Tâlhărie. Art.233 NCP. Decizia nr. 64/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 64/2015 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 06-05-2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ Nr. 64/MP
Ședința nepublică de la 06 Mai 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE - C. C.
Judecător - M. D. M.
Cu participarea: Grefier - C. A.
Ministerului Public prin procuror I. D. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.
S-a luat în examinare apelul penal formulat împotriva sentinței penale nr.154/13.02.2015 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._ de inculpatul:
- A. M., fiul lui I. și Burdișanca, născut la data de 05.11.1997 în mun. C., domiciliat în com. C., . F, CNP_, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la tâlhărie calificată, prev. de art.32 alin. l, rap. la art. 233 - art. 234 alin. l lit. f Cod penal cu aplic. art. 113 și urm. Cod penal.
Dezbaterile au avut loc în ședința nepublică din data de 30 aprilie 2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată și care face parte integrantă din prezenta decizie, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei la data de 06 mai 2015, când a pronunțat prezenta decizie.
CURTEA,
Asupra apelului penal de față:
Prin sentința penală nr.154/13.0.2015 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._, în baza art.32 alin.1, raportat la art.233-art.234 alin.1 lit. f Cod penal, cu aplicarea art.113 și următoarele Cod penal, s-a aplicat inculpatului A. M. măsura educativă privativă de libertate a internării într-un centru de detenție pe o perioadă de 2 ani și 6 luni, pentru comiterea infracțiunii de tentativă la tâlhărie calificată.
În baza art.404 alin.4 lit. a Cod procedură penală, raportat la art.127 și art.72 alin.1 Cod penal, s-a dedus din durata măsurii educative aplicată inculpatului perioada reținerii și a arestării preventive, începând cu data de 12.10.2014 la zi.
În baza art.404 alin.4 lit. b Cod procedură penală, raportat la art.399 alin.1, art.399 alin.3 lit. d și art.242 alin.2 Cod procedură penală, s-a înlocuit măsura arestării preventive a inculpatului cu măsura preventivă a controlului judiciar și s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr.205/UP/13.10.2014, emis de Judecătoria C., dacă nu este arestat în altă cauză, dispoziția fiind executorie, conform art.399 alin.4 Cod procedură penală și fiind comunicată administrației locului de deținere.
În baza art.215 alin.1,2 Cod procedură penală, s-a impus inculpatului respectarea următoarelor obligații, pe durata măsurii controlului: să se prezinte la instanța de judecată ori de câte ori va fi chemat; să informeze, de îndată, instanța cu privire la schimbarea locuinței; să se prezinte la organul de poliție pe raza căruia domiciliază, desemnat cu supravegherea, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori va fi chemat; să nu depășească limita teritorială a comunei C., județul C., decât cu încuviințarea prealabilă a instanței.
În baza art.215 alin.3 Cod procedură penală, s-a atras atenția inculpatului că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care îi revin, măsura controlului judiciar poate fi înlocuită cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.
A fost respinsă ca tardiv formulată acțiunea civilă formulată de persoana vătămată S. S..
În baza art.274 alin.1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 2.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
La data de 09.10.2014, persoana vătămată S. S. a sesizat organele de poliție, cu privire la faptul că, în data de 09.10.2014, în jurul orei 15.00, în timp ce își făcea rugăciunea în dormitorul locuinței sale, a observat o umbră în sufragerie. Crezând că este soțul său, s-a deplasat în sufragerie, ocazie cu care a observat lucruri răvășite prin cameră, dar și-a continuat deplasarea către punctul sanitar crezând că soțul său se bărbierește.
Când a deschis ușa punctului sanitar, persoana vătămată a fost lovită în zona tâmplei stângi cu un obiect contondent de forma unei cărămizi de către o persoană de sex masculin, de etnie rromă, cu vârsta de circa 14-16 ani, ten măsliniu, 1,50-1,60 m, păr șaten, tuns scurt, îmbrăcat cu pantaloni și bluză sportivă tip trening, de culoare gri, prevăzută cu glugă. În continuare, persoana vătămată l-a informat pe soțul său care se afla în grădină cu privire la cele întâmplate, iar acesta a mers la magazinul din aproprierea casei de unde a sunat la poliție. De asemenea, a precizat că din locuință nu i-au fost sustrase bunuri.
Din procesul-verbal de cercetare la fața locului, întocmit de organele de poliție în aceeași zi, la orele 16,00, rezultă că persoana vătămată prezenta la arcada stângă, spre extremitatea exterioară, o echimoză cu o ușoară excoriație.
Potrivit certificatului medico-legal nr.4757/1686/A2 agresiuni/2014, din data de 14.10.2014, depus la dosarul cauzei de către persoana vătămată, aceasta a prezentat leziuni traumatice care s-au putut produce prin lovire cu corp dur și pot data din 09.10.2014, necesitând pentru vindecare 4-5 zile de îngrijiri medicale.
