Abandonul de familie. Art.378 NCP. Decizia nr. 942/2015. Curtea de Apel CRAIOVA

Decizia nr. 942/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 24-06-2015 în dosarul nr. 942/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

INSTANTA DE APEL

DECIZIA PENALĂ NR.942

Ședința publică de la 24 Iunie 2015

PREȘEDINTE C. Ș.

Judecător V. M.

Grefier B. D.

Ministerul Public reprezentat de procuror C. N.

din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.

c.c.c.

Pe rol, judecarea apelului declarat de inculpatul D. V., împotriva sentinței penale nr.351 din 13 februarie 2015, pronunțată de Judecătoria Târgu Jiu, în dosarul nr._ .

La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns avocat P. F., apărător ales, pentru inculpatul lipsă, a răspuns reprezentantul legal P. E. al minorului D. V. F., asistat de avocat G. F., apărător ales.

Procedura completă.

S-a făcut oral al cauzei, s-a luat declarație reprezentantului legal P. E., al persoanei vătămate minorul D. V. F., prin care a înțeles să-și retragă plângerea formulată împotriva inculpatului pentru infracțiunea de abandon de familie, după care, constatându-se cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul.

Avocat P. F. pentru inculpat, solicită să se ia act de retragerea plângerii și să se înceteze procesul penal.

Avocat G. F. pentru persoana vătămată D. V. F., solicită să se ia act de manifestarea de voință și să se dispună încetarea procesului penal.

Reprezentantul legal P. E. al minorului D. V. F., invederează că își retrage plângerea prealabilă.

Reprezentantul parchetului solicită admiterea apelului, desființarea sentinței penale și încetarea procesului penal, rap.la art.16 lit.g Cod pr.penală, în condițiile în care pentru infracțiunea de abandon de familie acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, putând fi retrasă în orice stadiu al procesului penal, cu obligarea la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Dezbaterile fiind închise;

CURTEA

Asupra apelului de față, constată următoarele:

P. sentința penală nr.351 din 13 februarie 2015, Judecătoria Târgu Jiu, în baza art.378 alin.1 lit.c C.p. cu aplicarea art.41 C.p. și art.5 C.p., a condamnat pe inculpatul D. V., fiul lui natural și S., născut la data de 25.09.1985 în municipiul Tg-J., cu domiciliul în ., județul Gorj, cu CI. . nr._ și CNP_, recidivist, la pedeapsa de 6 luni închisoare.

În baza art.83 V.C.p. rap. la art.15 din Legea 187/2012 s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani închisoare, aplicată anterior inculpatului prin s.p. nr.165/27.01.2010 a Judecătoriei Tg-J., pe care o cumulează cu pedeapsa de 6 luni închisoare, stabilită în cauza de față, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare.

În baza art.67 alin.1 C.p., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art.66 alin.1 lit.a și b C.p., pe o durată de 1 an, ce se va executa în condițiile art.68 C.p.

În baza art.65 C.p., s-au interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit. a și b C.p., pe durata executării pedepsei principale.

S-a respins cererea părții civile prin reprezentant legal, privind obligarea inculpatului la plata despăgubirilor, reprezentând pensia restantă.

A fost obligat inculpatul la 700 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul nr.5256/P/2013 din 08.09.2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu-J., s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate a inculpatului D. V., cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de abandon de familie, prev. de art. 378 alin. 1 lit. c C.p, cu aplicarea art.41 alin. 1 C.p.

S-a reținut că inculpatul D. V. a fost căsătorit cu numita P. E. și în urma căsătoriei a rezultat minorul D. V. F.. Cei doi s-au despărțit în drept, iar prin sentință civilă nr.774 din 04.02.2010, rămasă definitivă prin neapelare, instanța a încredințat spre creștere și educare minorul D. V. F., mamei P. E., iar D. V. a fost obligat la plata pensiei de întreținere în favoarea minorului, în cuantum de 150 lei lunar, începând cu data de 18.11.2009 și până la majorat.

