Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 1037/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1037/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 08-07-2015 în dosarul nr. 1006/54/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA NR. 1037
Ședința publică de la 08 iulie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: M. D. N. - judecător
JUDECĂTOR: A. I. S. - judecător
Grefier: B. F. Țacu
Ministerul Public – P. de pe lângă Curtea de Apel C. a fost reprezentat de procuror C. C..
………………
Pe rol, soluționarea contestației la executare formulată de persoana vătămată M. A. M. împotriva deciziei penale nr. 949 din data de 25.06.2015, pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr._/215/2013.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns apărătorul ales V. C. reprezentând pe contestatorul parte vătămată M. A. M., lipsă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea contestației formulate.
Apărătorul contestatorului M. A. M., avocat ales C. V., solicită admiterea contestației la executare în sensul de a lămuri dispozitivul deciziei penale nr. 949 din data de 25.06.2015 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr._/215/2013, respectiv de a obliga inculpatul la plata contravalorii a jumătate din valoarea motoscuterului.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită admiterea contestației la executare și lămurirea dispozitivului deciziei penale pronunțate în dosarul nr._/215/2013.
Dezbaterile fiind încheiate,
CURTEA
Asupra contestației de față:
Prin sentința penală nr. 333/29.01.2015 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._/215/2013, în baza art. 86 alin. 1 din O.U.G. 195/2002 cu aplic. art. 5 N.C.P., a fost condamnat inculpatul B. M. C. (fiul lui M. si Anișoara, născut la data de 01.02.1989 în Slatina, jud. O., domiciliat în . nr. 323, jud. D., CNP_) la pedeapsa de 1 an închisoare, iar în temeiul 71 C.p. s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b C.p. pe durata executării pedepsei; în baza art. 208 alin. 4 C.p. cu aplic. art. 5 N.C.P., a fost condamnat inculpatul B. M. C. la pedeapsa de 2 ani închisoare iar în temeiul 71 C.p. s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b C.p. pe durata executării pedepsei; în baza art. 184 alin. 1 și 3 C.p. cu aplic. art. 5 N.C.P., a fost condamnat inculpatul B. M. C. la pedeapsa de 1 an închisoare, iar în temeiul art. 71 C.p. s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b C.p. pe durata executării pedepsei. În baza art. 34 alin. 1 lit. b C.p. cu aplic. art. 5 N.C.P., s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare și, în temeiul 71 C.p. s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b C.p., pe durata executării pedepsei.
În temeiul art. 861 C.p. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani închisoare, pe durata termenului de încercare de 5 ani. În temeiul art. 863 alin. 1 C.p. s-a dispus ca până la împlinirea duratei termenului de încercare, inculpatul să respecte următoarele măsuri de supraveghere: să se prezinte la datele fixate de Serviciul de Probațiune D., conform programului întocmit de aceasta instituție, dar cel puțin o dată pe lună, să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea, să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență. În temeiul art. 863 alin. 4 C.p. s-a dispus încredințarea supravegherii respectării masurilor de supraveghere și a obligațiilor Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul D. și s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 864 C.p.; în temeiul art. 71 alin. 5 C.p. s-a dispus că executarea pedepsei accesorii se suspendă pe durata termenului de încercare al suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
În temeiul art. 397 alin. 1 C.p.p., s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă M. A. M., domiciliat în . nr. 745, jud. D.. A fost obligat Fondul de Protecție a Victimelor Străzii la plata către partea civilă M. A. M. a sumei de 995 de lei reprezentând daune materiale (tratament medical), 2250 daune materiale (contravaloarea motoscuterului) și suma de 2500 de lei reprezentând daune morale. În baza art. 274 alin. 1 C.p.p. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 3000 de lei cheltuieli judiciare către stat, iar onorariul avocatului din oficiu în cuantum de 400 de lei, s-a dispus a fi avansat din fondurile Ministerului Justiției. În temeiul art. 276 alin. 1, 2 C.p.p., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 400 de lei reprezentând cheltuielile efectuate de partea civilă, cu plata onorariului de avocat și la plata sumei de 400 de lei, reprezentând cheltuielile de deplasare ale părții civile.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria C. cu numărul 7710/P/2010, a fost trimis în judecată inculpatul B. M. C., pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat, faptă prev. de art. 208 alin. 4 C.p., vătămare corporală din culpă prev. de art. 184 alin. 1 și 3 C.p. și conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană fără a fi posesor al permisului de conducere, faptă prev. de art. 86 alin. 1 din OUG 195/2002, constând în fapt în aceea că în data de 06.06.2010, în jurul orelor 17:30-18:00, martorul D. V. A. a condus autovehiculul marca Dacia cu numărul de înmatriculare_ pe raza ., fiind însoțit de către inculpatul B. M. C.. În parcul denumit "La Tosca" martorul a oprit autoturismul, coborând și inculpatul.
