Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr. 527/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 527/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 10-11-2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ Nr. 527
Ședința publică de la 10 Noiembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. E. P.
Grefier M. V.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror A. G. din cadrul
D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial C.
¤¤¤¤¤
Pe rol, soluționarea contestației formulată de inculpații A. T. L., D. C. și D. I., deținuți în P. C., împotriva încheierii nr.359 din data de 02 noiembrie 2015 pronunțată de Tribunalul O., în dosarul nr._, având ca obiect verificare măsuri preventive (art.206 NCPP).
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns contestatorul inculpat A. T. L. asistat de avocat G. G., apărător ales, contestatorii inculpați D. C. și D. I., asistați de avocat asistat de avocat B. I. și avocat N. C., apărători aleși.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, se permite avocaților să ia legătura cu inculpații arestați.
Nefiind invocate excepții sau formulate noi cereri, instanța de control judiciar constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul în cadrul dezbaterilor judiciare.
Avocat G. G. pentru contestatorul inculpat A. T. L., solicită admiterea contestației, pentru că la termenul de fond a solicitat înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu, fapt ce nu s-a consemnat în încheiere, iar încheierea instanței de fond a fost motivată la fel ca cele anterioare, nu a fost motivată cererea de înlocuire ci doar prezentate aspecte pe fondul cauzei din încheierile anterioare, instanța pronunțându-se doar cu privirel a cei doi D..
Solicită să se aibă în vedere perioada lungă de timp de când este arestat inculpatul.
Arată că la fiecare termen au fost administrate probe și procesul penal s-a desfășurat în bune condiții, aceste mărturii fiind în favoarea inculpatului, reieșind că partea vătămată a avut o relație sentimentală cu inculpatul și aceasta a fost voința lor de a merge în Germania în vizită, o vizită plăcută, după care s-a întors în România, în Germania stând timp de 2 săptămâni.
Susține că declarațiile părții vătămate sunt contradictorii, în condițiile în care aceasta a absolvit o școală postliceală, a arătat că nu a înțeles motivul pentru care a plecat în germania.
Consideră că în cauză s-au modificat temeiurile arestării preventive, a fost efectuată cercetarea judecătorească, inculpatul și-a recunoscut faptele așa cum s-au desfășurat în realitate, a trecut o perioada lungă de timp de când este arestat. Este căsătorit și are un copil minor.
Inculpatul este căsătorit, are o mamă cu handicap sever, pe care trebuie să o îngrijească, iar buna desfășurare a procesului penal poate fi asigurată și cu o altă măsură, arestul la domiciliu, în cazul înlocuirii măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a arestului la domiciliu inculpatul se va prezenta la toate termenele de judecată, înlocuirea măsurii preventive fiind temeinică și legală.
Avocat B. I. pentru inculpatul D. C., arată că acesta a fost arestat în ianuarie 2015 și a fost trimis în judecată doar pentru proxenetism și grup infracțional organizat, fiind acuzat pentru o singură infracțiune de proxenetism.
Susține că a fost audiată partea vătămată, care a expus altă infracțiune decât cea reținută în rechizitoriu, iar pentru grupul infracțional organizat pentru care a și fost trimis în judecată; nu s-au făcut și produs dovezi.
Consideră că au dispărut temeiurile, respectiv au încetat, pentru care a fost luată măsura arestării preventive.
Inculpatul este de 8-9 luni în arest preventiv, nu are antecedente penale, a avut o bună conduită, conform declarațiilor de la dosar, are în îngrijire un copil minor, a fost crescut numai de mamă împreună cu doi frați, mamă ce are o stare de sănătate precară.
Lăsarea inculpatului în libertate nu ar impieta cu nimic buna desfășurare a procesului penal, se va prezenta la instanță ori de câte ori va fi chemat; din ianuarie și până în prezent au fost audiați doar trei martori, nu au fost audiate părțile vătămate, nu ar putea săvârși o altă infracțiune sau să influențeze vreo parte vătămată.