La data de 01.09.2013, P. E., reprezentant legal al minorului a depus plângere prin care a solicitat efectuarea de cercetări față de D. V. întrucât nu a achitat pensia de întreținere din luna august 2012 și până la data depunerii plângerii, inculpatul având cunoștință de sentința judecătorească pronunțată, deoarece acesta a achitat pensia de întreținere până în luna iulie 2012.

La data de 10.11.2013 s-a propus neînceperea urmăririi penale, deoarece nu s-a putut constata că D. V. în perioada reclamată a realizat venituri, iar procurorul a dispus prin rezoluție neînceperea urmăririi penale.

Reprezentantul legal al minorului, P. E. a formulat plângere împotriva acestei soluții, iar prin sentința penală nr.719/11.03.2014 s-a admis plângerea formulată de P. E., s-a desființat rezoluția nr. 5256/P/2013 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg-J. și s-a trimis cauza la procuror în vederea începerii urmăririi penale, arătându-se în motivarea sentinței că organul de urmărire penală nu a efectuat cercetări cu privire la data de la care inculpatul se află în Anglia și dacă în perioada aceasta și-a îndeplinit obligația sau dacă a contribuit în vreun fel la întreținerea minorul, instanța apreciind că aceste aspecte trebuie avute în vedere la analizarea laturii subiective a infracțiunii.

Până la data formulării plângerii, din cercetări s-a stabilit că inculpatul avea de achitat suma de 1650 lei, reprezentând perioada august 2012 - august 2013, sumă cu care persoana vătămată se constitui-se parte civilă în procesul penal.

La data de 16.05.2014, prin ordonanță, s-a dispus începerea urmăririi penale cu privire la infracțiunea de abandon de familie și în urma reaudierii numitei P. E., a rezultat că D. V., în perioada când nu a achitat pensia de întreținere, a realizat venituri și pentru dovedirea acestui fapt a propus mai mulți martori, care au fost audiați în cursul cercetărilor, și cu ocazia audierii, la data de 25.05.2014, a precizat că se constituie parte civilă cu suma de 3000 lei, reprezentând pensia de întreținere neachitată din luna august 2012 și până la acel moment.

Fiind audiat martorul Modroagă C. Rică, a relatat că la începutul lunii mai 2014 a mers împreună cu D. A., în prezent S. A., deoarece și-a schimbat numele, în municipiul Tg-J., pentru a ridica suma de 2300 lei, bani ce i-au fost trimiși din Anglia de D. V., pentru a plătii o datorie pentru un autoturism ce îl lăsase amanetat.

A fost audiat martorul S. G., tatăl lui S. A., care a declarat că fiul său este plecat în Germania, dar cunoaște că în urmă cu aproximativ două luni, D. V. a trimis din Anglia, fiului său suma de 500 lei, pentru a o înmâna unei persoane la care D. V. a lăsat autoturismul cu titlu de gaj.

Martorul P. A., a declarat că în perioada când D. V. nu a plătit pensia de întreținere, inculpatul a amanetat autoturismul contra sumei de 3000 lei, a achitat o datorie de 1000 lei, iar suma de 2000 lei a jucat-o la ruletă în municipiul Tg-J. și de mai multe ori a fost cu acesta la ruletă, unde a jucat și a pierdut și alte sume de bani.

Fiind audiați martorii Gorocel C. T., D. G., D. V. V. și P. Gele a rezultat că în perioada când D. V. nu a achitat pensia de întreținere a deținut sume de bani pe care i-a jucat și i-a pierdut la ruletă în municipiul Tg.-J..

Din declarațiile martorilor a rezultat că D. V. avea cunoștință că a fost obligat să plătească pensie de întreținere, acest lucru a rezultat și din declarația lui P. E., deoarece acesta a achitat pensia de întreținere până în luna august 2012.

A fost căutat D. V. pentru a fi audiat ca suspect, și din declarațiile martorilor, a bunicului său D. V., din căutările la locuință și din returul citației procedurale, a rezultat că D. V. este plecat din țară.

P. încheierea din data de 09.10.2014, pronunțată în dosarul nr._, s-a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. 5256/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg-J., al administrării probelor și efectuării actelor de urmărire penal, dispunându-se începerea judecății cauzei.

