Abuz în serviciu contra intereselor publice. Art.248 C.p.. Decizia nr. 643/2012. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 643/2012 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 16-03-2012 în dosarul nr. 643/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE RECURS
DECIZIA PENALĂ NR. 643
Ședința publică de la 16 Martie 2012
PREȘEDINTE G. V.- judecător
C. Ș.- judecător
T. M.- judecător
Grefier B. D.
Ministerul Public reprezentat prin procuror D. S. din cadrul
Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.
***
Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor consemnate prin încheierea de amânare a pronunțării din data de 02 martie 2012, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie, având ca obiect recursurile declarate de P. de pe lângă J. Filiași și inculpații C. B. și C. I. D., împotriva sentinței penale nr. 98 din data de 13 iulie 2011 pronunțată de J. Filiași în dosarul nr._ .
Deliberând;
CURTEA
Asupra recursurilor de față:
P. sentința penală nr. 98 din data de 13 iulie 2011 a Judecătoriei Filiași în baza art. 248 C.pen. a fost condamnat inculpatul C. B., fiul lui G. și I., născut la 01.08.1957, în ., domiciliat în ., jud. D., CNP_, la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare.
În baza art. 71 al. 2 C.penal, au fost interzise inculpatului C. B. drepturile prev.de art. 64 alin.1 lit. a, b, c C.penal.
În baza art. 81 al. 1 s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului C. B. pe durata termenului de încercare de 3 ani și 6 luni, calculat potrivit art. 82 C.pen.
În baza art. 71 al. 5 C.pen. s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.
În baza art. 359 C.pen. s-a atras atenția inculpatului C. B. asupra dispozițiilor art. 83 C.pen. privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
În baza art. 248 C.pen. a fost condamnată inculpata C. I. D., fiica lui I. și M., născută la 02.11.1961, în ., jud. D., domiciliată în ., jud. D., CNP_, la pedeapsa de 1 an închisoare.
În baza art. 71 al. 2 C.penal, au fost interzise inculpatei C. I. D. drepturile prev. de art. 64 alin. 1 lit. a, b, c C.penal.
În baza art. 81 al. 1 s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatei C. I. D. pe durata termenului de încercare de 3 ani, calculat potrivit art. 82 C.pen.
În baza art. 71 al. 5 C.pen. s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.
În baza art. 359 C.pen. s-a atras atenția inculpatei C. I. D. asupra dispozițiilor art. 83 C.pen. privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
S-a luat act că partea vătămată . nu s-a constituit parte civilă în cauză.
Au fost obligați fiecare dintre inculpați la câte 1000 lei cheltuieli judiciare statului, din care câte 300 lei onorariu apărător.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a constatat că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă J. Filiași, nr. 8/P/2006 au fost trimiși în judecată la data de 23.05.2007, inculpații C. B. și C. I. D., pentru săvârșirea infracțiunii abuz în serviciu contra intereselor publice, prevăzută și sancționată de art. 248 C.p.
În actul de sesizare s-a reținut că inculpatul C. B. îndeplinea în cursul anului 2004 funcția de primar al comunei Scaești, iar inculpata ocupa funcția de secretar în cadrul Primăriei comunei Scaești și cunoscând faptul că numita Catargi R. M. dobândise prin s.c. nr. 484/26.11.2002 pronunțată de Tribunalul D., imobilul în care funcționau Primăria Scaești și Consiliul Local Scaești, inculpatul s-a hotărât să achiziționeze o clădire în care urmau să-și desfășoare aceste două instituții. În contextul în care S.C. PET PREST INVEST SRL, al cărei administrator era P. P., nașul părților, deținea pe raza comunei Scaești un imobil, ce a aparținut fostului SMA Scaești și care a avut destinația inițială de „. angajați”, achiziționat de acesta în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 5410/11.12.2003, inculpatul s-a hotărât să-l cumpere pentru ca în acest imobil să funcționeze ulterior cele două instituții.
S-a susținut că inculpatul cunoștea faptul că în cadrul Consiliului Local Scaești nu se emisese o hotărâre prin care să se dispună cumpărarea unui imobil care urma să fie folosit ca sediu pentru cele două instituții și cunoscând că prin hotărârea nr. 34/23.12.2004 emisă de Consiliul Local Scaești se dispusese întocmirea proiectului și execuția noului local al Consiliului Local și primăriei sau achiziționarea unei clădiri de pe raza comunei Scaești, s-a hotărât să achiziționeze clădirea deținută de S.C. PET PREST INVEST SRL, sens în care la data de 03.11.2005 a transmis cererile de ofertă nr. 2512, 2513, 2514 și 2515 către S.C. PET PREST INVEST SRL, Cooperativa de Consum Filiași, numitei Catargi R. M. și S.C. TDC S.A. Filiași. De asemenea, s-a susținut că cererea adresată Cooperativei de Consum Filiași a fost emisă formal întrucât inculpatul cunoștea că această societate vânduse imobilul pe care îl deținuse anterior pe raza comunei Scaești, la data de 04.08.2004 către S.C. TDC S.A., întrucât prin adresa nr. 106/23.02.2004 Consiliul Local Scaești primise o ofertă scrisă de vânzare a acestui imobil din partea Cooperativei de Consum. P. adresa nr. 248/09.11.2005, Cooperativa de Consum Filiași a comunicat Primăriei Scaești că nu mai deține pe raza comunei Scaești spații care să fie apte a fi utilizate ca sediu pentru Consiliul Local și Primăria Scaești. S-a mai arătat că S.C. PET PREST INVEST SRL a trimis o ofertă de vânzare prin care își exprima dorința de a vinde primăriei imobilul deținut contra sumei de 82.000 euro, S.C. TDC S.A. comunica că poate oferi spre vânzare clădirea care a aparținut fostului magazin universal Scaești contra sumei de 85.000 euro, iar numita Catargi R. a transmis o ofertă de vânzare a clădirii în care funcționa Consiliul Local și Primăria Scaești de 100.000 euro.
Totodată s-a menționat că anterior emiterii cererilor de cumpărare a imobilelor inculpatul purtase mai multe discuții cu numita Catargi R., dar și cu cei doi avocați ai acesteia, cărora le-a oferit pe clădirea în care a funcționat Primăria până în anul 2006 suma de 30.000 euro sau echivalentul în lei a acestei sume, relatând că nu dispune de o sumă mai mare pentru achiziționarea unui sediu de primărie și că pe viitor poate să solicite Prefecturii D. suplimentarea de fonduri, iar în acest mod va putea oferi o sumă mai mare de un miliard lei. S-a menționat că această ofertă a avut rolul de a o determina pe numita Catargi R. M. să renunțe la negocieri, dată fiind rezoluția adoptată de primar anterior, de a cumpăra clădirea de la S.C. PET PREST INVEST SRL, societate administrată de nașul său. Cu ocazia audierii sale în faza de urmărire penală, numita Catargi R. M. a precizat că în situația în care primarul i-ar fi făcut o ofertă serioasă ar fi fost dispusă să negocieze, dar având în vedere oferta verbală a acestuia nu s-a mai prezentat la negocieri ci doar a înaintat o adresă prin fax, în care își arăta disponibilitatea dea vinde clădirea în care funcționa la vremea respectivă primăria contra sumei de 100.000 euro.
S-a precizat că inculpatul C. B., în calitatea sa de primar al comunei Scaești, a emis dispoziția nr. 336/10.11.2005 prin care a dispus constituirea unei comisii de evaluare și negociere a ofertelor de vânzare a clădirilor, comisie având în componență următorii membrii: C. B., Pappa D., R. I., U. C. A., G. G., B. A., F. V. și C. I. D.. Totodată, s-a menționat că anterior emiterii acestei dispoziții de constituire a Comisiei de Evaluare și negociere a ofertelor, inculpatul a solicitat Consiliului Județean D., prin adresa nr. 251/03.11.2005, desemnarea pentru a participa la licitația organizată în vederea achiziționării unei clădiri cu sediul de „Primărie” a doi reprezentanți din partea Consiliului Județean D. iar în acest sens au fost desemnați să participe la licitația organizată domnii Pappa D., R. I. și U. C. A., fără însă a se emite dispoziții scrise și a li se atribui sarcini în legătură cu desfășurarea licitației. S-a mai arătat că la data de 11.11.2008 a fost făcută o evaluare a ofertelor primite, ocazia în care s-a apreciat că oferta emisă de S.C. TDC S.A. nu putea fi luată în considerare întrucât aceasta oferea spre vânzare un imobil al cărui preț nu îl achitase integral fostului proprietar și întrucât numita Catargi R. nu s-a prezentat la sediul primăriei, discuțiile au fost purtate doar cu domnul P. P., în calitate de reprezentant al S.C. PET PREST INVEST SRL, negocierile fiind purtate doar de inculpat și stabilindu-se ca imobilul să fie achiziționat contra sumei de 70.000 euro. S-a susținut că în timpul negocierilor, ceilalți participanți și-au exprimat nemulțumirea în legătură cu prețul stabilit, având în vedere și stadiul avansat de degradare în care se găsea clădirea și că însuși Pappa D. R. I. îi spusese anterior inculpatului că acea clădire nu poate fi folosită drept sediu pentru Consiliul Local Scaești și Primăria Scaești întrucât din punct de vedere al compartimentărilor nu corespundea destinației ce urma a-i fi atribuită, că instalațiile sanitare și de încălzire erau degradate, tocăria dar și instalația electrică, precum și zugrăveala, erau într-un stadiu avansat de degradare iar clădirii trebuia să i se facă un acoperiș nou în formă de șarpantă întrucât terasa acesteia era deteriorată, prin aceasta infiltrându-se în interior apele pluviale.
S-a menționat că discuțiile purtate în timpul negocierilor au fost consemnate de inculpată pe niște foi volante, urmând ca aceste însemnări să fie transcrise în cuprinsul notei de negociere. De asemenea, s-a precizat că ulterior inculpata a tehnoredactat nota de negociere într-un alt birou, s-a reîntors cu ea la membrii comisiei și le-a solicitat acestora să o semneze, asigurându-i că în cuprinsul acesteia sunt consemnate toate discuțiile purtate atât pro cât și contra achiziționării clădirii. Nota de negociere a fost înregistrată la Consiliul Local Scaești sub nr. 2593/11.11.2005. S-a menționat în cuprinsul rechizitoriului că inculpata nu a consemnat în această notă de negociere opozițiile formulate de ceilalți membri ai comisiei cu scopul de a nu evidenția acest lucru și de a facilita cumpărarea de către inculpat a imobilului în cauză de la numitul P. P., în contextul în care acesta din urmă era nașul său de cununie, precum și faptul că foile volante pe care inculpata a consemnat discuțiile purtate în timpul negocierii au fost distruse de aceasta, cu scopul de a favoriza vânzare imobilului către nașul său. S-a apreciat că o legătură de afinitate dintre cei trei, respectiv inculpații și numitul P. P. prin folosirea unor mijloace dolosive, a fost de natură să creeze un prejudiciu Consiliului Local Scaești, cu scopul de a-i facilita lui P. P. obținerea unui folos material injust.