Susține că din ianuarie au fost audiate doar trei părți vătămate și nu au fost audiați martori, iar inculpatul nu poate influența martori dacă este în stare de arest la domiciliu.
Avocat N. C. având cuvântul pentru inculpatul D. I., solicită admiterea contestației, desființarea încheierii și pe fond în rejudecarea, revocarea măsurii arestării preventive, cu consecința punerii de îndată în libertate a inculpatului.
Susține că instanța de fond a indicat același motiv de la început, respectiv pericolul social, dar după 7 luni de la luarea măsurii acest pericol social s-a estompat.
Pentru inculpat a fost emis un mandat de arestare în lipsă, în timpul în care era în Germania cu contract de muncă, iar acesta s-a prezentat singur și a dat declarații.
Arată că cercetarea judecătorească s-a desfășurat timp de 7 luni, timp în care au dat declarații inculpații și părțile vătămate care-l privesc.
O parte vătămată este concubina cu care are relații de 5 ani și a arătat că nu a fost traficată sau exploatată. Dacă ar fi altfel acesta nu s-ar căsători cu inculpatul, dar aceștia se căsătoresc, chiar fiind inculpatul în penitenciar, dar acesta trebuie să fie în libertate în momentul căsătoriei.
Inculpatul putea să ia legătura cu părțile vătămate, dar nu le-a contactat și s-a prezentat la judecată, fiind la prima faptă penală, are un copil în întreținere și nu va influența buna desfășurare a procesului, măsura controlului judiciar fiind o garanție pentru o bună desfășurare a procesului penal.
rea măsurii preventive la fel ca la începtut ; lăsarea în libertate nu ar impieta buna desfășurare a procesului penal: mandatul de arestare preventivă a fost emis în lipsa inculpatului, care lucra cu contract în Germania, dar s-a prezentat singur când a aflat de măsura arestării.
Inculpatul urmează să se căsătorească cu partea vătămată.
Solicită judecarea inculpatului în stare de libertate; cu ocazia audierii inculpatul a spus adevărul; este la prima abatere și are în întreținere un copil minor.
Solicită luarea unei măsuri mai puțin restrictive, respectiv luarea măsurii controlului judiciar, ar fi suficientă pentru desfășurare a procesului penal.
Avocat B. I. pentru inculpatul D. C., având cuvântul în completarea concluziilor, arată că există dovezi la dosar din Germania, din care rezultă că el împreună cu concubina lucrează legal cu contract de muncă, în Germania.
Reprezentanta Ministerului Public, solicită respingerea contestațiilor ca nefondate, precizând că încheierea instanței de fond este legală și temeinică.
Motivarea primei instanțe este corectă, iar aceasta a răspuns apărărilor și argumentelor făcute de către avocați.
În fapt, inculpații au formulat apărări de fond, prin care au invocat nevinovăția, relații de concubinaj și faptul că nu ar fi existat un grup infracțional, iar judecătorul a analizat dacă mai subzistă indicii temeinice, fiind analizat materialul probator și declarațiile inculpaților.
Concluzionează că în cauză urmează audierea martorilor și părților vătămate, iar măsura arestării preventive este singura în măsură să asigure buna desfășurare a procesului penal.
Contestatorul inculpat A. T. L., arată că este de acord cu apărătorul.
Contestatorul inculpat D. C., arată că este de acord cu apărătorul.
Contestatorul inculpat D. I., arată că este de acord cu apărătorul; concubina sa se află în sală și vrea să se căsătorească cu aceasta în libertate, fiindu-i rușine că a vrut ca soția sa să practice prostituția.
Dezbaterile fiind închise.
CURTEA
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin încheierea nr.359 din data de 02 noiembrie 2015 pronunțată de Tribunalul O., în dosarul nr._, în baza art. 208 alin.4 CPP, s-a constatat temeinicia și legalitatea măsurii arestării preventive a inculpaților: A. T. L., D. C., D. I..