Profitând de neatenția martorului D. V. A. care purta o conversație cu martorul O. A., inculpatul B. M. C., s-a urcat la volanul autoturismului marca Dacia cu numărul de înmatriculare_ și l-a condus către est, spre stadionul comunal, deși martorul D. V. A. i-a solicitat insistent să oprească autoturismul. Astfel, inculpatul B. M. C. a circulat în comună până în dreptul locuinței numitei N. E., unde a intrat în coliziune cu mopedul marca Kynko cu numărul de înregistrare DJ 139 Amărăștii de Jos, condus de către partea vătămată M. A. M., în vârstă de 13 ani, din aceeași localitate. Numitul D. I. îl însoțea pe partea vătămată M. A. M., aflându-se în spatele lui, pe șaua mopedului.
În urma accidentului a rezultat vătămarea corporală a părții vătămate M. A. M., acesta suferind leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 50-55 zile de îngrijiri medicale, așa cum rezultă din Certificatul medico – legal numărul 1195/A2 din 07.06.2010 al IML C..
Inculpatul și partea vătămată M. A. M. au fost testate cu aparatul etilotest, rezultatele testelor numerele 201 și 202 fiind 0,00 mg/l alcool în aerul expirat.
A fost efectuată o expertiză tehnică auto de către expertul tehnic B. M. care a concluzionat că, în ziua de 06.06.2010, în timp ce inculpatul conducea autoturismul marca Dacia 1310 cu numărul de înmatriculare_ prin intersecția străzii Bisericii cu . de viraj stânga de pe . la intersecție mopedul condus de partea vătămată din partea stângă, pe . acorde prioritate de dreapta autoturismului, mopedul a intrat frontal în partea stângă față a acestuia, având drept consecință proiectarea ocupanților și rănirea conducătorului mopedului. Accidentul a fost cauzat de conducătorul mopedului, M. M. A., pe fondul neatenției pe timpul conducerii, al necunoașterii dispozițiilor legale privind circulația pe drumurile publice și al neacordării priorității de dreapta autoturismului, la intersecția cu circulație nedirijată. Accidentul putea fi evitat fără probleme de către partea vătămată dacă circula cu atenție și ceda prioritatea, prin intersecția nedirijată, autoturismului care rula din partea dreaptă.”
Ulterior, a fost efectuată o nouă expertiză tehnică auto de către expertul tehnic L. S., care a descris accidentul în sensul că, în jurul orelor 18.00 din data de 06.06.2010, B. M. – C. a urcat la volanul autoturismului Dacia 1310 cu numărul de înmatriculare_, deplasându-se pe . Stadionului din localitatea Prapor, .. În același timp, minorul M. M. A., însoțit de D. I., a condus mopedul cu numărul de înmatriculare DJ 139 Amărăștii de Jos, proprietatea tatălui său, deplasându-se pe . Vest către Est. În apropierea intersecției străzilor Bisericii și stadionului (intersecție în T), autoturismul Dacia 1310 efectuează manevra de virare stânga și intră în coliziune cu mopedul ce se deplasa spre înainte pe . impact pentru moped este zona roții față, iar pentru Dacia 1310 aripa stângă față. Mopedul a suferit un impact frontal, fiind antrenat în deplasare de către autoturismul Dacia 1310, s-a rotit aproximativ 1800 în jurul axei verticale, a intrat în coliziune cu aripa stângă și ușa stângă a Daciei 1310, după care s-a răsturnat pe calea de rulare, lângă partea stângă a autoturismului, fără a fi târât pe carosabil. În urma impactului, pasagerii mopedului au fost proiectați pe carosabil. Vitezele de deplasare ale celor două vehicule erau în intervalul 19,5 – 30 km. Evenimentul rutier a avut loc la intersecția nesemnalizată a două drumuri de aceeași categorie – drumuri comunale (după cum reiese din Planul Urbanistic), drumuri ce nu erau prevăzute cu amenajări și marcaje rutiere. Accidentul s-a produs pe fondul nerespectării legislației rutiere privind „Reguli pentru circulația vehiculelor” și a lipsei de experiență a persoanelor implicate în eveniment, ambii conducători neavând dreptul legal de a conduce autovehicule. Evenimentul rutier nu ar fi avut loc dacă cei implicați ar fi avut cunoștință și ar fi respectat normele stipulate în lege și dacă experiența lor ca și conducători ai autovehiculelor nu ar fi fost aproape nulă. Neocolirea centrului imaginar al intersecției în speța de față nu reprezintă o încălcare a prevederilor OUG 195/2002, dar, prin ocolirea, de către autoturism, a centrului imaginar al intersecției se putea acorda mopedului un timp mai mare de manevră, însă nu se poate spune cu certitudine dacă se putea evita coliziunea. Deținerea permisului de conducere îi dă dreptul unei persoane să conducă autovehicule pe drumurile publice și atestă că deținătorul întrunește toate condițiile stipulate în lege, deține atât cunoștințe teoretice și practice cât și psihologice pentru a conduce autovehicule pe drumurile publice.