Totodată, s-a menționat că inculpații cunoșteau faptul că hotărârea Consiliului Local prin care se stabilise construirea sau achiziționarea unei clădiri care să aibă destinația de sediu al Consiliului Local și Primăriei nu primise avizul de legalitate din partea Prefecturii D. și cu toate acestea, pe baza relației de afinitate mai sus menționate, s-a procedat la achiziționarea clădirii pentru a fi folosită ca sediu al celor două instituții, cu toate că cei doi cunoșteau stadiul de degradare avansată în care se găsea, faptul că era impropriu compartimentată pentru funcționarea celor două instituții iar zugrăveala, instalația electrică, instalația sanitară, tocăria și acoperișul erau deteriorate, ceea ce o făcea improprie folosirii. S-a reținut că în timpul negocierii inculpatul nu a avut nici un document sau vreo expertiză din care să rezulte valoarea de piață a clădirii pe care urma să o cumpere de la S.C. PET PREST INVEST SRL.
În cursul urmăririi penale, s-a dispus și s-a efectuat o expertiză tehnică prin care să se stabilească valoarea reală a imobilului achiziționat cu destinația „sediu primărie și consiliu local”, iar din cuprinsul raportului întocmit cu această ocazie a rezultat că prețul plătit de Consiliul Local Scaești, S.C. PET PREST INVEST SRL pentru clădirea achiziționată este mai mare decât valoarea de circulație a acesteia cu 142.807,44 lei. Împotriva evaluării făcute de expertul tehnic judiciar M. D. a formulat obiecțiuni inculpatul, prin expertul său asistent V., care a concluzionat că valoarea clădirii achiziționate este mai mare decât prețul oferit, motiv pentru care în cauză s-a efectuat un nou raport de expertiză tehnică din care a rezultat că expertul asistent a calculat valoarea unui apartament din acel imobil la un preț mai mare de 2 ori decât prețurile practicate la un apartament situat în Filiași, dotat cu gresie, faianță, parchet și gaze naturale. Având în vederea aceste obiecțiuni, expertul tehnic D. M. a efectuat un supliment la raportul de expertiză în concluziile căruia a constatat ca valoarea de piață a clădirii achiziționate la nivelul lunii noiembrie 2005 era de 108.480, 48 RON.
S-a menționat că pe tot parcursul desfășurării cercetărilor, inculpatul a avut o atitudine nesinceră, susținând că în opinia sa prețul oferit S.C. PET PREST INVEST SRL este prețul real al clădirii, iar în situația în care nu ar fi achiziționat această clădire, Prefectura D. i-ar fi retras fondurile alocate în acest sens, susținere apreciată ca fiind nesinceră întrucât s-a opinat că inculpatul, în calitatea sa de ordonator principal de credite cunoștea faptul că potrivit OUG 45/2003 sumele rămase neutilizate urmau să fie trecute în fondul de rulment al comunei Scaești, așa cum a rezultat și din conținutul adresei nr. 3560/17.04.2008 emisă de Consiliul Județean D..
Totodată, s-a susținut că este semnificativ faptul că S.C. PET PREST INVEST SRL a solicitat la sfârșitul lunii octombrie 2005 numitului R. A., evaluator autorizat să efectueze o evaluare a clădirii, iar acesta s-a deplasat la clădirea respectivă în data de 04.11.2005, când a fost prezent și inculpatul, deși ofertele se emiseseră abia la 03.11.2005, ceea ce denotă legătura subiectivă dintre numitul P. P. și inculpat, care prin folosirea unor manopere dolosive, respectiva oferta neserioasă făcută numitei Catargi Rofica M., transmiterea ofertei către S.C. Consum Coop Filiași, cunoscând că această societate nu mai deține clădiri apte de a fi folosite ca sediu pentru primărie și consiliu local, precum și a ofertei către S.C. TDC S.A. SRL, care practic nici nu era proprietara vreunei clădiri de pe raza comunei Scaești, nu a urmărit altceva decât achiziționarea clădirii ce era oferită spre vânzare de către S.C. PET PREST INVEST SRL.
În același timp, s-a arătat că la data de 23.11.2005 a fost autentificat sub nr. 5999 la Biroul Notarului Public Cernobai C. E., contractul de vânzare-cumpărare, încheiat între S.C. PET PREST INVEST SRL și Consiliul Local Scaești, reprezentat de cei doi inculpați, P. V. și G. G. contra sumei de 70.000 euro, cotația oficială a unui euro fiind de 3.6663 lei ce a fost virată în contul societății vânzătoare în baza ordinului de plată nr. 345 din 23.11.2005. De asemenea, s-a arătat că la încheierea contractului nu au fost respectate prevederile legale referitoare la întocmirea unui contract de achiziție publică, precum și faptul că la data de 13.12.2005, inculpatul a dispus să fie preluată efectiv de la S.C. PET PREST INVEST SRL, sens în care printr-o dispoziție verbală a stabilit ca numiții P. V., D. A. C., Chisa N. și M. E. să se deplaseze la clădirea în cauză și să întocmească un proces verbal din care să rezulte că s-a preluat efectiv clădirea de la numitul P. P.. S-a menționat că cei 4 s-au deplasat, conform dispoziției primarului la clădirea ce fusese achiziționată prin contractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 5999 la Biroul Notarului Public Cernobai C. E., unde în prezența numiților P. P. și U. D. au preluat acea clădire încheind în acest sens un proces verbal înregistrat la Primăria Scaești sub nr. 2907/30.12.2005, în care au menționat date nereale, în sensul că s-au mărginit doar la a consemna faptul că imobilul respectiv nu deținea contor electric care să măsoare energia electrică consumată și nu au menționat starea reală de degradare în care se afla mobilul, stare care a rezultat din raportul de expertiză dispus în cauză, precum și din procesul verbal de cercetare la fața locului întocmit la data de 28.03.2006 de organele de poliție judiciară împreună cu planșele foto realizate în acea ocazie.
Analizând întregul material probator administrat în cauză instanța de fond în primul ciclu procesual a reținut că inculpatul C. B. a îndeplinit în cursul anului 2004 funcția de primar al comunei Scaești iar inculpata C. I. D. funcția de secretar în cadrul aceleiași instituții, context în care, în îndeplinirea atribuțiilor deserviciu, au întocmit documentația necesară în vederea achiziționării unei clădiri de la S.C. PET PREST INVEST SRL, ce urma a fi utilizată ca sediu al Primăriei și Consiliului Local Scaești.
Obiectul juridic special al infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice îl constituie acele relații sociale referitoare la interesele publice a căror normală desfășurare și dezvoltare nu ar fi posibile fără asigurarea bunului mers al activității persoanelor juridice de drept public prin exercitarea cu corectitudine a atribuțiilor de serviciu de către funcționarii publici. Elementul material al acestei infracțiuni constă fie într-o inacțiune, fie într-o acțiune, respectiv neîndeplinirea unui act sau îndeplinirea acestuia în mod defectuos. În același timp, pentru existența infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice este necesar a se stabili și a se motiva concret în ce constă tulburarea însemnată adusă bunului mers al instituției, iar paguba pricinuită trebuie să fie efectivă și certă.
S-a constatat însă că prin Hotărârea Consiliului Local Scaești nr. 34/2004 s-a dispus achiziționarea unei clădiri ce urma a avea destinația de sediu al primăriei și consiliului local iar, ulterior, în executarea acestei hotărâri inculpatul, în calitate de primar al comunei Scaești a emis la data de 10.11.2005 dispoziția nr. 336 privind evaluarea și negocierea ofertelor pentru achiziționarea unui asemenea imobil iar inculpata C. I. D. a întocmit nota de negociere înregistrată sub nr. 2593/11.11.2005 și a consemnat discuțiile ce au avut loc în vederea achiziționării imobilului de la S.C. PET PREST INVEST SRL .
Dispoziția primarului a fost contestată de prefect la Secția de C. Administrativ și Fiscal a Curții de Apel C. iar prin decizia nr. 798/07.03.2007 a fost respinsă acțiunea formulată de prefect, apreciindu-se că inculpatul a acționat în baza Legii nr. 215/2001 (fila 32 din dosarul instanței). S-a constatat astfel că pe calea contenciosului administrativ s-a stabilit că inculpatul a respectat prevederile legii la emiterea dispoziției nr. 336/10.11.2005, prin care s-a constituit comisia de evaluare și negociere a ofertelor de vânzare-cumpărare pentru achiziționarea unei construcții destinată ca sediu pentru Consiliul Local, cât și a unei alte construcții destinate ca și Cămin Cultural în Valea lui P. (fila 21 din volumul I al dosarului de urmărire penală). De altfel, în considerentele sentinței nr. 798/07.03.2007 a Curții de Apel C. – Secția C. Administrativ și Fiscal s-a arătat că dispoziția primarului a fost dată în conformitate cu HCL nr. 34/2004 a Consiliului Local Scaești iar inculpatul nu a depășit în nici un fel atribuțiile stabilite de legea nr. 215/2001și nici nu s-a substituit Consiliului Local Scaești. Cum potrivit dispozițiilor art. 44 alin. 3 C.p.p. „Hotărârea definitivă a instanței civile, asupra unei împrejurări ce constituie o chestiune prealabilă în procesul penal, are autoritate de lucru judecat în fața instanței penale”, legalitatea activității de achiziționare a unui sediu pentru Primăria Scaesti și a constituirii comisiei, precum și toată activitatea inculpatului până la data emiterii dispoziției nr. 336/2005 s-a arătat că este legală și nu se poate reține nici un abuz, fiind putere de lucru judecat sub acest aspect.
Privitor la procedura efectivă de negociere a ofertelor, s-a constatat că aceasta s-a efectuat de către o comisie din care au făcut parte: inculpatul C. B. - președinte, Pappa D. R. I., U. C. – reprezentanți ai Consiliului Județean, G. G. - contabil Primărie, B. A.-consilier local, F. V. - consilier local și C. I. D. – secretar. Deși constituirea comisiei este legală, instanța a constatat că activitatea acesteia privind achiziționarea sediului nu a respectat dispozițiile art. 16 alin 1 și 2 din O.U.G. 60/2001 privind achizițiile publice potrivit cărora „Autoritatea contractantă are obligația de a face cunoscută în mod public intenția de a efectua achiziții publice, scop în care trebuie să transmită spre publicare în Monitorul Oficial al României, Partea a VI-a - Achiziții publice, un anunț de intenție”. Or, s-a constatat că activitatea comisiei s-a limitat doar la a efectua mai multe oferte către terți care ar fi putut vinde un imobil cu destinația de sediu, respectiv Catargi R. M., proprietarul imobilului în care a funcționat vechiul sediu al Primăriei Scaești, S.C. CONSUM COOP S.A., S.C. TDC S.A., S.C. PET PREST SRL reprezentată de P. P..