În baza art. 208 alin 3 CPP, s-a menținut măsura preventivă a arestării aplicată acestora.
S-au respins cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive cu o măsură preventivă mai blândă formulate de inculpații D. C. și D. I., ca nefondate.
Pentru a se pronunța astfel, s-a reținut că măsura preventivă a arestării aplicată celor trei inculpați este temeinică și legală . În acest sens s-a reținut că sunt întrunite condițiile din ipoteza normei de la art. 223 alin. 2 C.p.p. În concret, există probe care susțin suspiciunea rezonabilă că acești trei inculpați au comis faptele pentru care au fost trimiși în judecată și că acestea constituie infracțiuni. Pentru aceasta sunt elementele de fapt ce rezultă din declarațiile inculpaților A. T. L. și D. C. care recunosc în declarațiile lor că s-au aflat în raporturi inclusiv de concubinaj cu victimele și că au folosit și cheltuit din sumele de bani obținute de acestea din practicarea prostituției care se coroborează cu cele din declarațiile victimelor care confirmă actele materiale de recrutare, transport cazare și exploatare sexuală a acestora în Germania de către inculpați care au cooperat material și moral în acest scop prin constituirea unui grup infracțional organizat. În plus aceste probe se coroborează cu cele din declarațiile de martori care sunt în același sens dar și cu cele ce reies din consemnările convorbirilor telefonice ale inculpaților ca și cu acelea din expedierile de valută prin serviciul Money G.. Chiar dacă în cazul inculpatului D. C. se constată că, în principal, probele fac referire la fapta de proxenetism prevăzută de art. 213 alin.1 C.p. în concurs cu cea prevăzută de art. 367 alin. 1 C.p. cu victimă I. I. D. și nu la cele de trafic de persoane și trafic de minori totuși cooperarea între toți cei trei inculpați în limita primei fapte penale este susținută de probe rezultând din aceleași mijloace de probă în scopul înlesnirii (prin transport,asigurarea cazării etc.) și obținerii de foloase prin cheltuirea în comun a sumelor obținute de victimă din serviciile sexuale prestate. Sub aspectul condiției stării de pericol necesar a fi înlăturată prin această măsură preventivă s-a constatat că aceasta a fost dovedită prin certitudinea comiterii de către cei trei inculpați de fapte penale similare și aceea a unei influențe asupra victimelor și martorilor în scopul zădărnicirii aflării adevărului. În acest sens sunt probele ce se referă la forma continuată a acestor fapte în care actele materiale și urmarea materială s-au derulat pe parcursul a câțiva ani, la cele ce se referă la o pluralitate de infracțiuni sub forma concursului ce includ trafic de persoane, trafic de minori și proxenetism alături constituirea unui grup infracțional organizat având ca scop comiterea faptelor penale susmenționate. De asemenea, chiar dacă cei trei inculpați nu au antecedente penale prin condamnări anterioare acest criteriu nu poate conduce la concluzia unei bune conduite a acestora în raport de elementele de fapt menționate anterior ce impun concluzia contrarie, anume că probele nu atestă ca fiind întâmplătoare conduita ilicit penală de mai sus a acestora.