Instanța de fond a avut în vedere concluziile raportului de expertiză tehnică întocmit ulterior în cauză, întrucât concluziile acestuia s-au coroborat cu ansamblul probator administrat. Față de aceste aspecte, s-a reținut că accidentul care a avut drept consecință vătămarea corporală a lui M. A. M. s-a produs din culpa concurentă a învinuitului și a părții vătămate.
Potrivit adresei numărul 1/982 din 14.06.2010 a MAI - Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, inculpatul B. M. C. nu figura la data producerii evenimentului rutier ca fiind posesor al permisului de conducere auto. Această împrejurare era cunoscută și de către partea vătămată D. V. A..
Astfel, instanța de fond a constatat în drept că fapta inculpatului B. M. C., de a sustrage fără drept, la data de 06.06.2010 autoturismul martorului D. V. A., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt, prev. de art. 208 alin. 4 C.p. Fapta inculpatului B. M. C., de a conduce, la data de 06.06.2010 pe drumurile publice din satul Prapor, ., județul D., autoturismul descris mai sus, fără a fi posesor al permisului de conducere auto, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 86 alin. 1 din OUG 195/2002R. Fapta aceluiași inculpat care, la data de 06.06.2010 a condus autoturismul Dacia mai sus descris, în condițiile precizate, accidentând pe partea vătămată M. A. M., cauzându-i leziuni integrității corporale ce au necesitat pentru vindecare un număr de 50-55 de zile de îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prev. de art. 184 alin. 1 și 3 C.p.
Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acționat din culpă, accidentul ce a avut drept consecință vătămarea corporală a lui M. A. M. producându-se din culpa concurentă a inculpatului și a victimei.
Cu privire la latura civilă a cauzei, instanța de fond a constatat în esență că fapta inculpatului B. M. C., care la data de 06.06.2010 a condus autoturismul Dacia mai sus descris, în condițiile precizate, accidentând pe partea vătămată M. A. M., cauzându-i leziuni integrității corporale ce au necesitat pentru vindecare un număr de 50-55 de zile de îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală din culpă prev. de art. 184 alin. 1 și 3 C.p., fiind evident și o faptă ilicită și că accidentul ce a avut drept consecință vătămarea corporală a lui M. A. M. s-a produs din culpa concurentă a inculpatului și a victimei.
Prin urmare, instanța de fond, față de dispozițiile art. 1371 alin. 1 C.civil și în temeiul art. 397 alin. 1 C.p.p., a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă M. A. M. și, având în vedere culpa lui concurentă la producerea accidentului rutier; a obligat Fondul de Protecție a Victimelor Străzii la plata către partea civilă M. A. M. a sumei de 995 de lei reprezentând daune materiale (tratament medical), 2250 daune materiale (contravaloarea motoscuterului) și suma de 2500 de lei reprezentând daune morale. Totodată, în temeiul art. 276 alin. 1, 2 C.p.p., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 400 de lei reprezentând cheltuielile efectuate de partea civilă cu plata onorariului de avocat, precum și la plata sumei de 400 de lei reprezentând cheltuielile de deplasare (transport) ale acestei părți civile.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel atât P. de pe lângă Judecătoria C. cât și Fondul de Protecție a Victimelor Străzii, iar prin decizia penală nr. 949 din data de 25.06.2015 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr._/215/2013, în temeiul art. 421 pct. 1 lit. b C.p.p., s-a respins ca nefondat apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria C. și, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a C.p.p., s-a admis apelul declarat de apelantul Fondul de Protecție a Victimelor Străzii. S-a desființat parțial sentința penală numai în ceea ce privește acțiunea civilă formulată de partea civilă M. A. M., în sensul că s-a înlăturat obligarea apelantului Fondul de Protecție a Victimelor Străzii la plata sumei de 2250 lei (c/val. motoscuter) și s-a redus cu 1/2 cuantumul daunelor materiale (tratament medical) de la suma de 995 la suma de 497,50 lei, menținându-se și cuantumul de 2.500 lei cu titlul de daune morale stabilit de instanța de fond, sume la plata cărora a fost obligat apelantul Fondul de Protecție a Victimelor Străzii către partea civilă. De asemenea, s-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței, care nu au fost contrare deciziei, iar cheltuielile judiciare efectuate în apel au rămas în sarcina statului, inclusiv suma de 200 lei reprezentând onorariul avocat din oficiu M.