La locul săvârșirii faptei a fost adus câinele de urmă, care, după ce a luat mirosul din locul unde a stat ascuns făptuitorul, a condus organele de poliție pe următorul traseu: în spatele grădinii locuinței soților S. - pe o alee dintre grădini - . Izvorului - . în dreptul imobilului 1D și 1F, adresă la care locuiește inculpatul A. M..
Aceste aspecte rezultă din conținutul procesului-verbal întocmit la 09.10.2014, precum și din adresa Primăriei C. nr.8415/10.10.2014.
Conform procesului verbal de efectuare a identificării persoanelor din planșă fotografică, persoana vătămată S. S. l-a indicat dintr-un număr de cinci fotografii pe inculpatul A. M., ca fiind persoana care a agresat-o în locuința sa.
Audiat fiind, în faza de urmărire penală, inculpatul a negat acuzația ce i se aduce, susținând că în data de 09.10.2014, în intervalul orar 13.30-16.30, s-a aflat împreună cu tatăl său și cu IAȘAR IUSEIN, poreclit „IUXEL”, în vizită la numiții I. GELIN, poreclit „B.” și IBRAHIM CHAZIM MEMET, în Municipiul C., în condițiile în care fapta reținută în sarcina sa a fost comisă în jurul orei 15.00. De asemenea, inculpatul a declarat că, împreună cu tatăl său și martorul IAȘAR IUSEIN, a fost invitat în locuința martorului I. GELIN, zis „B.”, de soția acestuia din urmă, stând cu toții într-o cameră, pe care inculpatul a și descris-o ca având “un televizor, un scaun... și o canapea.”(fila 87 DUP). În fața instanței de judecată, inculpatul A. M. a menținut declarația dată în cursul urmăririi penale, susținând că nu se face vinovat de comiterea faptei.
Împotriva acestei sentințe penale a declarat apel inculpatul A. M., solicitând achitarea sa, cu motivarea că soluția de condamnare pronunțată în cauză este rezultatul greșitei interpretări a probelor propuse în acuzare și înlăturării eronate a probelor administrate în apărare.
În fața Curții inculpatul nu a dorit a da declarație, nefiind administrate probe noi.
Analizând actele și lucrările dosarului, examinând legalitatea și temeinicia sentinței penale atacate, Curtea constată că prima instanță a reținut în mod corect existența faptei, făcând un examen amănunțit al probelor propuse în acuzare, ce demonstrează, mai presus de orice dubiu, că inculpatul A. M. se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de tentativă de tâlhărie, prevăzută de art.32 raportat la art.233-234 alin.1 lit. f din Codul penal, în modalitatea pătrunderii, pe timp de zi, într-o locuință, la data de 09.10.2014, urmată de lovirea persoanei vătămate S. S., în scopul sustragerii de bunuri.
Deși inculpatul a negat acuzația ce i se aduce, susținând că în intervalul orar al comiterii faptei s-ar fi aflat la locuința unor cunoștințe din Municipiul C., apărările sale sunt infirmate prin probele dosarului.
Astfel, prezentă în fața instanței de judecată, persoana vătămată l-a recunoscut fără ezitare pe inculpat și l-a descris după vestimentație, indicându-l ca fiind îmbrăcat, la data comiterii faptei, cu un trening și un hanorac, prevăzut cu o glugă, ce era lăsată. Persoana vătămată a mai arătat că pantalonii de trening ai inculpatului aveau culoarea gri, iar hanoracul era de aceeași culoare, dar mai deschis, având la mâneci o bandă de culoare verde.
Împrejurarea că partea vătămată nu a fost foarte exactă în indicarea intervalului orar la care fapta s-ar fi consumat, nu îl absolvă pe inculpat de acuzația ce i se reține în sarcină, deoarece, acesta a susținut că prezența în Municipiul C. ar fi avut loc în intervalul orar 13.30-16.30, pe când martorii I. GELIN și IBRAHIM CHAZIM MEMET au relatat, în faza urmăririi penale, că inculpatul a fost în vizită la locuința lui IBRAHIM GHAZIM MEMET în data 09.10.2014, dar că acest fapt s-ar fi petrecut în intervalul orar 15.30/16.00-16.30.
Tot în faza de urmărire penală, martorul IAȘAR IUSEIN a relatat că deși în data de 09.10.2014 a mers împreună cu inculpatul și cu tatăl său în Municipiul C., în intervalul orar 13.00-16.30 acesta nu s-a aflat în compania celor doi. De asemenea, un alt aspect ce denotă nesinceritatea inculpatului este relevat și de faptul că martorii I. GELIN, IBRAHIM CHAZIM MEMET, A. I. (tatăl inculpatului) și IAȘAR IUSEIN au susținut că întâlnirea a avut loc pe stradă, în fața curții casei unde locuiește IBRAHIM CHAZIM MEMET, în timp ce inculpatul a relatat că întâlnirea a avut loc într-un apartament situat în complexul de locuințe sociale din zona cartierului „HENRI C.” din Municipiul C., locație pe care a descris-o ca fiind mobilată cu televizor, scaun și canapea. În aceste condiții este evident că din moment ce martorii I. GELIN și IBRAHIM CHAZIM MEMET, aflați în relații de prietenie cu tatăl inculpatului, și-au nuanțat declarațiile date la urmărirea penală, susținând că vizita a avut loc în intervalul orar 14-14.30-15-15.30, declarațiile lor au fost date cu scopul de a-l exonera pe inculpatul minor de răspunderea penală ce îi revine.