Motivele arătate de inculpați cu ocazia dezbaterilor sunt nefondate. Astfel chiar dacă aceștia nu recunosc actele materiale(iar inculpatul D. C. mai recent a adoptat o conduită procesuală de recunoaștere parțială circumstanțiată a unor acte materiale de obținere de foloase bănești din practicarea prostituției) ce țin de latura obiectivă a infracțiunilor în acest sens sunt probele menționate anterior ce atestă situația contrarie. De asemenea, susținerea inculpaților că lăsarea lor în libertate nu ar afecta buna desfășurare a procesului penal s-a constatat ca lipsită de temei deoarece probele care se referă la amploarea și durata mare a faptelor penale aflate în pluralitate incluzând pe cea de constituire a unui grup infracțional organizat denotă certitudinea că inculpații vor exercita o influență asupra victimelor și martorilor în scopul denaturării probelor din declarațiilor acestora. Pe de altă parte, concluziile ce se referă la necesitatea înlocuirii măsurii arestării preventive a acestor inculpați cu o măsură preventivă mai blândă sunt nefondate pentru argumentele menționate anterior. În plus, referirile inculpaților la caracterul excepțional al măsurii arestării preventive nu au suport legal deoarece din examinarea legislației în materie nu rezultă o astfel de condiție decât atunci când este vorba de inculpați minori conform art. 243 alin.2 C.p.p. Pe de altă parte trimiterile la durata relativ mare de circa 10 luni a arestării preventive se constată ca neconcludentă deoarece o aceasta în raport de criteriile de mai sus este rezonabilă. De asemenea, referirile anterioare la situația familială și la obligațiile de întreținere a copiilor minori de către doi din inculpați sunt irelevante deoarece nu constituie garanții cu privire la realizarea scopului măsurii preventive, cu atât mai mult cu cât acestea au coexistat cu faptele penale la care se trimite pe baza de probe și nu au constituit impediment pentru aceștia.
În consecință, s-a menținut măsura preventivă a arestării aplicată inculpaților.
Asupra cererilor de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a controlului judiciar
Prin cererile depuse în ședința din data de 2 Noiembrie 2015 în dosarul nr._ 5 inculpații D. C. ȘI D. I. au solicitat să fie înlocuită măsura preventivă a arestării ce li s-a aplicat cu măsura preventivă a controlului judiciar.
În motivarea acestor cereri se invocă în forma scrisă a cererilor în mod similar motivele care au fost prezentate oral cu ocazia dezbaterilor consemnate în încheierea din data de 2 Noiembrie.2015.
Instanța a constatat că sunt nefondate aceste cereri
Astfel, s-a reținut că, nu sunt întrunite condițiile din ipoteza normei de la art. 242 alin. 2 C.p.p. prevăzute de lege pentru luarea măsurii preventive a controlului judiciar. Astfel, prin raportare la prevederile art. 211 alin. 1 și 2 C.p.p. se constată că această măsură preventivă a controlului judiciar nu este necesară pentru realizarea scopurilor prevenirii comiterii de către inculpați de noi fapte penale similare și al asigurării bunei desfășurări a procesului penal prin evitarea zădărnicirii aflării adevărului la care se referă art.202 alin.1 C.p.p. și ,în plus, prin raportare la prevederile art. 242 alin.2 teza II-a C.p.p. că această măsură preventivă solicitată de către inculpați nu este suficientă pentru realizarea acestor scopuri. În acest sens se reține că sunt întrunite condițiile din ipoteza normei de la art. 223 alin. 2 C.p.p. care justifică menținerea măsurii arestului preventiv. Astfel, există probe care susțin suspiciunea rezonabilă că acești trei inculpați au comis faptele pentru care au fost trimiși în judecată și că acestea constituie infracțiuni. În acest sens sunt elementele de fapt ce rezultă din declarațiile inculpaților D. C. și D. I. care recunosc în declarațiile lor că s-au aflat în raporturi inclusiv de concubinaj cu victimele și că au folosit și cheltuit din sumele de bani obținute de acestea din practicarea prostituției care se coroborează cu cele din declarațiile victimelor care confirmă actele materiale de recrutare, transport cazare și exploatare sexuală a acestora