-L. G., cf. delegației nr. 4732/18.05.2015, onorariu avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a decide astfel, instanța de control judiciar a constatat în esență că nici procurorul de caz, care a întocmit rechizitoriul nu a adus la cunoștința Spitalului Clinic Județean nr. 1 C. că are posibilitatea să se constituie parte civilă cu suma reprezentând cheltuielile de spitalizare ale persoanei vătămate și nici instanța de fond (de altfel, s-a remarcat că rolul activ al organelor judiciare în desfășurarea procesului penal - invocat de parchet în motivele sale de apel, nu mai este prevăzut cu titlul de principiu între principiile fundamentale prevăzute în art. 3 – 11 din NCPP) astfel, că, în faza procesuală a apelului, deci după începerea cercetării judecătorești, Spitalul Clinic Județean nr. 1 C. nu mai putea fi introdus în cauză, în calitate de parte civilă, având însă posibilitatea, cf. alin. 4 al art. 20 C.p.p. să se adreseze separat instanței civile.
Referitor la celălalt motiv de apel al parchetului – omisiunea aplicării dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, din reglementarea art. 3 de lege – a reținut instanța de apel că, chiar dacă printre infracțiunile pentru care pot fi prelevate probe biologice se numără și art. 184 C.p. de la 1969, instanța nu este obligată ci poate dispune prelevarea de probe biologice in vederea introducerii profilelor genetice in S.N.D.G.J. Cum această dispoziție este lăsată la latitudinea instanței, în cauză s-a apreciat că nu se impune aplic. art. 7 din Legea nr. 76/2008.
Cât privește motivele de apel formulate de apelanta Fondul de Protecție a Victimelor Străzii, s-a apreciat că sunt fondate, în privința stării de fapt, a vinovăției inculpatului și a încadrării juridice a faptelor comise de acesta, de furt calificat, faptă prev. de art. 208 alin. 4 C.p., vătămare corporală din culpă prev. de art. 184 alin. 1 și 3 C.p. și conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană fără a fi posesor al permisului de conducere, faptă prev. de art. 86 alin. 1 din OUG 195/2002, reținându-se că nu sunt critici, acestea fiind corect reținute de judecătorul fondului în concordanță cu probatoriul administrat în cauză, probe analizate pe larg prin sentința apelată.
În speță, prima expertiză tehnică auto întocmită de către expertul tehnic B. M. a concluzionat că, în ziua de 06.06.2010, în timp ce învinuitul conducea autoturismul marca Dacia 1310 cu numărul de înmatriculare_ prin intersecția străzii Bisericii cu . de viraj stânga de pe . la intersecție mopedul condus de partea vătămată din partea stângă, pe . să acorde prioritate de dreapta autoturismului, mopedul a intrat frontal în partea stângă față a acestuia, având drept consecință proiectarea ocupanților și rănirea conducătorului mopedului. Expertul concluzionează că, accidentul a fost cauzat de conducătorul mopedului, M. M. A., pe fondul neatenției pe timpul conducerii, al necunoașterii dispozițiilor legale privind circulația pe drumurile publice și al neacordării priorității de dreapta autoturismului, la intersecția cu circulație nedirijată.
Ulterior se întocmește o nouă expertiză tehnică auto de către expertul tehnic L. S., care a concluzionat că accidentul s-a produs pe fondul nerespectării legislației rutiere privind „Reguli pentru circulația vehiculelor” și a lipsei de experiență a persoanelor implicate în eveniment, ambii conducători neavând dreptul legal de a conduce autovehicule, evenimentul rutier nu ar fi avut loc dacă cei implicați ar fi avut cunoștință și ar fi respectat normele stipulate în lege și dacă experiența lor ca și conducători ai autovehiculelor nu ar fi fost aproape nulă. S-a mai arătat, în esență că, lipsa permisului de conducere constituie o cauză de producere a accidentului atât prin lipsa cunoștințelor teoretice cât și prin lipsa experienței celui ce nu a dobândit acest drept.
Instanța de fond, corect a avut în vedere concluziile raportului de expertiză tehnică întocmit ulterior în cauză, întrucât concluziile acestuia se coroborează cu ansamblul probator administrat, astfel că accidentul care a avut drept consecință vătămarea corporală a lui M. A. M., s-a produs din culpa concurentă a inculpatului și a părții vătămate.
