauză, neputându-se susține, așa cum procurorul pretinde, că faptele s-ar fi petrecut în zorii zilei respective, la un moment la care lumina naturală nu își făcuse încă apariția.
Chiar dacă este o împrejurare necontestată că jocul de barbut începuse în jurul orelor 04,00, acesta s-a prelungit până spre dimineață, apelurile adresate Serviciului Național de Urgență 112 fiind date în jurul orei 08,10, așa cum procesul-verbal întocmit de lucrătorii de poliție care s-au deplasat la fața locului o confirmă (fila 89 DUP).
Ca urmare, incidentul dintre părți nu se putea produce în zorii zilei, ci cu puțin timp mai înainte de acest moment, martorul I. G. A. precizând în depoziția sa olografă că părțile au jucat barbut până în jurul orelor 07,30, în timp ce restul martorilor audiați la urmărirea penală plasează acest moment în jurul orelor 07-07,15.
În ceea ce privește infracțiunea de infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice, încadrată inițial în dispozițiile art.321 alin.1 din Codul penal 1968, instanța de fond, analizând incidența art.5 din Codul penal, a dispus în mod corect schimbarea încadrării juridice a faptei, în infracțiunea de tulburarea ordinii și liniștii publice, prevăzută de art. 371 din noul Cod penal, cu aplicarea art.5 Cod penal.
Cu toate acestea, în mod eronat prima instanță a dispus condamnarea inculpaților la pedeapsa amenzii penale pentru săvârșirea a două infracțiuni de tulburarea ordinii și liniștii publice, prevăzute de art.371 Cod penal, cu aplicarea art.5 Cod penal, rechizitoriul reținând în conținutul său o singură infracțiune.
Întrucât această eroare, care urmează a fi remediată prin efectul admiterii apelului procurorului, profită ambilor inculpați, apelul declarat în cauză de inculpatul P. N. urmează a fi, la rândul său, admis, Curtea urmând a-i condamna pe inculpați la o pedeapsă cu amendă penală, într-un cuantum similar celui stabilit în primă instanță.
În ceea ce privește pedeapsa ce urmează a fi aplicată inculpaților, sub aspectul infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art.233 Cod penal, Curtea se va orienta spre minimul special prevăzut de lege, iar ca modalitate de executare a pedepsei rezultante va face aplicarea art.91 Cod penal, potrivit principiului aplicării globale a legii penale mai favorabile, cei doi inculpați fiind tineri, fără antecedente penale, prezentându-se în fața instanțelor de judecată, fără a încerca tergiversa cauzei și nici împiedicarea aflării adevărului.
În sfârșit, din perspectiva măsurii de siguranță a confiscării, Curtea observă că acest motiv de apel al procurorului este nefondat, deoarece suma de bani ce a făcut obiectul infracțiunii de tâlhărie nu a rămas în posesia inculpaților, ci aceasta a fost restituită persoanelor vătămate, sub forma unei sume în euro, fiind ridicată de organele de poliție, așa cum se specifică și în cuprinsul rechizitoriului.
În lumina celor arătate mai sus, Curtea, în baza art.421 pct.1 lit. a Cod procedură penală, va admite apelurile declarate de apelantul inculpat P. N. și P. de pe lângă Judecătoria Medgidia împotriva sentinței penale nr.2693/25.08.2014 pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosarul penal nr._ .
Va desființa sentința penală apelată și, rejudecând, în baza art.386 Cod procedură penală, va schimba încadrarea juridică a faptelor reținute prin rechizitoriu în sarcina inculpaților I. G. C. și P. N. din infracțiunile prevăzute de art.211 alin.1,2 lit. b,c și alin.21 lit. a Cod penal (două fapte) și art.321 alin.1 Cod penal 1968, cu aplicarea art.33 lit. a și b Cod penal 1968, în infracțiunile prevăzute de art.233 Cod penal (două fapte) și art.371 Cod penal, ambele cu aplicarea art.5 și art.38 Cod penal.
În baza art.233 Cod penal, cu aplicarea art.5 Cod penal, va condamna pe inculpații I. G. C. și P. N. la câte o pedeapsă de 2 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit. a, b Cod penal pe o durată de 2 ani, pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie (persoană vătămată P. F.).