în Germania de către inculpați care au cooperat material și moral în acest scop prin constituirea unui grup infracțional organizat. În plus, aceste probe se coroborează cu cele din declarațiile de martori care sunt în același sens dar și cu cele ce reies din consemnările convorbirilor telefonice ale inculpaților ca și cu acelea din expedierile de valută prin serviciul Money G.. Chiar dacă în cazul inculpatului D. C. se constată că, în principal, probele fac referire la fapta de proxenetism prevăzută de art. 213 alin.1 C.p. în concurs cu cea prevăzută de art. 367 alin. 1 C.p. cu victimă I. I. D. și nu la cele de trafic de persoane și trafic de minori totuși cooperarea între toți cei trei inculpați în limita primei fapte penale este susținută de probe rezultând din aceleași mijloace de probă în scopul înlesnirii (prin transport,asigurarea cazării etc.) și obținerii de foloase prin cheltuirea în comun a sumelor obținute de victimă din serviciile sexuale prestate. Dar chiar dacă așa cum rezultă din probele administrate cu ocazia ascultării victimei I. I. D. la termenul din data de 13.07.2015 aceasta nu mai menține afirmația din declarația de la urmărirea penală conform căreia ar fi practicat prostituția de bunăvoia în folosul inculpatului D. C. arătând că această declarație a fost obținută de autoritățile judiciare prin constrângere morală totuși se rețin elemente de fapt cu valoare de probe care susțin în continuare existența infracțiunii de proxenetism în sarcina inculpatului D. C.. Astfel, este faptul recunoscut de aceștia că inculpatul și victima s-au aflat în Germania și că aici au întreținut raporturi de concubinaj care se coroborează cu prezumția ca fiind reale afirmațiile victimei cu privire la practicarea prostituției în folosul acestui inculpat din cursul declarațiilor de la urmărirea penală atâta timp cât una din acestea(cea la filele 38-41 dos. urm. pen.)este olografă ,adică este scrisă integral de mâna victimei în mod cursiv, și fără manifestările de deviere a scrisului ca în cazul unei persoane supuse unui stres psihic. În plus aceste probe se coroborează cu cele din declarațiile victimelor ori martorelor(ex.I. V. –I.,R. E. D. ,F. C. –M. și Coleșa N.) care arată că au practicat prostituția primele trei în folosul inculpatului A. T. L. iar ultima în folosul lui D. I. ceea ce prezumă prin raportare la probele de mai sus dar și la raporturile de prietenie dintre aceștia că și în cazul lui D. C. este aceiași situație. Sub aspectul condiției stării de pericol necesar a fi înlăturată prin măsura arestării preventive se constată că este dovedită prin certitudinea comiterii de către cei trei inculpați de fapte penale similare și aceea a unei influențe asupra victimelor și martorilor în scopul zădărnicirii aflării adevărului. În acest sens pledează probele ce se referă la forma continuată a acestor fapte în care actele materiale și urmarea materială s-au derulat pe parcursul a câțiva ani ,la cele ce se referă la o pluralitate de infracțiuni sub forma concursului ce includ trafic de persoane, trafic de minori și proxenetism alături constituirea unui grup infracțional organizat având ca scop comiterea faptelor penale susmenționate. De aceea, chiar dacă cei trei inculpați nu au antecedente penale prin condamnări anterioare acest criteriu nu poate conduce la concluzia unei bune conduite a acestora în raport de elementele de fapt menționate anterior ce impun concluzia contrarie, anume că probele nu atestă ca fiind întâmplătoare conduita ilicit penală de mai sus a acestora.
Pe de altă parte, s-a reținut că lăsarea lor în libertate, fie și restrânsă conform obligațiilor controlului judiciar, va afecta buna desfășurare a procesului penal deoarece probele care se referă la amploarea și durata mare a faptelor penale aflate în pluralitate incluzând pe cea de constituire a unui grup infracțional organizat denotă certitudinea că inculpații vor exercita o influență asupra victimelor și martorilor în scopul denaturării probelor din declarațiilor acestora ,concluzie ce este confirmată de schimbarea de atitudine procesuală a victimei I. I. D., menționată mai sus.