În același scop, chiar și martorul IAȘAR IUSEIN a prezentat în fața instanței o situație de fapt diferită celei relatate la urmărirea penală, susținând că între orele 14.00-16,30 s-a aflat împreună cu inculpatul și tatăl acestuia, A. I..
În atare condiții, în mod corect prima instanță a înlăturat declarațiile date în cursul judecății de martorii I. GELIN, IBRAHIM CHAZIM MEMET și IAȘAR IUSEIN, ele fiind necorespunzătoare adevărului și fiind menite să denatureze aflarea adevărului, în scopul deculpabilizării autorului infracțiunii. De asemenea, în mod corect au fost înlăturate ca nesincere și declarațiile martorului A. I., tatăl inculpatului, care a expus o situație de fapt asemănătoare cu cea relatată de fiul său, susținând că în ziua de 09.10.2014, începând cu orele 11,00, s-ar fi aflat în prezența fiului său.
În ceea ce-i privește pe martorii OȚELEANU V. și S. C. B., deși aceștia nu au furnizat aspecte relevante care să contribuie la aflarea adevărului, cei doi au infirmat susținerile martorului A. I., potrivit cărora ar fi observat persoana care a fugit din curtea persoanei vătămate la data de 09.10.2014, ora 15,00.
În contradicție cu declarațiile inculpatului A. M. și ale tatălui acestuia, prezența inculpatului pe raza Comunei C., pe . locuinței soților S., rezultă și din raportul de investigații întocmit la data de 10.10.2014 de către lucrătorul de poliție G. L., în cuprinsul căruia acesta a arătat că în data de 09.10.2014, în jurul orei 14.00, s-a deplasat la adresa din ., . care a intrat în vorbă cu inculpatul A. M., care era îmbrăcat cu un trening de culoare gri, prevăzut cu glugă, vestimentație ce corespunde cu cea descrisă de persoana vătămată.
În lumina celor arătate mai sus, în mod legal și temeinic, prima instanță, în concordanță cu regula statornicită de dispozițiile art.396 alin.2 Cod procedură penală, a constatat, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpatul A. M., măsura educativă a internării într-un centru de detenție, pe o perioadă de 2 ani și 6 luni, fiind just individualizată, în raport de natura și gravitatea faptei, de consecințele produse și cele care s-ar fi putut produce, de împrejurările comiterii infracțiunii, pe timpul zilei, într-o locuință și prin folosirea violenței, cu ajutorul unui obiect contondent, inculpatul, cu o conduită nesinceră pe întreg parcursul procesului penal, fiind în prezent cercetat sub aspectul mai multor fapte de furt și fiind sancționat de procuror cu amendă administrativă în anul 2014.
Față de toate aceste considerente, Curtea, în baza art.421 pct.1 lit. b Cod procedură penală, va respinge ce nefondat apelul inculpatului, sentința penală atacată fiind legală și temeinică sub toate aspectele sale.
În baza art.275 alin.2 Cod procedură penală, Curtea îl va obliga pe apelant la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare către stat.
În baza art.241 alin.1 lit. a, raportat la art.208 alin.5 Cod procedură penală, Curtea va constata încetată de drept măsura preventivă a controlului judiciar dispusă față de inculpatul A. M., soluția pronunțată în cauză fiind similară hotărârii judecătorești de condamnare, prin angajarea răspunderii penale a inculpatului și caracterul său definitiv.
În baza art.272 Cod procedură penală, onorariul parțial de avocat oficiu MERGEANU D., în sumă de 100 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.421 pct.1 lit. b Cod procedură penală, respinge apelul declarat de către inculpatul A. M., fiul lui I. și Burdișanca, născut la data de 05.11.1997 în mun. C., domiciliat în com. C., . F, CNP_, împotriva sentinței penale nr.154/13.02.2015 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._, ca nefondat.
În baza art.275 alin.2 Cod procedură penală, obligă apelantul la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare către stat.
În baza art.241 alin.1 lit. a, raportat la art.208 alin.5 Cod procedură penală, constată încetată de drept măsura preventivă a controlului judiciar dispusă față de inculpatul A. M..
În baza art.272 Cod procedură penală, onorariul parțial de avocat oficiu MERGEANU D., în sumă de 100 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 06.05.2015.
Președinte,Judecător,
C. CoadăMarius D. M.
Grefier,
C. A.
Jud.fond D.G.P.
Red.dec.jud.C.C./7 ex./18.05.2015
| ← Tâlhărie. Art.211 C.p.. Decizia nr. 398/2015. Curtea de Apel... | Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP.... → |
|---|