În baza art.233 Cod penal, cu aplicarea art.5 Cod penal, va condamna pe inculpații I. G. C. și P. N. la câte o pedeapsă de 2 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit. a, b Cod penal pe o durată de 2 ani, pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie (persoană vătămată P. I. M.).
În baza art.371 Cod penal, cu aplicarea art.5 Cod penal, va condamna pe inculpații I. G. C. și P. N. la câte o pedeapsă de 120 de zile amendă a câte 10 lei/zi, pentru comiterea infracțiunii de tulburare a ordinii și liniștii publice.
În baza art.39 alin.1 lit. e Cod penal, va aplica fiecărui inculpat pedeapsa de 2 ani închisoare, la care va adăuga un spor de 8 luni închisoare, reprezentând o treime din pedeapsa de 8 luni închisoare, precum și pedeapsa amenzii, inculpații urmând a executa final câte o pedeapsă rezultantă de 2 ani și 8 luni închisoare și 1.200 lei amendă penală.
În baza art.45 alin.3 Cod penal, va aplica fiecărui inculpat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit. a, b Cod penal pe o perioadă de 2 ani, pe durata prevăzută de art.68 alin.1 lit. b Cod penal.
În baza art.91 Cod penal, va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor aplicate inculpaților pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani, stabilit în condițiile art.92 Cod penal.
În baza art.93 alin.1 Cod penal, va impune inculpaților, pe durata termenului de supraveghere, următoarele măsuri de supraveghere: să se prezinte la Serviciul de Probațiune C., la datele fixate de acesta; să primească vizitele consilierilor de probațiune desemnați cu supravegherea lor; să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea; să comunice schimbarea locului de muncă; să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor lor de existență.
În baza art.93 alin.2 lit. d Cod penal, va impune inculpaților obligația de a urma un curs de calificare profesională pe durata termenului de supraveghere.
În baza art.93 alin.3 Cod penal, va dispune ca inculpații să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o durată de 60 de zile în cadrul Spitalului Orășenesc Cernavodă și Direcției de Asistență Socială – Creșa nr.1 Cernavodă.
Va atrage atenția inculpaților asupra conduitei lor viitoare și a consecințelor la care se expun dacă vor mai comite infracțiuni sau nu vor respecta obligațiile și măsurile de supraveghere impuse.
În baza art.94 alin.1 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute de art.93 Cod penal se vor comunica Serviciului de Probațiune C..
De asemenea, în baza art.255 Cod procedură penală, Curtea va dispune restituirea către persoana vătămată P. I. M. a sumei de 2.200 euro consemnată la CEC BANK – Agenția Cernavodă, în baza chitanței nr._/1/18.12.2013, precum și restituirea către martorul I. G. A. a unui cuțit, cu lungimea de 20 cm și lama de 9 cm, depus la Camera de Corpuri Delicte a Poliției Orașului Cernavodă, în baza dovezii . și nr._ din 30.12.2013, acest bun urmând a fi păstrat de martor, până la pronunțarea unei soluții definitive în cauza disjunsă, având ca obiect infracțiunea prevăzută de art.2 alin.1 pct.1 din Legea nr.61/1991, hotărârea urmând a-fi comunicată.
Se vor înlătura din cuprinsul sentinței penale apelate dispozițiile contrare deciziei penale de față, inclusiv cele privind obligarea inculpaților și persoanelor vătămate la plata cheltuielilor judiciare către stat, în baza art.275 alin.1 pct.2 lit. d Cod procedură penală, ca efect al împăcării părților și se vor menține celelalte dispoziții, între care și cele care privesc deducerea din durata pedepsei rezultante a închisorii a perioadei executate de inculpați prin reținere și arest preventiv.
În baza art.275 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate în faza apelului vor rămâne în sarcina statului.
În baza art.272 Cod procedură penală, onorariile parțiale de avocați oficiu COCONY TASY și R. Ș., în sumă a câte 150 lei, se vor avansa din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.421 pct.1 lit. a Cod procedură penală, admite apelurile declarate de apelantul inculpat P. N., fiul lui M. și E., născut la data de 06.12.1978 în mun. B., județul B., domiciliat în orașul Cernavodă, . nr. 3, ., ., identificat prin CI . număr_, CNP_ și P. de pe lângă Judecătoria Medgidia împotriva sentinței penale nr.2693/25.08.2014 pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosarul penal nr._ .