În ceea ce privește însă acțiunea civilă formulată de partea civilă M. A. M., instanța de apel a apreciat întemeiate criticile apelantei Fondul de Protecție a Victimelor Străzii referitoare la greșita acordare a contravalorii motoscuterului și la nereducerea sumei de 995 lei daune materiale, tratament medical, proporțional cu gradul de culpă al părții civile la producerea accidentului de circulație.
În acest sens s-a constatat că, la dosar, partea civilă M. A. M. nu a făcut dovada că el este proprietarul motoscuterului avariat în accidentul de circulație produs și din culpa sa (concurentă cu a inculpatului), deoarece, la data producerii accidentului de circulație a cărui victimă a fost, era minor, în vârstă de 13 ani, fără drept de a conduce vehicule pe drumul public, necunoscând dispozițiile legale privind circulația pe drumurile publice și neacordând prioritate de dreapta, la intersecția cu circulație nedirijată. Mai mult, la dosarul de urmărire penală nr.7710/P2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria C., la fila 84, este depusă o copie după certificatul nr. 139 din care rezultă că posesorul mopedului avariat este numitul M. G., tatăl părții civile M. A. M., în vârstă de 19 ani la data soluționării apelului (născut la data de 23.08.1996), însă M. G. nu s-a constituit parte civilă în cauză, în termenul prev. de art. 20 C.p.p., astfel că, în mod eronat judecătorul fondului a acordat părții civile M. A. M. suma de 2250 lei – c/val motoscuter (valoare dovedită cu ofertele listate de pe Internet).
De asemenea, cu chitanțele și cu bonurile fiscale depuse la dosarul de fond – filele 33 – 36, partea civilă M. A. M. a făcut dovada că a cheltuit suma de 995 lei pentru tratamentul medical acordat pe perioada internării la Spitalul de Urgență C. (06.06.2000 – 07.06.2000) și în data de 02.08.2010 când a fost consultat la Laboratorul de Medicină Clinică și Psihiatrie Medico-Legală C., însă instanța de fond a omis să aplice la această sumă procentul de 50%, reprezentând culpa concurentă a victimei la producerea accidentului de circulație.
Referitor la suma de 2500 lei acordată victimei accidentului de circulație, M. A. M. cu titlul de daune morale aceasta a fost just stabilită, fiind proporțională cu suferința fizică și psihică cauzată de evenimentul rutier în care victima a fost implicată, aceste daune neconstituind nici venituri nejustificate pentru partea civilă și nici nu au consecințe pecuniare excesive asupra părții responsabile civilmente (în speță Fondul de Protecție a Victimelor Străzii).
Împotriva acestei ultime decizii a formulat contestație la executare persoana vătămată M. A. M., oral, în cadrul dezbaterilor, apărătorul acestuia solicitând în esență lămurirea dispozitivul deciziei penale nr. 949 din data de 25.06.2015 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr._/215/2013, în sensul de a obliga inculpatul la plata contravalorii a jumătate din valoarea motoscuterului.
Examinând contestația la executare formulată în cauză, Curtea reține că este nefondată. În considerentele deciziei de apel s-au arătat argumentele pentru care s-a reținut ca nefondată cererea părții civile de a i se acorda contravaloarea mopedului distrus în accidentul de circulație, astfel că dispozitivul acestei decizii nu cuprinde dispoziții neclare sau contradictorii. Este nefondată și susținerea contestatoarei că în motivele apelului declarat de Fondul de Protecție a Victimelor Străzii nu s-a criticat această dispoziție a instanței de fond, când, în realitate, apelanta nu a formulat critici cu privire la cuantumul daunelor morale acordate părții civile. Oricum, însă, pe calea contestației la executare nu se poate obține o rejudecare a apelului, astfel că se va respinge ca nefondată contestația la executare declarată de partea civilă M. A. și, în temeiul art. 275 alin. 2 C.p.p., se va dispune obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestația la executare formulată de către contestatorul - parte vătămată M. A. M. (domiciliat în ., jud. D.) împotriva deciziei penale nr. 949 din data de 25.06.2015, pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr._/215/2013.
Obligă contestatorul la 50 lei, cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 08 iulie 2015.
Președinte Judecător
M. D. N. A. I. S.
Grefier
B. F. Țacu
Red. jud. A. I. S.
Dact. 2 ex./A.T.
| ← Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice (art.336 NCP).... | Întrerupere executare pedeapsă/contestaţie (art.592 NCPP).... → |
|---|