În timpul negocierilor, singura ofertă acceptată a fost cea formulată de P. P., care a fost coleg de facultate cu inculpatul, făcea parte din aceeași formațiune politică cu acesta și este nașul de cununie al inculpaților, conform susținerilor din rechizitoriu. Or, sub acest aspect instanța a constatat ca inculpatul C. B., în calitatea sa de primar și președinte al comisiei de evaluare și negociere a influențat activitatea acestei comisii, cu scopul de a reține spre negociere și aprobare doar oferta S.C. PET PREST SRL.
În acest sens s-a reținut din adresa Consiliului Județean nr. 3560/17.04.2006 că suma de achiziționare a unui sediu pentru Consiliul Local Scaești, repartizată din fondurile Consiliului Județean D. pentru anul 2005 a fost de 3._ lei, iar comisia de evaluare a efectuat oferte doar către Catargi R., cunoscând că aceasta cere pentru fostul sediu al Consiliului Local o suma mai mare de 3._ lei, respectiv_ euro și cunoscând că ceilalți doi posibili vânzători S.C. TDC S.A și Consumcoop Filiași au litigiu asupra imobilului pe care l-ar fi putut vinde întrucât nu se plătise prețul, este evident că, procedând în acest mod comisia a făcut o selecție „clară” asupra posibilului vânzător, singura ofertă care putea fi pusă în discuție rămânând a S.C. PET PREST SRL. Instanța a constatat că acest interes nu-l putea avea decât inculpatul C. B. datorită legăturii subiective cu reprezentantul firmei S.C. PET PREST SRL
Totodată s-a constatat însă că activitatea de negociere a comisiei, odată ales vânzătorul s-a efectuat în condiții normale, fără nici un abuz din partea inculpatului C. B. și nici a inculpatei C. I., aceasta deoarece deși unii membrii ai comisiei de negociere au declarat în fața organului de urmărire penală că și-au exprimat nemulțumirea față de cumpărarea unei clădiri de la S.C. PET PREST SRL întrucât aceasta era degradată iar prețul mult prea mare, instanța a constatat că în timpul judecății presupusa activitate de influențare a membrilor comisei de către inculpat nu s-a mai dovedit, martorii relatând că nu au fost influențați cu excepția martorilor F. V. și G. G., însă toți ceilalți martori, membrii ai comisiei de negociere au declarat ca nu au avut obiecțiuni iar prețul s-a stabilit in urma unor negocieri în care nu s-au făcut presiuni din partea cuiva. Mai mult decât atât, chiar și martorii F. V. și G. G. s-a arătat că au declarat în fața instanței că au semnat nota de negociere fără a li se impune de către cineva. În aceste condiții, instanța nu a reținut vreun abuz în timpul negocierilor din partea inculpaților cu atât mai mult cu cât s-a constat că inițial S.C. PET PREST SRL prin oferta sa a cerut ca preț al imobilului suma de 82.000 euro iar prețul stabilit în urma negocierilor a fost de 70.000 euro, ceea ce presupune o negociere serioasă.
Nu s-a reținut în sarcina inculpatului C. B. niciun abuz in privința desemnării comisiei de recepție a imobilului și nici pentru că a efectuat plata prețului întrucât în calitate de autoritate executivă, ca primar al acestei comune și-a exercitat atributele în baza Legii nr. 215/2001.
Privitor la inculpata C. I., acuzația adusa acesteia a fost aceea că a efectuat un abuz in serviciu întocmind ulterior procesul verbal de negociere al comisiei de licitație, după ce toate discuțiile de la negociere au fost scrise pe foi volante și dosite, după care, s-a întocmit un proces verbal de negociere în formă tehnoredactată si supus spre semnare comisiei, proces verbal în care erau relatate neadevăruri privind ședința de negociere. Or, s-a constatat că într-adevăr negocierile au fost scrise pe foi volante, iar apărarea inculpatei din declarația dată, atât la urmărirea penală cât și în fața instanței că a procedat în acest mod întrucât nu avea experiență în domeniu și nici cunoștințe de operare pe calculator, fiind astfel ajutată de martorul P. D. R. I., s-a confirmat atât prin declarația martorului Pappa D., cât și prin depunerea acestor note de negociere - cele realizate în timpul ședinței pe foi volante (filele 275-281 din dosarul instanței), file ce au făcut obiectul unei expertize grafice, în concluziile căreia s-a dovedit că într-adevăr prima parte a procesului verbal din 11.11.2004 nu a fost executat de numita C. I. D., sens în care aceasta a și declarat în fața instanței, iar martorul Pappa D. a confirmat că acesta a scris prima parte, iar restul notei de negociere a fost întocmit de către inculpată.
Coroborând concluziile raportului de expertiză cu declarația martorului Pappa D. R. I. și a inculpatei, instanța a constatat că aceasta nu a săvârșit niciun abuz în întocmirea notei de negociere, care de altfel a fost însușită prin semnarea procesului verbal tehnoredactat, de către toți membrii comisiei. Însă instanța a apreciat, având în vedere legătura subiectivă dintre inculpată, cumnata inculpatului C. B., secretar al Primăriei unde inculpatul era primar, că alături de acesta erau persoanele cele mai motivate să aibă un interes ca la negocierea pentru noul sediu al consiliului local să rămână doar firma S.C. PREST PET IMPEX SRL și cum legalitatea activității primăriei cât și a comisiei, inclusiv în procedura de achiziții publice revine secretarului, a reținut astfel că și inculpata a comis un abuz în serviciu pentru a se realiza acest scop.
În concluzie, instanța a reținut în sarcina ambilor inculpați depășirea atribuțiilor legale privind procedura de achiziționare a unui nou sediu al consiliului local, în sensul că au urmărit și au realizat prin activitatea acestora ca doar firma S.C. PET PREST SRL să rămână parte la negociere iar imobilul acesteia să fie vândut către Consiliul Local Scaești, lucru care s-a și realizat. Dar pentru a exista infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, pe lângă activitatea ilicită a funcționarului public care în activitatea sa de serviciu cu intenție directă depășește cadrul legal al competențelor sale, fie printr-o acțiune, fie printr-o inacțiune pe care o săvârșește în mod abuziv sau defectuos, legiuitorul, prin dispozițiile art. 248 C.p. cere întrunirea în cauză și a condiției ca această activitate să fi produs o tulburare bunului mers al instituției din care face parte funcționarul sau o pagubă acestei instituții.
Or, din probatoriul administrat nu a rezultat cu certitudine existența unui asemenea prejudiciu. Astfel, s-a arăta că, deși în faza de urmărire penală, prin raportul de expertiză întocmit de expertul D. M. inițial s-a constatat că valoarea de 70.000 euro plătită ca preț către S.C. PET PREST IMPEX SRL era mai mare decât valoarea de circulație a imobilului cu suma de 142 807,44 RON, sumă care a fost reținută ca și prejudiciu de către organul de urmărire penală, instanța a constatat că ulterior întocmirii acestui raport de expertiză, printr-un expert autorizat, V. C. s-au adus obiecțiuni la raportul de expertiză întocmit de expertul D. M. de către inculpatul C. B. iar organul de urmărire penală s-a limitat doar la a supune aceste obiecțiuni analizei expertului D. M. care nu doar că și-a menținut concluziile inițiale, dar mai mult, prin suplimentul de la filele 276 și următoarele din dosarul urmărire penală, a constatat ca prejudiciul ar fi mai mare, respectiv 148.160,52 RON.
În aceste condiții, s-a efectuat o nouă expertiză în faza de judecată, sens în care inițial s-a dispus o expertiză cu 3 experți. Din concluziile acestui raport de expertiză rezultă că valoarea de achiziție a imobilului cumpărat de la S.C. PET PREST SRL este apropiată cu valoarea de piață din acel moment.
Cum aceste concluzii erau diferite față de concluziile raportului întocmit de expertul D. M. și cum expertul V. C. a fost expert asistent al inculpatului C. B. în faza de urmărire penală, existând astfel suspiciunea întemeiată că i-ar fi putut influența pe ceilalți doi experți, deși nu s-a dovedit acest aspect, instanța a dispus efectuarea unei noi expertize, lucrarea fiind efectuată de expertul C. D. care prin concluziile raportului său și prin răspunsurile la obiecțiunile aduse acestui raport concluzionează la rândul său că prețul de achiziție al imobilului a fost corect vis-a-vis de valoarea de piață a imobilului.
Având în vedere concluziile rapoartelor de expertiză și faptul că în timpul negocierii S.C. PET PREST SRL a venit cu un raport de evaluare ce a fost suport al negocierii, precum și faptul că negocierile au fost serioase de vreme ce nu s-a plătit suma de 85.000 euro cât a solicitat S.C. PET PREST SRL, ci 70.000 euro, preț pe care două expertize l-au considerat a fi apropiat de valoarea de piață, instanța nu a putut reține cu certitudine un prejudiciu pentru partea vătămată Consiliul Local Scaești.
În condițiile expuse de considerentele anterioare, celelalte acuzații din rechizitoriu, în sensul că imobilul era într-o stare avansată de degradare și impropriu funcționării sale, s-a arătat că nu mai au nicio relevanță juridică pe de o parte, iar pe de altă parte nici aceste acuzații nu au fost dovedite de vreme ce persoanele care au preluat imobilul la data de 31.12._, audiate ca martori în cauză au declarat ca degradarea nu era atât de avansată, 2 dintre expertize au concluzionat același lucru și mai mult, în prezent în clădirea achiziționată funcționează noul sediu al Consiliului Local iar valoarea lucrărilor de investiții pentru amenajarea acestui sediu în vederea destinației sale a fost de 29.859 lei și expusă pe categorii de lucrări în adresa de la fila 157 dosar, constatându-se că toate lucrările au fost utile.
Având în vedere cele reținute, prin sentința penală nr. 26 din data de 17.03.2009, pronunțată de J. Filiași în dosarul nr. 6_ /2007, în baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d C.p.p., a fost achitat inculpatul C. B. pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, faptă prevăzută de art. 248 C.p.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d C.p.p., a fost achitată inculpata C. I. D. pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, faptă prevăzută de art. 248 C.p.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel P. de pe lângă J. Filiași, iar prin decizia penală nr. 176 din 29.04.2010, Tribunalul D. a admis apelul, a desființat sentința penală și rejudecând, în baza art. 248 C.pen. l-a condamnat pe inculpatul C. B., la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare. A interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a, b, c C.pen,. pe durata prev. de art. 71 C.p. iar în baza art. 81 C.pen. a suspendat condiționat executarea pedepsei aplicate pe durata termenului de încercare de 4 ani și 6 luni și, în baza art. 71 alin. 5 C.pen. a suspendat executarea pedepsei accesorii.