Desființează sentința penală apelată și, rejudecând, dispune:
În baza art.386 Cod procedură penală, schimbă încadrarea juridică a faptelor reținute prin rechizitoriu în sarcina inculpaților I. G. C. și P. N. din infracțiunile prevăzute de art.211 alin.1,2 lit. b,c și alin.21 lit. a Cod penal (două fapte) și art.321 alin.1 Cod penal 1968, cu aplicarea art.33 lit. a și b Cod penal 1968, în infracțiunile prevăzute de art.233 Cod penal (două fapte) și art.371 Cod penal, ambele cu aplicarea art.5 și art.38 Cod penal.
În baza art.233 Cod penal, cu aplicarea art.5 Cod penal, condamnă pe inculpații I. G. C. și P. N. la câte o pedeapsă de 2 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit. a, b Cod penal pe o durată de 2 ani, pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie (persoană vătămată P. F.).
În baza art.233 Cod penal, cu aplicarea art.5 Cod penal, condamnă pe inculpații I. G. C. și P. N. la câte o pedeapsă de 2 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit. a, b Cod penal pe o durată de 2 ani, pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie (persoană vătămată P. I. M.).
În baza art.371 Cod penal, cu aplicarea art.5 Cod penal, condamnă pe inculpații I. G. C. și P. N. la câte o pedeapsă de 120 de zile amendă a câte 10 lei/zi, pentru comiterea infracțiunii de tulburare a ordinii și liniștii publice.
În baza art.39 alin.1 lit. e Cod penal, aplică fiecărui inculpat pedeapsa de 2 ani închisoare, la care adaugă un spor de 8 luni închisoare, reprezentând o treime din pedeapsa de 8 luni închisoare, precum și pedeapsa amenzii, inculpații urmând a executa final câte o pedeapsă rezultantă de 2 ani și 8 luni închisoare și 1.200 lei amendă penală.
În baza art.45 alin.3 Cod penal, aplică fiecărui inculpat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit. a, b Cod penal pe o perioadă de 2 ani, pe durata prevăzută de art.68 alin.1 lit. b Cod penal.
În baza art.91 Cod penal, dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor aplicate inculpaților pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani, stabilit în condițiile art.92 Cod penal.
În baza art.93 alin.1 Cod penal, impune inculpaților, pe durata termenului de supraveghere, următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune C., la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierilor de probațiune desemnați cu supravegherea lor;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor lor de existență.
În baza art.93 alin.2 lit. d Cod penal, impune inculpaților obligația de a urma un curs de calificare profesională pe durata termenului de supraveghere.
În baza art.93 alin.3 Cod penal, dispune ca inculpații să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o durată de 60 de zile în cadrul Spitalului Orășenesc Cernavodă și Direcției de Asistență Socială – Creșa nr.1 Cernavodă.
Atrage atenția inculpaților asupra conduitei lor viitoare și a consecințelor la care se expun dacă vor mai comite infracțiuni sau nu vor respecta obligațiile și măsurile de supraveghere impuse.
În baza art.94 alin.1 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute de art.93 Cod penal se vor comunica Serviciului de Probațiune C..
Dispune restituirea către persoana vătămată P. I. M. a sumei de 2.200 euro consemnată la CEC BANK – Agenția Cernavodă, în baza chitanței nr._/1/18.12.2013, precum și restituirea către martorul I. G. A. a unui cuțit, cu lungimea de 20 cm și lama de 9 cm, depus la Camera de Corpuri Delicte a Poliției Orașului Cernavodă, în baza dovezii . și nr._ din 30.12.2013.
Înlătură din cuprinsul sentinței penale apelate dispozițiile contrare deciziei penale de față și menține celelalte dispoziții.
În baza art.275 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate în faza apelului rămân în sarcina statului.
În baza art.272 Cod procedură penală, onorariile parțiale de avocați oficiu COCONY TASY și R. Ș., în sumă a câte 150 lei, se vor avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 15.05.2015.
Președinte,Judecător,
M. D. M. C. C.
Grefier,
C. A.
Jud.fond A.I.S.
Red.dec.jud.C.C./07 ex./25.05.2015
← Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP.... | Înlocuire măsură preventivă. Art.242 NCPP. Decizia nr.... → |
---|