Motivele arătate de inculpați cu ocazia dezbaterilor s-a constatat ca nefiind fondate. Astfel chiar dacă aceștia nu recunosc actele materiale (ori inculpatul D. C. mai recent a adoptat o conduită procesuală de recunoaștere parțială circumstanțiată a unor acte materiale de gospodărire a unui buget comun cu I. I. D.) ce țin de latura obiectivă a infracțiunilor în acest sens sunt probele menționate anterior ce atestă dimpotrivă.. De asemenea, faptul că s-a început urmărirea penală pentru un număr mai mare de fapte penale în cazul inculpatului D. C. dar a fost trimis în judecată pentru un număr mai mic de fapte penale este irelevant atâta timp cât chiar și în aceste condiții probele relevă necesitatea menținerii măsurii arestării preventive. În plus, referirile inculpaților la caracterul excepțional al măsurii arestării preventive nu au suport legal deoarece din examinarea legislației în materie nu rezultă o astfel de condiție decât atunci când este vorba de inculpați minori conform art. 243 alin.2 C.p.p. Pe de altă parte, trimiterile la situația familială și la obligațiile de întreținere a copiilor minori de către doi din inculpați pentru care la termenele anterioare inculpatul D. C. a prezentat o caracterizare din partea Primăriei Vlădila jud. O. și un număr de două copii ale certificatelor de naștere ale unor minori(în care pentru unul este menționat în calitate de părinte) sunt irelevante deoarece nu constituie garanții cu privire la realizarea scopului măsurii preventive,cu atât mai mult cu cât acestea au coexistat cu faptele penale la care se trimite pe baza de probe și nu au constituit impediment pentru aceștia.
Cu privire la susținerea caracterului nerezonabil al duratei măsurii preventive a arestării care în cazul unora din inculpați a atins limita de 10 luni s-a constatat ca nefiind concludentă deoarece criteriile menționate anterior denotă dimpotrivă, anume că aceasta este proporțională cu acestea.
Împotriva acestei încheieri au formulat contestație inculpații A. T. L., D. C., D. I., solicitând admiterea contestației, casarea încheierii și înlocuirea măsurii arestului preventiv cu o măsură mai puțin restrictivă.
Inculpații nu au depus motive scrise ale contestațiilor, iar apărătorii aleși au prezentat verbal, în fața instanței de control judiciar, motivele contestațiilor, acestea fiind prezentate în partea introductivă a prezentei decizii, astfel că nu vor fi reluate.
Contestațiile sunt nefondate.
Curtea constată că prima instanță în mod legal și temeinic procedând la verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive luată fata de inculpații A. T. L., D. C. și D. I., a constatat că temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpaților, respectiv cele prevăzute de art. 223 alin. (1) și (2) C. proc. pen., nu s-au modificat, astfel ca a dispus menținerea măsurilor preventive și a respins cererile de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu măsura preventivă a controlului judiciar formulate de inculpații D. C. și D. I..
Curtea de apel reține că inculpatul A. T. L. a fost trimis în judecată întrucât ar fi recrutat în vederea exploatării sexuale pe persoanele vătămate I. V. I., I. A. E. și R. E. D., reținându-se astfel că există indicii privind săvârșirea a trei fapte de trafic de persoane în formă continuată și ar fi determinat sau înlesnit practicarea prostituției de către persoanele vătămate H. N. și V. M., reținându-se astfel că există indicii privind săvârșirea a două infracțiuni de proxenetism, inculpatul D. C. a determinat sau înlesnit practicarea prostituției de către victima I. I. D., reținându-se astfel că există indicii privind săvârșirea unei fapte de trafic de persoane iar inculpatul D. I. a recrutat în vederea exploatării sexuale pe persoana vătămată I. V. I., reținându-se astfel că există indicii privind săvârșirea unei fapte de trafic de persoane în formă continuată și a determinat sau înlesnit practicarea prostituției de către victimele B. P. și Coleșa N., reținându-se astfel că există indicii privind săvârșirea a două infracțiuni de proxenetism..