În baza art. 248 C.pen. a condamnat pe inculpata C. I. D., la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare și a interzis inculpatei drepturile prev. de art. 64 lit. a, b, c C.pen. pe durata prev. de art. 71 C.pen. În baza art. 81 C.pen. a suspendat condiționat executarea pedepsei pe durata termenului de încercare de 3 ani și 6 luni iar în baza art. 71 alin. 5 C.pen. a suspendat executarea pedepsei accesorii. A atras atenția inculpaților asupra prevederilor art. 83 C.pen. A luat act că partea vătămată Consiliul Local Scaești nu s-a constituit parte civilă în cauză. A obligat pe fiecare dintre inculpați la câte 580 lei cheltuieli judiciare statului, din care câte 300 lei onorariu apărător.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a avut în vedere următoarele considerente:
În legătură cu motivul de apel invocat de către P. privind nelegala citare a unei părți în procesul penal, l-a constatat neîntemeiat dat fiind faptul că parte în contractul de achiziționare a imobilului ce avea destinația de sediu primărie este Consiliul Local Scaești, autoritatea deliberativă ce are, printre altele și atribuții privind administrarea domeniului public și privat al comunei, orașului sau municipiului, potrivit Legii 215/2001 și, deci, drept de dispoziție cu privire la bunurile autorității administrativ-teritoriale locale, aspect susținut și de dispozițiile alin. 1 al art. 123 din L 215/2001, potrivit cărora consiliile locale hotărăsc cu privire la cumpărarea unor bunuri ori la vânzarea bunurilor ce fac parte din domeniul privat, de interes local, în condițiile legii.
A apreciat însă întemeiat motivul de apel referitor la greșita achitare a inculpaților, cu motivarea că faptelor comise de către aceștia le lipsește unul dintre elementele constituie ale infracțiunii de abuz, respectiv urmarea imediată. A avut în vedere în acest sens că prima instanță a reținut în mod corect că inculpații au acționat cu depășirea atribuțiilor legale privind procedura de achiziționare a unui nou sediu al consiliului local, în sensul că au urmărit și au realizat prin activitatea acestora ca doar firma S.C. PET PREST SRL (al cărei administrator era prietenul și, respectiv, nașul inculpaților și, la momentul respectiv, președintele comisiei de buget și finanțe al Consiliului Județean D., între inculpați existând, de asemenea, relații de afinitate) să rămână parte la negociere iar imobilul acesteia să fie vândut către Consiliul Local Scaești, lucru care s-a și realizat.
Cât privește prejudiciul a apreciat că prima instanță a reținut greșit inexistența acestuia.
Pentru a formula această concluzie a avut în vedere raportul de expertiză întocmit în faza urmăririi penale de către expert D. M. și a reținut că, paguba din patrimoniul comunei Scaești constă în diferența între valoarea reală a imobilului și prețul cu care a fost achiziționat, prin îndeplinirea defectuoasă de către cei doi inculpați, în calitate de primar și, respectiv, secretar al comunei Scaești, a atribuțiilor de serviciu.
Expertizele pe care și-a întemeiat soluția prima instanță au fost înlăturate motivat de către instanța de apel care a reținut, în cazul raportului de evaluare întocmit de către exp. R. că se vorbește de utilizarea a trei metode de evaluare, respectiv metoda comparației, metoda costurilor și metoda de randament, dar în realitate evaluatorul nu folosește decât metoda costurilor pentru a stabili valoarea clădirii de 90.620 euro cu TVA, iar motivele invocate de evaluator în justificarea alegerii doar a metodei costurilor – faptul că metoda comparației de piață nu poate fi aplicată ca urmare a informațiilor insuficiente oferite de piață și, respectiv, imposibilitatea folosirii metodei de randament deoarece nu se închiriază spații în . fost reținute de instanță întrucât, la dosar există acte din care rezultă că au mai fost înstrăinate în respectiva comună spații relativ asemănătoare, cu sume mult mai mici, evaluatorul putând să utilizeze și date similare din localități adiacente pentru clădiri care corespund acelorași criterii ca și imobilul de evaluat.
A reținut totodată tribunalul că în nici una dintre expertizele avute în vedere de instanța de fond nu s-a încercat efectuarea unui studiu de piață prin intermediul agențiilor imobiliare și al anunțurilor publicitare pentru anul 2005, pentru a avea o bază de comparație, nu s-au atașat dovezi ale valorii de circulație reținută pentru imobil și nici nu s-a argumentat din punct de vedere tehnic cuantumul sumei la care s-a ajuns.
A arătat în acest sens că, în cursul urmăririi penale, parchetul a produs dovezi pentru prețurile de circulație ale terenurilor în zonă (vol. I, filele 188-220 dos. u.p.) care sunt semnificativ inferioare evaluării date de experți, iar față de valoarea dată imobilului a apreciat că experții au pornit de la o valoare pentru un imobil nou construit și nu unul edificat în 1974.
Având în vedere caracteristicile imobilului, date în primul rând de anul de construcție și mai ales de materialele înglobate și încorporate în acesta, de locul situării imobilului (într-o localitate rurală, situată pe un drum județean, dar mai departe de drumul ce leagă două orașe principale ale județului, C. și Filiași), precum și de starea de conservare în care se prezenta imobilul în anul 2005 (nelocuit de multă vreme, fără instalație de apă, de gaze sau fără alte utilități), dar și faptul că imobilul achiziționat de către inculpați era un . 4 apartamente, construit în anul 1974 și avându-se în vedere valorile date de fiecare expert, s-a ajuns la concluzia că un apartament în acest .. Scaești și fără utilități, costă mai mult decât un apartament din orașul Filiași, cu 3 camere, suprafață utilă de 60 m2, dotat cu gresie, faianță, parchet, gaze naturale, alte utilități, inclusiv condițiile sociale oferite de locație față de . condiții tribunalul a apreciat că prețul cel mai apropiat și care reflectă valoarea economică de circulație de la data achiziției este cel din expertiza întocmită în cursul urmăririi penale de către expert D..
La stabilirea pedepselor pe care le-a aplicat inculpaților instanța a avut în vedere atitudinea nesinceră a acestora, rezultatul produs prin infracțiune, dar și modalitatea concretă în care au acționat fiecare și sprijinul primit pentru aceasta de la celelalte persoane ce aveau obligația să apere interesele comunei sau ale județului, respectiv membrii comisiei de evaluare și negociere a ofertelor de vânzare-cumpărare și vânzătorul imobilului, dar având în vedere calitatea sa de membru al Consiliului Județean D..
Pentru aceleași motive a apreciat că scopul educativ-preventiv al pedepselor aplicate poate fi atins și fără executarea acestora în detenție.
Luând în considerare calitatea în care au comis infracțiunile din prezenta cauză și faptele comise, tribunalul a aplicat inculpaților pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, b, c C.p. iar în temeiul art. 71 alin. 5 C.p., a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei accesorii.
Împotriva acestei decizii, au declarat recurs P. de pe lângă Tribunalul D. și inculpații C. B. și C. I. – D..
P. decizia penală nr. 1549/23.12.2010, Curtea de Apel C. a admis recursurile declarate de parchet și inculpați împotriva deciziei penale nr. 176 din 29.04.2010, pronunțată de Tribunalul D., în dosarul nr. 6_ /2007, a casat hotărârile pronunțate în primă instanță și în apel (sentința penală nr. 26 din data de 17.03.2009 pronunțată de J. Filiași în dosarul nr. 6_ /2007 și decizia penală nr. 176 din 29.04.2010 pronunțată de Tribunalul D.) și a trimis cauza pentru rejudecare la aceeași instanță de fond – J. FILIAȘI.
Pentru a se pronunța astfel, Curtea a constatat că este fondat motivul suplimentar de recurs, dezvoltat de parchet, deoarece potrivit art. 20 alin. 1 art. 21 alin. 1 și art. 23 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 persoana care poate participa în procesul penal în calitate de parte vătămată și se poate constitui parte civilă o are . personalitate juridică, reprezentată de primar iar nu consiliul local care are doar calitate de autoritate deliberativă, lipsindu-i însă capacitatea de reprezentare în relațiile cu alte autorități administrative sau în justiție.
Or, în condițiile în care la instanța de prim grad, în calitate de parte vătămată a fost citat doar Consiliul Local Scăiești nu și . său legal, împrejurarea că instanța de apel a procedat și la citarea acestei din urmă entități nu este de natură să acopere lipsa de procedură de la prima instanță întrucât sub aspectul laturii civile, potrivit dispozițiilor art. 15 alin. 2 C.pr.pen. partea vătămată se poate constitui parte civilă în cauză „în cursul urmării penale, precum și în fața instanței de judecată, până la citirea actului de sesizare”. Mai mult decât atât, s-a arătat că în cauză constituirea de parte civilă, cu consecința necesității citării legale a persoanei care are în cauză calitate de parte vătămată constituie un aspect de o importanță deosebită deoarece existența prejudiciului reprezintă unul dintre elementele constitutive ale infracțiunii ce formează obiectul judecății – abuz în serviciu contra intereselor publice, prev. de art. 248 C.pen.
Pentru aceste considerente, constatând că judecata s-a făcut cu nelegala citare a unei părți nu s-au mai examinat celelalte motive invocate de parchet respectiv de inculpați, recursurile declarate de P. de pe lângă Tribunalul D. și inculpații C. B. și C. I. – D. fiind admise, hotărârile casate iar cauza trimisă spre rejudecare, la aceeași instanță de fond, J. Filiași, în baza art. 38515 pct 2 lit. c C.pr.pen.
În rejudecare, cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Filiași la data de 20.01.2011, sub nr._ .
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut că în cursul anului 2004, inculpatul C. B. a îndeplinit funcția de primar al comunei Scaești, inculpata C. I. D. având funcția de secretar în cadrul aceleiași instituții. În această calitate, acționând în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, au conlucrat în întocmirea documentației necesare în vederea achiziționării unei unei clădiri de la S.C. PET PREST INVEST SRL, ce urma a fi utilizată ca sediu al Primăriei și Consiliului Local Scaești.
Instanța a reținut că numitei Catargi R. M. i s-a admis acțiunea prin sentința civilă nr. 484 / 26.11.2002 pronunțată de Tribunalul D., fiindu-i astfel retrocedat imobilul în care funcționau Primăria Scaești și Consiliul Local Scaești.