În pofida demersurilor procedurale efectuate, inculpatul nu s-a prezentat în instanță pentru a fi ascultat, din procesul verbal de aducere la îndeplinirea mandatului, întocmit de lucrătorii jandarmeriei reieșind că D. V., se află în străinătate ( Italia sau Germania), fără să se cunoască adresa de domiciliu

Pentru deplina lămurire a stării de fapt, s-a dispus audierea martorilor menționați în rechizitoriu, prezentându-se și fiind ascultai P. Gele, P. A., C. C., D. V. și S. G. din procesele verbale de aducere la îndeplinire a mandatelor emise pentru ceilalți martori, rezultând că nu s-a putut asigura prezența întrucât sunt plecați în străinătate sau execută o pedeapsă privativă de libertate.

Analizând materialul probator administrat în cursul procesului penal, instanța a reținut următoarele:

P. sentință civilă nr.774 din 04.02.2010 a Judecătoriei Tg-J., rămasă definitivă prin neapelare, instanța a încredințat spre creștere și educare minorul D. V. F., mamei P. E., iar D. V. a fost obligat la plata pensiei de întreținere în favoarea minorului, în cuantum de 150 lei lunar, începând cu data de 18.11.2009 și până la majorat.

La data de 01.09.2013, P. E., reprezentant legal al minorului a depus plângere prin care a solicitat efectuarea de cercetări față de D. V. întrucât nu a achitat pensia de întreținere din luna august 2012 și până la data depunerii plângerii, inculpatul având cunoștință de sentința judecătorească pronunțată, deoarece acesta a achitat pensia de întreținere până în luna iulie 2012.

Apreciind starea de fapt conturată în urma examinării probatoriului, instanța a constatat că fapta inculpatului D. V., de a nu plăti cu rea credință, începând cu luna august 2012 până la 01.09.2013 ( data formulării plângerii), pensia de întreținere stabilită în sarcina sa, prin sentința civilă nr.774/2010 a Judecătoriei Tg-J., întrunește conținutul constitutiv al infracțiunii de abandon de familie, dovada fiind făcută cu plângerea și declarația reprezentantului legal al persoanei vătămate, declarațiile martorilor, înscrisuri.

Astfel, din declarația numitei P. E., reprezentantul legal al minorului D. V. F., reiese că, inculpatul și-a îndeplinit obligația de plată a pensiei până în luna august 2012, împrejurare ce probează cu certitudine că debitorul și-a cunoscut această obligație, însă s-a reținut că ulterior, nu a mai contribuit cu vreo sumă la creșterea minorului.

Din declarațiile martorilor P. A., D. V. (bunicul inculpatului) și S. G., ascultați nemijlocit de instanță ( dar și din declarațiile date în cursul urmăririi penale de martorii Modroagă Rică C., Gorocel C. T. și D. G.), reiese că în ultimii ani, inculpatul a locuit periodic în diverse țări europene, ocupându-se de tranzacții cu autoturisme aduse din străinătate obținând astfel mijloace financiare.

Unii martori au relatat că inculpatul cheltuia din sumele avute la dispoziție, participând la diverse jocuri de noroc și au apreciat că în mod real acesta a avut posibilitatea de a achita pensia de întreținere, însă a fost dezinteresat, reținându-se așadar, că sub aspectul laturii subiective, fapta a fost săvârșită de autor cu vinovăție.

Așa fiind, văzând și disp. art. 396 alin. 2 Cod pr. pen. coroborat cu art. 103 alin. 2 Cod pr. pen., instanța constatând dincolo de orice îndoială rezonabilă că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat, urmează a pronunța în cauză o soluție de condamnare a acestuia.

Examinând situația acestuia prin prisma disp. art.5 C.penal, instanța a constatat că reglementarea mai favorabilă, este cea prevăzută de textul în vigoare, ce prevede o limită mai redusă a pedepsei minime.

La individualizarea pedepsei, instanța a ținut seama de limitele de pedeapsa prevăzute de lege, gradul concret de pericol social al infracțiunii (apreciat prin prisma perioadei îndelungate de neîndeplinire a obligației) și persoana inculpatului, care a fost condamnat prin sentința penală nr.165/2010 a Judecătoriei Tg-J., la pedeapsa de 2 ani închisoare, cu suspendarea condiționată a executării, reținându-se aplicabile disp. art.41 C.p.