Nu sunt fondate susținerile inculpaților contestatori potrivit cărora au fost administrate probe din care rezultă schimbarea temeiurilor inițiale avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive.
Din analiza lucrărilor dosarului Curtea de Apel constată că în cauză nu au fost audiate toate persoanele vătămate, nefiind încă audiate persoanele vătămate V. M. și I. A. E., în același timp nefiind audiați martorii, la termenul din 02.11.2015 fiind dispusă citarea a 8 martori.
Ori, în condițiile în care nu au fost audiate toate persoanele vătămate și nu a fost începută audierea martorilor, nu se poate constata că nu ar mai exista indicii temeinice privind săvârșirea de către inculpați a infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată.
Totodată, Curtea reține că declarația părții vătămate I. V. nu infirmă acuzațiile aduse inculpaților A. T. L. și D. I..
În consecință, cercetarea judecătorească este în curs de desfășurare, probele administrate până în prezent fiind insuficiente pentru a conduce la concluzia că nu mai subzistă indiciile temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpații au săvârșit infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată.
În consecință, din probele administrate în cursul urmăririi penale rezultă în continuarea suspiciunea rezonabilă că inculpații A. T. L., D. C. și D. I. sunt implicați în comiterea unor infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de cinci ani sau mai mare, respectiv inculpatul A. Teodir L. infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat prev. de art.367 alin.1, trafic de persoane în forma continuată prev. de art.210 alin.1 lit.a cu aplic.art.35 alin.1 și art.36 C.p. și proxenetism în forma continuată prev. de art.213 alin.1 cu aplic.art.35 alin.1 și art.36 C.p., toate cu aplicarea art.38 alin.1 și 39 C.p., inculpatul D. C., infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat prev. de art.367 alin.1, trafic de persoane în forma continuată prev. de art.210 alin.1 lit.a cu aplic.art.35 alin.1 și art.36 C.p. și proxenetism în forma continuată prev. de art.213 alin.1 cu aplic.art.35 alin.1 și art.36 C.p., toate cu aplicarea art.38 alin.1 și 39 C.p, inculpatul D. I., infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat prev. de art.367 alin.1 și proxenetism în forma continuată prev.de art.213 alin.1 cu aplic.art.35 alin.1 și art.36 C.p., toate cu aplicarea art.38 alin.1 și 39 C.p…
Curtea reține că este în continuare întrunită și cerința prevăzută în art. 223 alin. (2) teza finală C. proc. pen., care trebuie îndeplinită cumulativ, în sensul ca pe baza criteriilor enumerate se constată că lăsarea inculpaților în libertate ar prezenta un pericol pentru ordinea publică.
Inculpații sunt acuzați de săvârșirea unor fapte de o gravitate deosebită, fiind vorba despre infracțiuni de trafic de persoane și proxenetism - constituirea unui grup infracțional organizat în scopul săvârșirii de infracțiuni grave, infracțiunea de trafic de persoane, precum și cea de proxenetism, comise într-un cadru organizat, având un impact major asupra libertății sexuale a persoanelor traficate, necesitând un răspuns adecvat din partea autorităților.
O punere în libertate a inculpaților în acest moment procesual, în condițiile în care cercetarea judecătorească este în plină desfășurare, neexistând temeiuri pentru a se constata încetarea temeiurilor temeinice privind săvârșirea infracțiunilor de care sunt acuzați inculpații, ar avea un impact puternic asupra opiniei publice, inclusiv a persoanelor din cercul inculpaților, care ar putea avea sentimentul că astfel de fapte sunt tolerate, iar obținerea de venituri din exploatarea sexuală a altor persoane este facilă și descurajată de autorități.
În același timp, Curtea de Apel reține că în situația în care măsura arestului preventiv ar fi înlocuită cu măsura arestului la domiciliu sau măsura controlului judiciar, persoanele vătămate și martorii ar putea fi influențați în mod semnificativ, putând fi astfel afectată buna desfășurare a procesului penal.