Ulterior acestei date, S.C. PET PREST INVEST SRL, al cărei administrator era P. P., nașul părților și fost coleg de facultate cu inculpatul C. B., a achiziționat un imobil pe raza comunei Scaești, imobil ce a aparținut fostului SMA Scaești și care a avut destinația inițială de „. angajați”, astfel cum rezultă din contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 5410/11.12.2003. Suma plătită pentru imobilele achiziționate prin acest contract a fost de_ lei ROL cu TVA, preț care, potrivit declarației martorului P. N., este real și corespunde prețului de cumpărare achitat de . pentru clădire și terenuri.
Imobilul făcea parte din activele achiziționate de . C. de la fostul Agromec Scaești, în urma unei licitații publice, cu o sumă care depășea cu puțin 1 miliard lei ROL, astfel cum reiese din declarația martorului S. (B.) M..
P. hotărârea nr. 34/23.12.2004 emisă de Consiliul Local Scaești s-a dispus întocmirea proiectului și execuția noului local al Consiliului Local și Primăriei sau achiziționarea unei clădiri de pe raza comunei Scaești.
La data de 3 noiembrie 2005, inculpatul C. B., în calitate de primar al comunei Scaești, a emis dispoziția nr. 321 privind evaluarea și negocierea ofertelor pentru achiziționarea unei construcții ce urma să aibă destinația de sediu al Consiliului Local și Primăriei, precum și pentru achiziționarea unei clădiri în satul Valea lui P., cu destinația de cămin cultural. Legalitatea acestei dispoziții a fost verificată prin Decizia nr. 489/13 februarie 2007 a Curții de Apel C., pronunțată în dosar nr._/54/2006, stabilindu-se că a fost emisă corect, în baza HCL Scaești nr. 34/23.12.2004 și în considerarea referatului nr. 2508/03.11.2005.
P. adresa nr. 1905/25.02.2008 a Consiliului Județean D., Direcția Economică, s-a comunicat instanței că în anul 2005, prin Hotărârea nr. 194/21.12.2004, s-a aprobat repartizarea sumelor defalcate din impozitul de venit pentru echilibrarea bugetelor locale alocate județului D. prin Legea bugetului de stat pe anul 2005 nr. 511/2004, conform art. 29 din OUG nr. 45/2003 privind finanțele publice locale, suma alocată Consiliului Local Scaești pe criteriul „Achiziții, consolidări sedii de primării” fiind de 3.000.000 mii ROL (filele 149 – 150 dosar nr. 6_ /2007).
Tot la data de 03.11.2005, inculpatul a transmis cererile de ofertă nr. 2512, 2513, 2514 și 2515 către S.C. PET PREST INVEST SRL, Cooperativa de Consum Filiași, numitei Catargi R. M. și S.C. TDC S.A. Filiași.
P. adresa nr. 251/03.11.2005, inculpatul a solicitat Consiliului Județean D., desemnarea pentru a participa la licitația organizată în vederea achiziționării unei clădiri cu sediul de „Primărie” a doi reprezentanți din partea Consiliului Județean D. iar în acest sens au fost desemnați să participe la licitația organizată domnii Pappa D. R. I. și U. C. A., fără însă a se emite dispoziții scrise și a li se atribui sarcini în legătură cu desfășurarea licitației.
La data de 10.11.2005, inculpatul, în calitate de P. al Comunei Scaești, a emis dispoziția nr.336 privind evaluarea și negocierea ofertelor pentru achiziționarea unei construcții ce urma să aibă destinația de sediu al Consiliului Local și Primăriei, precum și pentru achiziționarea unei clădiri în satul Valea lui P., cu destinația de cămin cultural. Legalitatea acestei dispoziții a fost verificată prin Decizia nr. 798/07 martie 2007 a Curții de Apel C., pronunțată în dosar nr._/54/2006, stabilindu-se, de asemenea, că a fost emisă corect, în baza HCL Scaești nr. 34/23.12.2004. Pentru a se pronunța astfel, instanța de contencios administrativ a apreciat că prin HCL Scaești nr. 34/23.12.2004 a fost aprobat planul de investiții al comunei pentru anul 2005, figurând printre aceste investiții și întocmirea proiectului și execuția noului local al Consiliului Local și Primăriei sau achiziționarea de clădiri pe raza satului Scaești, hotărârea primind avizul de legalitate din partea instituției prefectului. Dispoziția nr. 336/10.11.2005 stabilea componența comisiei de evaluare și negociere a ofertelor de vânzare a clădirilor, aceasta fiind alcătuită din următorii membri: C. B., Pappa D. R. I., U. C. A., G. G., B. A., F. V. și C. I. D..
În ceea ce privește cele două hotărâri pronunțate în contencios administrativ, instanța a reținut că prin acestea s-a verificat numai legalitatea emiterii unor acte administrative, fără ca instanța să se pronunțe asupra modalității aducerii lor la îndeplinire, respectiv fără a fi verificată și legalitatea procedurii organizării licitației publice.
Analizând cererile de ofertă transmise la data de 03.11.2005, instanța a reținut că cererea adresată Cooperativei de Consum Filiași a fost emisă formal întrucât inculpatul cunoștea că această societate vânduse imobilul pe care îl deținuse anterior pe raza comunei Scaești, la data de 04.08.2004 către S.C. TDC S.A., după cum rezultă din adresa nr. 106/23.02.2004 prin care Consiliul Local Scaești primise o ofertă scrisă de vânzare a acestui imobil din partea Cooperativei de Consum. De altfel, prin adresa nr. 248/09.11.2005, Cooperativa de Consum Filiași a comunicat Primăriei Scaești că nu mai deține pe raza comunei Scaești spații care să fie apte a fi utilizate ca sediu pentru Consiliul Local și Primăria Scaești.
De asemenea, reprezentantul S.C. TDC S.A. Filiași, martorul G. I., a învederat că nu putea participa la licitație deoarece nu era încă proprietar al imobilului, nefiind plătite toate ratele. De altfel, la data de 11.11.2005, cu ocazia evaluării ofertelor primite, s-a apreciat că oferta emisă de S.C. TDC S.A. nu putea fi luată în considerare întrucât aceasta oferea spre vânzare un imobil al cărui preț nu îl achitase integral fostului proprietar.
Nu s-a putut reține nici că cererea de ofertă transmisă numitei Catargi R. M. era una serioasă, atât timp cât se cunoștea că aceasta solicita o sumă mult prea mare respectiv de 100.000 euro, sumă ce nu era prevăzută în bugetul alocat pentru achiziția noului sediu. De altfel, anterior emiterii cererilor de cumpărare a imobilelor inculpatul purtase mai multe discuții cu numita Catargi R., dar și cu cei doi avocați ai acesteia, cărora le-a oferit pe clădirea în care a funcționat Primăria până în anul 2006 suma de 30.000 euro sau echivalentul în lei a acestei sume, relatând că nu dispune de o sumă mai mare pentru achiziționarea unui sediu de primărie și că pe viitor poate să solicite Prefecturii D. suplimentarea de fonduri, iar în acest mod va putea oferi o sumă mai mare de un miliard lei. În faza de urmărire penală, numita Catargi R. M. a precizat că în situația în care primarul i-ar fi făcut o ofertă serioasă ar fi fost dispusă să negocieze, dar având în vedere oferta verbală a acestuia nu s-a mai prezentat la negocieri, ci doar a înaintat o adresă prin fax, în care își arăta disponibilitatea dea vinde clădirea în care funcționa la vremea respectivă primăria contra sumei de 100.000 euro.
Discuțiile au fost purtate doar cu P. P., în calitate de reprezentant al S.C. PET PREST INVEST SRL, negocierile fiind purtate doar de inculpat și stabilindu-se ca imobilul să fie achiziționat contra sumei de 70.000 euro.
Inculpatul nu a avut nici un document sau vreo expertiză din care să rezulte valoarea de piață a clădirii pe care urma să o cumpere de la S.C. PET PREST INVEST SRL.
În timpul negocierilor, aceste discuții au fost consemnate de inculpata C. I. și de unul din reprezentanții Consiliului Județean D., U. C. A., pe niște foi volante, urmând ca aceste însemnări să fie transcrise în cuprinsul notei de negociere. Ulterior, inculpata a tehnoredactat nota de negociere într-un alt birou, s-a reîntors cu ea la membrii comisiei și le-a solicitat acestora să o semneze, asigurându-i că în cuprinsul acesteia sunt consemnate toate discuțiile purtate atât pro cât și contra achiziționării clădirii. Nota de negociere a fost înregistrată la Consiliul Local Scaești sub nr. 2593/11.11.2005.
Însemnările depuse în dosarul nr. 6_ (filele 275 – 281 dosar nr. 6_ ) reprezintă, așa cum s-a arătat și prin raportul de expertiză criminalistică, ciornele unui proces verbal de ședință și a unei note de negociere, fiind întocmite de scriptori diferiți. Deși sunt datate 11.11.2005, textele de pe aceste înscrisuri „nu oferă elemente valorificabile din punct de vedere criminalistic pe baza cărora să se poată aprecia măcar cu aproximație vechimea materialului de scriere, respectiv pasta de pix sau a hârtiei suport. Concret nu se poate stabili dacă textele de pe actele în discuție au fost executate în același moment, nici dacă acestea au fost executate la momente diferite, nici dacă actele au fost întocmite la data pe care o poartă, respectiv 11.11.2005.”
P. urmare, aceste înscrisuri au fost apreciate doar coroborat cu restul probelor din dosar, ele nefiind suficiente pentru a dovedi că reprezintă toate discuțiile purtate cu ocazia negocierilor.
Instanța a reținut astfel, din declarațiile martorilor F. V. și G. G., că au existat divergențe de opinie cu privire la valoarea imobilului, reprezentantul Consiliului Județean D. afirmând în pauza negocierilor că acesta ar valora 35 – 40.000 euro, motiv pentru care s-a propus această sumă ca și preț de achiziție. De asemenea, au existat obiecțiuni și cu privire la modalitatea de desfășurare a negocierilor, încercându-se o contactare telefonică a reprezentanților d-nei Catargi R. M., pentru a avea mai mulți parteneri de discuție. Toate aceste aspecte trebuiau consemnate în procesul-verbal de ședință.
Mai mult, aceste înscrisuri au fost contrazise de declarațiile martorilor care au susținut că s-au opus achiziționării clădirii, din cauza deficiențelor acesteia, deficiențe confirmate și de rapoartele de expertiză întocmite atât în dosarul de urmărire penală, cât și în dosarul nr. 6_ /2007 al Judecătoriei Filiași.
Urmare a negocierilor, s-a încheiat contractul de vânzare – cumpărare între . SRL și CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI SCAEȘTI, autentificat sub nr. 5999/23.11.2005 la BNP Cernobai C. E., contract în care s-a consemnat că prețul vânzării este în sumă de 70.000 euro inclusiv TVA, 1 euro = 3,6663 lei, plata făcându-se prin virament în contul societății vânzătoare, conform OP nr. 345/23.11.2005, iar stabilirea prețului s-a făcut în baza notei de negociere nr. 2593/2005.