În raport de aceste criterii, s-a apreciat că pedeapsa închisorii în cuantum minim, este aptă să asigure atingerea scopului sancțiunii penale.

Întrucât așa cum s-a arătat infracțiunea dedusă judecății în cauza de față a fost comisă în interiorul termenului de încercare al pedepsei anterioare de 2 ani închisoare (aplicată prin s.p.165/2010 Judecătoriei Tg-J.), în temeiul art. art. 86 alin.4 V.C.p. rap. la art.16 din Legea 187/2012, a fost revocată suspendarea executării sub supraveghere a acestei pedepse, ce va fi cumulată cu cea de 6 luni închisoare, stabilită în cauza de față, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare, în regim privativ de libertate, având în vedere starea de recidivă.

Analizând cererea părții civile, privind acordarea despăgubirilor reprezentând restanța de plată, instanța a constatat că este neîntemeiată, întrucât există pentru suma solicitată titlu executoriu.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul D. V., prin avocat P. F., prin care solicită admiterea apelului, desființarea sentinței penale și achitarea, în temeiul art.396 alin.5 rap.la art.16 lit.g Cod pr.penală, întrucât fiind plecat din țară și achitând mare parte din cuantumul pensiei, acesta nu a dovedit rea credință în îndeplinirea obligațiilor ce-i reveneau în calitate de tată.

Infracțiunea de abandon de familie este o infracțiune pentru care, atât în reglementarea Codului penal anterior, cât și în reglementarea Codului penal actual, acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

Potrivit art.158 alin.1 și 2 Cod penal retragerea plângerii prealabile poate interveni până la pronunțarea unei hotărâri definitive în cazul infracțiunilor pentru care punerea în mișcare a acțiunii penale este condiționată de introducerea unei plângeri prealabile, retragerea plângerii prealabile înlăturând răspunderea penală a persoanei cu privire la care plângerea a fost retrasă.

A..3 al aceluiași articol prevede că pentru persoanele lipsite de capacitate de exercițiu retragerea plângerii prealabile se face numai de către reprezentanții legali.

Cum la termenul de astăzi, reprezentantul legal al minorului D. V. F., persoană vătămată a declarat că înțelege să-și retragă plângerea împotriva inculpatului D. V. pentru săvârșirea infracțiunii de abandon de familie, Curtea având în vedere dispozițiile sus-menționate, precum și dispozițiile art.421 pct.2 lit.a Cod pr.penală rap.la art. 396 al. 6 Cpp și art. 16 al. 1 lit. g Cp, va admite apelul declarat de inculpat, va desființa hotărârea atacată și va înceta procesul penal pornit împotriva inculpatul D. V. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 378 alin. 1 lit. c Cp cu aplic. art. 41 alin. 1 Cp și art. 5 Cp.

Văzând și art.275 alin.3 Cod pr.penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul declarat de inculpatul D. V., împotriva sentinței penale nr.351 din 13 februarie 2015, pronunțată de Judecătoria Târgu Jiu, în dosarul nr._ .

Desființează hotărârea atacată.

În baza art. 396 al. 6 Cpp și art. 16 al. 1 lit. g Cpp.

Încetează procesul penal pornit împotriva inculpatul D. V. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 378 alin. 1 lit. c Cp cu aplic. art. 41 alin. 1 Cp și art. 5 Cp. ca urmare a retragerii plângerii prealabile formulate de reprezentantul legal al minorului D. V. F., P. E..

În baza art. 275 al.1 pct.2 lit b Cpp.

Obligă pe P. E., reprezentantul legal al minorului D. V. F. la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Suma de 150 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru minorul D. V. F. cu ocazia judecării apelului și celelalte cheltuieli judiciare efectuate în apel rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică de la 24 iunie 2015.

C. ȘeleaValerica M.

Grefier,

B. D.

Red.jud.CȘ

j.f.C.M.

PS/29.06.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Abandonul de familie. Art.378 NCP. Decizia nr. 942/2015. Curtea de Apel CRAIOVA