Aceasta, în condițiile în care victimele traficului de persoane sunt în general persoane vulnerabile și ușor influențabile, astfel că inculpații le-ar putea influența, iar aflarea adevărului ar fi puternic influențată.
Faptul că inculpaților, li s-ar impune anumite obligații și interdicții, în cazul în care s-ar dispune o măsură preventivă mai ușoară, nu este în măsură să garanteze în acest stadiu procesual că persoanele vătămate și martorii nu vor fi influențați, față de posibilitățile multiple de comunicare existente în prezent și de faptul că există indicii că inculpații au exercitat o puternică autoritate asupra inculpaților.
Totodată, Curtea reține că nu a fost depășită durata rezonabilă a arestării preventive, de la luarea măsurilor preventive și până în prezent fiind finalizate urmărirea penală și procedura de cameră preliminară și începută cercetarea judecătorească, fiind administrate o parte din probe, față de complexitatea cauzei organele judiciare dând dovadă de celeritate..
Referitor la susținerile apărătorului inculpatului A. T. L. potrivit căruia instanța de fond nu s-a pronunțat cu privire la cererea pe care a formulat-o privind înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpatului cu o altă măsură arestului la domiciliu, Curtea de apel reține că nu sunt fondate susținerile apărătorului inculpatului.
Conform art 242 alin 5 Cod pr penală, cererea de revocare sau înlocuire a măsurii arestării preventive formulată de inculpat se adresează în scris instanței de judecată.
Ori, inculpatul Androonache T. L. nu a formulat și nu a depus o astfel de cerere scrisă prin care să solicite înlocuirea măsurii arestării preventive cu o altă măsură mai ușoară, doar inculpații D. C. și D. I. depunând astfel de cereri.
În consecință, în mod legal și temeinic prima instanță s-a pronunțat doar asupra cererilor de înlocuire a măsurii arestării preventive formulate cu respectarea dispozițiilor legale, iar cererea formulată de apărătorul inculpatului A. nu a fost analizată, fiind în fapt o simplă apărare în cadrul dezbaterilor privind verificarea temeiniciei și legalității măsuri arestării preventive a inculpaților, având în vedere că instanța, cu ocazia verificării temeiniciei și legalității unei măsuri preventive, poate înlocui măsura preventivă cu o măsură preventivă mai ușoară.
În consecință, Curtea constată că nu s-au modificat temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive, ci acestea se mențin în continuare, motiv pentru care, va respinge, ca nefondate, contestațiile declarate de inculpați împotriva încheierii din data de 02..11. 2015, pronunțată de Tribunalul O., în dosarul nr._ .
Conform dispozițiilor art. 275 alin. (2) Cod procedură penală, inculpații vor fi obligați la cheltuieli judiciare către stat, în cuantum de câte 70 lei fiecare
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestațiile formulate de inculpații A. T. L., fiul lui V. și D., născut la data de 07 martie 1987 în mun. București, domiciliat în ., ..13, jud. O., posesor al CI . nr._, CNP_, fără ocupație, fără antecedente penale, D. C., fiul lui O. și G., născut la data de 05.11.1987 în mun. Caracal, jud.O., domiciliat în comuna Vlădila, ., CNP_, posesor al CI ., nr._, studii liceale, fără ocupație, necăsătorit, fără antecedente penale și D. I., fiul lui O. și G., născut la data de 02.02.1984 în mun. Caracal, jud.O., domiciliat în comuna Studina, ., CNP_, posesor al CI ., nr._, studii liceale, fără ocupație, necăsătorit, fără antecedente penale, ca nefondate.
Obligă fiecare dintre contestatori la plata a câte 70 lei cheltuielile judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 10 Noiembrie 2015.
Președinte,
M. E. P.
Grefier,
M. V.
Red M.E: P.
J.fond.Ghe.B.
G.S. 02.11. 2015/7ex.
| ← Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr.... | Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 537/2015.... → |
|---|