Imobilul nu a fost observat nici cu această ocazie, ci ulterior, la 30.12.2005, și atunci fugitiv, astfel cum rezultă din declarațiile martorilor D. A. – C. și M. E..
Analizând procedura de achiziție a imobilului, instanța a reținut că autoritatea contractantă nu a respectat prevederile legale privind achizițiile publice, respectiv HG nr. 461/2001 și OUG nr. 60/2001 în vigoare la momentul organizării cererii de ofertă.
Este adevărat că, în conformitate cu dispozițiile art. 8 alin. 1 lit. f din OUG nr. 60/2001, autoritatea contractantă nu avea obligația respectării acestui act normativ, obiectul contractului fiind cumpărarea sau închirierea, prin orice mijloace financiare, de terenuri/clădiri/alte bunuri imobiliare existente. Cu toate acestea, conform aceluiași text de lege s-a arătat că autoritatea contractantă are obligația de a atribui contractul de achiziție publică pe baza respectării unor criterii de natură economică și, în măsura în care este posibil, prin utilizarea sistemului concurențial adaptat la specificul achiziției.
Deveneau astfel aplicabile dispozițiile art. 31 din HG nr. 461/2001, potrivit cărora atribuirea contractelor de achiziție publică, pentru care nu este prevăzută obligația autorității contractante de a aplica prevederile ordonanței, se realizează de regulă pe baza unor norme procedurale interne care trebuie să fie elaborate de fiecare autoritate contractantă și care vor fi adaptate specificului contractelor ce urmează să fie atribuite. În oricare dintre cazurile în care nu este prevăzută obligația aplicării prevederilor ordonanței autoritatea contractantă are totuși obligația de a atribui contractul de achiziție publică pe baza respectării unor criterii de natură economică și, în măsura în care este posibil, prin utilizarea sistemului concurențial adaptat la specificul achiziției.
Având în vedere că cererile de ofertă transmise la data de 03.11.2005 adresate Cooperativei de Consum Filiași, S.C. TDC S.A. și numitei Catargi R. M. au fost numai o formalitate, existând certitudinea că acestea nu puteau formula oferte valabile, prima instanță a reținut că nu a existat un sistem concurențial adaptat la specificul achiziției.
În ceea ce privește criteriile de natură economică, acestea au fost apreciate în funcție de starea și valoarea imobilului achiziționat.
Instanța a reținut că nu s-au elaborat nici norme procedurale interne de către Consiliul Local Scaești pentru achiziția imobilului, optându-se pentru procedura cererii de ofertă, astfel cum era reglementată de dispozițiile OUG nr. 60/2001, autoritatea contractantă asumându-și astfel toate obligațiile derivând din această opțiune.
În speță s-a reținut de către prima instanță că principiile statuate în art. 2 din OUG nr. 60/2001, care stau la baza atribuirii contractului de achiziție publică au fost încălcate prin favorizarea unei singure oferte.
S-a arătat și că, nu au fost respectate nici cerințele art. 28 din același act normativ, potrivit căruia în cazul aplicării procedurii prin cerere de ofertă numărul de furnizori, executanți sau de prestatori, cărora autoritatea contractantă trebuie să le transmită invitația de participare, este de cel puțin 5, cu condiția să existe un număr suficient de potențiali ofertanți. Autoritatea contractantă are dreptul de a publica și un anunț privind aplicarea procedurii prin cerere de ofertă într-o publicație de circulație națională. În cazul în care nu primește cel puțin două oferte corespunzătoare autoritatea contractantă are obligația de a repeta procedura, prin transmiterea invitației de participare și către alți furnizori, executanți sau prestatori de la care există premisele obținerii de ofertă. În cazul în care, în urma repetării procedurii, autoritatea contractantă primește o singură ofertă corespunzătoare, aceasta are dreptul fie de a atribui contractul de achiziție publică ofertantului respectiv, fie de a repeta procedura.
S-a mai reținut că, prin procesul – verbal întocmit cu ocazia controlului efectuat de către Curtea de Conturi a României – Camera de Conturi Județul D. (filele 534 – 548 dosar de urmărire penală) s-a constatat că negocierea nu a avut la bază un raport de evaluare din care să rezulte valoarea de piață a imobilului, respectiv a terenului și, deși prin cererea de ofertă s-a solicitat numai imobil pentru sediu primărie, s-a negociat și s-a acceptat achiziționarea unor bunuri care nu au fost solicitate în cererile de ofertă: livadă pruni, stație de pompe, bazine de apă cu o suprafață de 100 mp, pe care ofertantul le-a estimat la o valoare de 25.000 euro, cu mențiunea ca vânzătorul să aibă acces la stația de pompe și bazinele de apă.
Instanța a apreciat că, în calitate de primar și membru în comisia de evaluare, inculpatul C. B. a încălcat atât dispozițiile OUG nr. 60/2001, organizând în mod voit defectuos cererea de oferte, cât și dispozițiile OMFP nr. 1792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice, acceptând achiziționarea unor bunuri care nu au fost solicitate prin cererea de ofertă, fără a avea la bază o evaluare, contrar dispozițiilor pct. 1 alin. 14 și 15, ordonanțând la plată suma de 256.641 lei RON fără a avea la bază proces-verbal de recepție privind starea fizică și funcțională a imobilului, contrar dispozițiilor pct. 2 alin. 3 și pct. 3 alin. 1 și alin.5, efectuând plata contravalorii facturii fiscale nr._/23.11.2005 fără ca aceasta să poarte viza „B. de plată”, contrar pct. 2 alin. 6 și pct. 4 alin. 7.
În ceea ce privește starea imobilului achiziționat, instanța a reținut că raportul de expertiză tehnică întocmit în dosar nr. 101/F/1998 al Tribunalului D. atestă faptul că valoarea de circulație a bunurilor imobile aferente sediului . este de_ lei ROL, în ceea ce privește clădirea expertul consemnând că prezintă fisuri din cauza tasărilor pronunțate, finisaj inferior și necesită lucrări de intervenție la structură (filele 133 – 134 dosar nr. 6_ /2007).
Din procesul-verbal de predare – primire imobil întocmit la data de 30.12.2005 și înregistrat la Primăria .. 2907 (fila 80 dosar de urmărire penală) s-a reținut că recepția acestuia nu s-ar fi făcut cu atenție, fiind credibile declarațiile martorilor potrivit cărora acest proces – verbal a fost scris după dictare, cel care a conceput cuprinsul fiind P. P., reprezentant al . SRL.
De altfel, ulterior întocmirii acestui proces-verbal de predare – primire, s-a mai întocmit un proces – verbal prin care s-a consemnat starea imobilului, proces-verbal înregistrat la Primăria .. 268/26.01.2006 (filele 652 – 655 dosar urmărire penală). Constatările vizând starea fizică a clădirii au fost notate de reprezentanții Consiliului Județean D. pe o agendă, după care au fost consemnate în procesul – verbal întocmit la sediul Primăriei. Stările de degradare ale clădirii constatate la data verificării, respectiv 26.01.2006, astfel cum au fost evidențiate în procesul-verbal, se refereau în principal la tencuieli cu fisuri, tâmplărie degradată, lipsa ușilor la unele sobe, infiltrații la plafonul etajului, lipsa unor geamuri, instalații sanitare incomplete și nefuncționale, iar la exterior soclul era degradat, jgheaburi și burlane incomplete și fisuri în tencuieli. Degradarea imobilului s-a reținut și din declarația martorilor V. D. – V. și P. G..
Referitor la raportul de expertiză întocmit în dosar nr. 6_ /2007 de către experții V. C., I. C. și A. M. s-a arătat că prin acesta s-a consemnat, pe de o parte, că nu s-a întocmit o anexă de calcul cu explicarea prețului de 70.000 euro, defalcat în funcție de valoarea terenului, valoarea bazinului subteran și a lucrărilor exterioare, valoarea sediului, pentru a se observa clar ce sumă a fost achitată pentru clădire. Pe de altă parte, deși experții desemnați afirmă că nu sunt necesare lucrări de intervenții la structură, în aceeași frază consemnează că „eventuale lucrări de sunfundații în zonele cu tasări trebuind a fi dispuse printr-o expertiză tehnică de specialitate” (fila 221 dosar nr. 6_ /2007). Aceeași experți fac referire la constatările făcute la 25.04.2006 de inginerii constructori din cadrul . C., care au fost: cedare a trotuarului exterior și deteriorări parțiale, tasare la colțul de NV cu o crăpătură în zidărie, fiind necesare subfundații, deteriorarea burlanelor, care provoacă scurgeri de ape pluviale pe fațadă, uzură avansată a tâmplăriei de lemn, deteriorare a instalațiilor sanitare și a obiectelor sanitare (fila 223 dosar nr. 6_ /2007), fără însă a arăta cum au ajuns la concluzia contrară, respectiv că este vorba de o clădire funcțională, în care se poate amenaja un sediu de Primărie. Tot în raportul de expertiză s-a arătat că se face referire la faptul că această clădire are o vechime de 33 de ani (decembrie 2005 – 1972), că după cumpărare au fost necesare lucrări substanțiale, în anii 2006 – 2007 efectuându-se lucrări în sumă de 42.680,1 RON, lucrări ce au fost însă incomplete, astfel că la momentul întocmirii raportului de expertiză (22.05.2008) clădirea era parțial funcțională, respectiv aripa din stânga a clădirii la parter și etaj.
În celălalt raport de expertiză întocmit în cauză de către expert C. D. A. (depus la termenul din 03.02.2009), s-a arătat că s-a consemnat că lucrările de amenajare și reparații minime pentru a face imobilul funcțional au costat 40.839,70 lei, totalul cheltuielilor legate de achiziționarea și redarea funcționalității minime a imobilului fiind de 279.481 lei (fila 340 dosar nr. 6_ /2007).
Referitor la ambele rapoarte de expertiză, mai sus menționate s-a arătat că, deși ajung la concluzia că respectiva clădire putea fi folosită drept sediu pentru o Primărie, rețin totuși neajunsurile acesteia, minimalizându-le și neoferind explicații logice pentru înlăturarea concluziilor anterioare privind necesitatea efectuării de subfundații, dată fiind tasarea pe latura de NV.
Instanța a apreciat că toți cei patru experți numiți în dosar nr. 6_ /2007 nu au făcut decât să confirme că acea clădire nu corespundea din punct de vedere al compartimentărilor destinației ce urma a-i fi atribuită, că instalațiile sanitare și de încălzire erau degradate, tocăria, dar și instalația electrică, precum și zugrăveala, erau într-un stadiu avansat de degradare iar clădirii trebuia să i se facă un acoperiș nou în formă de șarpantă întrucât terasa acesteia era deteriorată, prin aceasta infiltrându-se în interior apele pluviale.
Relevante s-au reținut în acest sens și planșele fotografice realizate cu ocazia cercetării la fața locului (filele 96 – 170 d.u.p.).
Aceeași concluzie s-a desprins și din raportul de expertiză întocmit de expert tehnic D. M. în faza de urmărire penală, unde s-a arătat că există crăpături în ziduri din cauza tasării fundațiilor pe colțul de NV.
Planșele fotografice și concluziile rapoartelor de expertiză s-au coroborat cu declarațiile martorilor, date atât în faza de urmărire penală, cât și în faza de cercetare judecătorească.
Față de aceste aspecte, instanța a reținut că prin îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu, inculpații au colaborat la achiziționarea unui imobil nefuncțional, producând astfel o tulburare însemnată bunului mers al activității Primăriei și Consiliului Local Scaești.
Privitor la valoarea clădirii, instanța a reținut că prin OP nr. 345/23.11.2005 CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI SCAEȘTI a achitat către . SRL, potriivit contractului de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 5999/23.11.2005 la BNP Cernobai C. E., suma de 256.641 lei RON.
Această sumă a fost calculată în condițiile în care valoarea altor clădiri de pe raza aceleiași localități era mult mai mică. Astfel, din raportul de evaluare întocmit pentru Cooperativa de Consum Filiași rezultă că obiectul „M. universal cu bufet al Cooperativei de consum .”, cu o suprafață construită de 239,34 mp și birouri de 54 mp a fost evaluat la 19.07.2004 la suma de 36.300 RON (_ lei ROL).
Din declarația privind stabilirea impozitului pe clădiri (fila 85 dosar de urmărire penală) depusă de . SRL la Consiliul Local Scaești la data de 10.01.2005 a reieșit că valoarea de impozitare a clădirii era de_ lei ROL.
De altfel, și din declarația martorului F. V. (fila 375 dosar urmărire penală) reiese că d-l P., reprezentantul Consiliului Județean D., ar fi afirmat că în opinia sa imobilul avea o valoarea de 35.000 – 40.000 euro, motiv pentru care a propus achiziționarea imobilului cu această sumă, dar d-l P. P. s-a opus.
Nu au fost reținute nici concluziile raportului de evaluare întocmit de ing. R. A., deoarece, pe de o parte, acesta a fost întocmit pro parte, în favoarea . SRL, care l-a solicitat, iar pe de altă parte suma calculată nu ține cont și de metoda comparației, deși au avut loc tranzacții imobiliare în zonă. Mai mult, expertul arată că pentru elaborarea raportului au fost disponibile numai procesul-verbal de recepție definitivă și evidența contabilă. Mai mult, s-a arătat că prin acesta, deși se folosește metoda costului în evaluarea imobilului, evaluatorul consemnează în mod eronat că spațiul ar fi servit anterior ca și birouri, nu ține cont în calculul deprecierii fizice de lipsa jgheaburilor, burlanelor, de degradarea zugrăvelii, de existența în stare nefuncțională a instalației electrice și sanitare. Nu este calculată corect nici deprecierea funcțională, constând în neadecvarea clădirii, precum și lipsa instalațiilor și echipamentelor aferente și nici deprecierea economică. Astfel, deși chiar expertul arată că nu există tranzacții imobiliare, respectiv nu există oferte de preț pentru astfel de spații în zonă, pe baza cărora să poată fi aplicată metoda comparației, în momentul în care calculează deprecierea economică, apreciază că există cerere în zonă, contrazicându-se în cadrul aceluiași raport de evaluare. P. urmare, s-a reținut că imobilul este în mod evident supraevaluat prin acest raport întocmit special anterior organizării licitației.
De altfel, s-a arătat că în contractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 5410/11.12.2003, încheiat între . și . SRL (filele 626 – 627 dosar urmărire penală), prețul imobilului situat în ., jud. D. apare ca fiind de 35.700.000 lei ROL preț teren și_ lei ROL preț construcție, cu TVA inclus.
P. raportul de expertiză tehnică întocmit în dosarul de urmărire penală de către expert tehnic D. M. s-a stabilit că valoarea de piață a imobilului la nivelul lunii noiembrie este de 113.833,56 RON, suma achitată de către Consiliul Local Scaești fiind mai mare cu 142.807,44 RON. (fila 243 d.u.p.)
Instanța a înlăturat concluziile celorlalte rapoarte de expertiză, având în vedere atât omisiunile privind starea de degradare a imobilului, astfel cum s-a analizat mai sus, cât și faptul că, așa cum arată și expert D. M. în răspunsul la obiecțiuni, experții ajung să calculeze valoarea unui apartament din imobilul situat în . preț mai mare de 2 ori decât prețurile practicate la un apartament situat în Filiași, dotat cu gresie, faianță, parchet și gaze naturale.
În drept, s-a arătat că fapta funcționarului public C. B., care în calitate de primar al ., cu știință, în mod defectuos achiziționarea unui imobil care urma să fie folosit ca sediu pentru Primăria și Consiliul Local Scaești, cauzând o tulburare însemnată bunului mers al acestor instituții, precum și un prejudiciu de 142.807,44 lei RON întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu prevăzută de art. 248 C.pen.
De asemenea, fapta funcționarului public C. I. D., care în calitate de secretar al Primăriei ., cu știință, în calitate de autor, la organizarea în mod defectuos a achiziționării unui imobil care urma să fie folosit ca sediu pentru Primăria și Consiliul Local Scaești, cauzând o tulburare însemnată bunului mers al acestor instituții, precum și un prejudiciu de 142.807,44 lei RON întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu prevăzută de art. 248 C.pen.
Elementul material al infracțiunii reținute s-a constatat ca reprezentat de acțiunea de organizare a cererii de ofertă și achiziționare a unui imobil în alte condiții, împrejurări, modalități, termene decât cele reglementate de OUG nr. 60/2001, HG nr. 461/2001 și OMFP nr. 1792/2002, acțiune care trebuia efectuată de funcționarii publici conform atribuțiilor de serviciu.
Urmarea socialmente periculoasă s-a reținut constând în tulburarea însemnată a bunului mers al activității Primăriei și Consiliului Local Scaești sau o pagubă patrimoniului acestuia.
Tulburarea adusă bunului mers s-a arătat că rezidă în atingerea la adresa funcționării în bune condiții a activității Primăriei și Consiliului Local Scaești și a afectat funcționarea ireproșabilă a acestora, fiind o tulburare de o anumită proporție și gravitate, prin lipsirea de posibilitatea de a-și achiziționa un sediu corespunzător. S-a reținut că aceasta este o tulburare reală, efectivă, determinată și constatabilă care se manifestă sub forma stânjenirii, îngreunării activității
Instanța de judecată a ținut seama de unele împrejurări concrete ale săvârșirii faptelor de către inculpați, și anume a apreciat activitatea abuzivă a celor doi inculpați s-a răsfrânt negativ asupra organizării judicioase a întregii activități Primăriei și Consiliului Local, a bunei gospodăririi a fondurilor materiale și bănești ale unității, a îndeplinirii integrale și la timp a obiectivelor unității, a siguranței la locul de muncă, a necesității asigurării unui loc de muncă proprice.
A doua urmare prevăzută în art. 248 C. pen. s-a arătat că a constat în producerea unei pagube unui organ sau instituții de stat. Această pagubă s-a reținut ca reală, certă, efectivă, evaluată prin raportul de expertiză întocmit de expert D. M. la 142.807,44 lei RON.
Între fapta funcționarilor publici și rezultatul produs (o tulburare însemnată și o pagubă patrimoniului unității), s-a reținut ca existentă și legătura de cauzalitate, care rezultă din împrejurările concrete descrise mai sus.
Infracțiunile reținut s-a arătat că au fost comise cu intenție directă, inculpații prevăzând că prin faptele lor se va cauza o tulburare însemnată bunului mers al activității unor instituții de stat, precum și un prejudiciu însemnat acestora și urmărind rezultatul faptei lor.
La individualizarea pedepselor ce au fost aplicate inculpaților, s-a avut în vedere îndeplinirea scopului pedepsei, potrivit art. 52 C.pen., precum și criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C.pen, respectiv limitele de pedeapsă fixate în partea specială, gradul de pericol social al faptelor săvârșite, persoana infractorului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Instanța a reținut că ambii inculpați nu au antecedente penale, au avut o conduită bună înainte de săvârșirea infracțiunii, au studii superioare și fac parte din familii organizate, asumându-și responsabilitățile sociale. Pe de altă parte, s-a reținut că niciunul din cei doi inculpați nu a recunoscut fapta săvârșită, ambii considerându-se nevinovați și manifestând nepăsare față de valorile sociale lezate. La stabilirea pdepselor, instanța a avut în vedere și cuantumul mare al prejudiciului, tulburarea însemnată adusă bunului mers al Primăriei și Consiliului Local Scaești, precum și responsabilitatea sporită pe care trebuiau să o manifeste față de valorile sociale cei doi inculpați în funcțiile de primar, respectiv secretar al Primăriei Scaești.
În ceea ce-l privește pe inculpatul C. B., instanța a reținut că, alegându-l primar, comunitatea i-a acordat o deosebită încredere, acesta înșelând așteptările cetățenilor prin folosirea poziției sale în scopul asigurării unui folos injust pentru o terță persoană.
Pentru motivele arătate mai sus, instanța a apreciat că pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare în cazul inculpatului C. B., respectiv 1 an închisoare în cazul inculpatei C. I. D., este aptă să realizeze și scopul sancționator prevăzut de art.52 C.pen.
Apreciind că scopul preventiv-educativ al pedepsei poate fi atins și fără privare de libertate, instanța a făcut aplicarea în cauză a dispozițiile art. 81 alin. 1 și 2 C.p. deoarece inculpații nu au antecedente penale, fiind la primul conflict cu legea penală, au avut o bună conduită înaintea săvârșirii faptelor.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs P. de pe lângă J. Filiași și inculpații în termen și motivat.
În motivarea recursului, parchetul într-un prim motiv a arătat că hotărârea instanței de fond este nelegală întrucât în mod greșit a fost interzis ca pedeapsă accesorie dreptul de a alege al inculpaților potrivit art. 64 lit. a teza I-a Cp. deoarece acest drept nu are legătură cu natura infracțiunii deduse judecății.
În cel de-al doilea motiv de recurs formulat de parchet s-a arătat că hotărârea primei instanțe este nelegală datorită aplicării greșite a prevederilor art. 118 alin. 1 lit. c Cp. privind confiscarea sumei de 142.807,44 lei reprezentând contravaloarea prejudiciului, în condițiile în care în cauză s-a luat act că nu există constituire de parte civilă iar prejudiciul produs prin infracțiunea dedusă judecății nu a fost recuperat.
În ultimul motiv de recurs parchetul a criticat sentința recurată pentru netemeinicie determinată de aplicarea greșită a criteriilor de individualizare prev. de art. 72 Cp. ceea ce a determinat stabilirea pedepselor aplicate inculpaților într-un cuantum mult prea mic, raportat la gravitatea faptelor săvârșite, împrejurările comiterii acestora, poziția nesinceră a inculpaților pe parcursul urmăririi penale și a cercetării judecătorești și atitudinea față de prejudiciul cauzat care a rămas nerecuperat.
În motivele de recurs formulate de inculpatul C. B. acesta a susținut că în mod eronat a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 248 Cp. întrucât nu este întrunit conținutul constitutiv al acestei infracțiuni atât sub raportul laturii obiective cât și cel al laturii subiective.
Referitor la latura obiectivă a infracțiunii s-a arătat că în sarcina inculpatului s-a reținut organizarea cererii de ofertă și achiziționare a sediului primăriei comunei Scaești în alte condiții, împrejurări, modalități și termene decât cele reglementate de OUG 60/2001, HG 461/2001 și OMFP 1792/2002, însă probele administrate în cauză dovedesc contrariul.
Astfel, legalitatea dispoziției nr. 321/03.11.2005 a primarului comunei Scaești a fost constată definitiv și irevocabil prin decizia nr. 489/13.02.2007 a Curții de Apel C.. De asemenea legalitatea dispoziției nr. 336/10.11.2005 a primarului comunei Scaești a fost constatată definitiv și irevocabil prin decizia nr. 798/07.03.2007 a Curții de Apel C..
Activitatea ulterioară acestor dispoziții s-a desfășurat în deplină concordanță cu dispozițiile legale ce reglementau procedura de achiziție a imobilului, respectiv art. 8 alin. 1 lit. f și alin. 2 din OUG 60/2001 potrivit cărora autoritatea contractantă nu are obligația de a aplica prevederile acestui act normativ dacă contractul are ca obiect cumpărarea de terenuri/clădiri/alte bunuri imobiliare. În aceste situații autoritatea contractantă având obligația de a atribui contractul de achiziție publică pe baza respectării unor criterii de natură economică și, în măsura în care este posibil, prin utilizarea sistemului concurențial adaptat la specificul achiziției. Inculpatul a arătat că în baza acestor dispoziții legale a optat pentru procedura prin cerere de oferte respectând dispozițiile art. 28 din OUG 60/2001 potrivit cărora în cazul aplicării acestei proceduri numărul de furnizori executanți sau de prestatori cărora autoritatea contractantă trebuie să le transmită invitația de participare este de cel puțin 5, cu condiția să existe un număr suficient de potențiali ofertanți. Potrivit procedurii adoptate inculpatul a arătat că s-au transmis patru cereri de ofertă întrucât pe raza localității nu existau alte construcții identificate ce ar fi putut servi scopului achiziției iar cererea de ofertă adresată atât Cooperativei de Consum Filiași cât și . s-a formulat către ambele întrucât la acea dată nu se știa care este adevăratul titular al dreptului de proprietate asupra clădirii.
Potrivit procesului verbal nr. 2691/11.11.2005 dat fiind faptul că . și Cooperativa de Consum Filiași nu tranșaseră problema proprietății asupra imobilului au rămas ca oferte conforme numai cea a . SRL și cea a doamnei Catargi R. M., alin. 2 al art. 28 din OUG 60/2001 permițând continuarea procedurii în această situație. În consecință procedura a continuat fiind declarată câștigătoare . SRL la suma de 70.000 euro inclusiv TVA.
Inculpatul a arătat și că pe parcursul derulării procedurii nu a influențat pe ceilalți membrii ai comisiei și nu a făcut presiuni asupra lor, nu a avut obiecțiuni privind activitatea de negociere și prețul final.
Cererea de ofertă adresată doamnei Catargi R. M. nu poate fi apreciată ca una formală întrucât așa cum rezultă chiar din depoziția acesteia, suma avansată de inculpat înainte de pornirea procedurii pentru imobilul aparținând acestui ofertant era în jur de 50.000 – 60.000 euro iar nu 30.000 așa cum se reține în actul de sesizare a instanței, însă ofertantul a solicitat suma de 100.000 euro.
Inculpatul nu avea de unde să știe că acest ofertant nu va participa la negocieri.
S-a arătat că nici cererile de ofertă adresate Cooperativei de Consum Filiași și . nu sunt formale față de dispozițiile legale incidente întrucât acestea nu erau necesare iar dacă inculpatul nu avea convingerea că una dintre societăți ar fi putut participa efectiv la negociere nu ar fi făcut aceste cereri de ofertă.
S-a concluzionat că inculpatul a asigurat în cadrul procedurii concurența posibilă aceasta fiind însă limitată de condițiile de natură obiectivă (lipsa unor alte construcții conforme scopului achiziției pe raza comunei).
În ce privește respectarea criteriilor de natură economică impuse de art. 8 alin. 2 din OUG 60/2001, s-a arătat că imobilul achiziționat îndeplinea condițiile necesare după destinație potrivit probelor administrate în cauză.
Relativ la încălcarea dispozițiilor OMFP 1798/2002 prin acceptarea achiziționării unor bunuri care nu au fost solicitate prin cererea de ofertă s-a arătat că aceste acte materiale nu au fost reținute în sarcina inculpatului prin actul de sesizare iar instanța de fond nu a procedat potrivit art. 335 la extinderea acțiunii penale față de acestea. Trecând de acest aspect procedural s-a arătat că în prețul de 70.000 euro nu au fost incluse și celelalte bunuri odată preluate cu clădirea și terenul aferent (fântână, bazine) nu au intrat în prețul de 70.000 euro ele fiind preluate fără a se achita vreun preț și fără a se pretinde ceva din partea vânzătorului imobilului.
De asemenea cu privire la expertizele efectuate în cauză s-a arătat în esență că în mod greșit au fost înlăturate cele întocmite în faza de judecată în contextul în care acestea lămuresc în totalitate obiectivele stabilite, răspund justificat obiecțiunilor formulate și ajung la concluzii sensibil asemănătoare atât în ce privește starea imobilului din noiembrie 2005 dar și concordanța dintre valoarea de piață și prețul plătit, caracterul funcțional al clădirii în raport cu destinația sa, tipul, volumul și prețul lucrărilor ulterioare realizate la imobil.
În aceste condiții inculpatul a respectat disp. art. 14 din OUG 60/2001 respectiv principiile achizițiilor publice și ca urmare activitatea inculpatului nu poate fi privită din punctul de vedere al elementului material al infracțiunii de abuz în serviciu.
S-a susținut că nu există nici urmarea socialmente periculoasă prev. de art. 248 Cp. respectiv cauzarea unei pagube patrimoniului părții vătămate, prețul achitat fiind în concordanță cu valoarea de piață a imobilului.
Mai mult, Primăria și Consiliul Local Scaești s-au mutat și funcționează în respectivul sediu fără să fi existat vreo sincopă în activitatea lor astfel că nu se poate reține nici împrejurarea că s-ar fi produs a tulburare însemnată a activității autorităților locale.
Referitor la latura subiectivă a infracțiunii de abuz în serviciu s-a arătat că aceasta presupune ca formă a vinovăției intenția, în speță însă inculpatul neprevăzând, neurmărind și neacceptând posibilitatea producerii vreunui rezultat din cele vizate de art. 248 Cp.
P. motivele de recurs formulate de inculpata C. I. D. s-a arătat că vinovăția inculpatei reținută de prima instanță nu se bazează pe probe certe indubitabile care să înfrângă prezumția de nevinovăție de care aceasta se bucură, ci pe supoziția că aceasta a avut un interes în achiziționarea imobilului ofertat de . SRL, față de faptul că reprezentantul acestei societăți era nașul de cununie al inculpatei, inculpata fiind și cumnata coinculpatului C. B.. Nu s-a dovedit însă în mod obiectiv existența unei înțelegi frauduloase între aceștia.
S-a reținut prin sentința recurată și că inculpata și-a îndeplinit defectuos atribuțiile de serviciu cu referire la organizarea achiziției publice fără însă să se observe fișa postului inculpatei prin care nu are nici o atribuție în acest domeniu. Mai mult, inculpata nu a avut nici o participație la organizarea achiziției publice, implicarea sa datorându-se doar faptului că prin dispoziția nr. 336 din 10.11.2005 a primarului comunei Scaești a fost numită ca secretar al Comisiei de evaluare și negociere a ofertelor de vânzare cumpărare având sarcina de a întocmi numai documentele de lucru ale ședinței respectiv procesul verbal de deschidere și analiză a ofertelor și nota de negociere.
Discuțiile purtate în cadrul Comisiei de evaluare și negociere au fost cuprinse în nota de negociere înregistrată la C.L. Scaești sub numărul 2593/11.11.2005 acest înscris fiind tehnoredactat la calculatorul instituției și apoi semnat de toți membrii comisiei.
Acuzațiile aduse inculpatei în sensul că nu a consemnat în nota de negociere opozițiile formulate de unii membrii ai comisiei, scop în care ar fi distrus și foile volante pe care consemnase discuțiile purtate în timpul negocierilor nu au fost confirmate de probele administrate. Foile volante pe care au fost consemnate discuțiile din cadrul comisiei au fost găsite pe parcursul cercetării judecătorești iar în cuprinsul acestora nu există nici o mențiune în sensul că vreunul din membrii comisiei s-ar fi opus achiziției imobilului proprietatea . SRL. Mai mult nota de negociere în format tehnoredactat în conținutul căreia nu există vreo mențiune cu privire la opoziția vreunuia din membrii comisiei a fost semnată de toți cei șapte membri participanți fără vreo obiecțiune, împrejurări ce coroborate cu declarațiile martorilor U. C. A., Pappa D. R. I. și B. A. infirmă depozițiile martorilor F. V. și G. G. reținute ca veridice de prima instanță.
P. motivele de recurs formulate de inculpată s-au făcut și mențiuni cu privire la legalitatea derulării procedurii achiziției publice similare celor arătate cu ocazia prezentării motivelor de recurs formulate de inculpatul C. B..
Analizând recursurile formulate în cauză potrivit disp. art. 3856 alin. 3 C.p.p., Curtea reține că recursul formulat de P. de pe lângă J. Filiași este nefondat iar recursurile formulate de inculpați sunt fondate pentru următoarele considerente:
În prealabil Curtea constată că prin rezoluția din 23 martie 2006 (fila 10 vol. dosar urmărire penală) s-a început urmărirea penală cu privire la inculpații trimiși în judecată în prezenta cauză dar și cu privire la numiții G. G., B. A., F. V., Pappa D. R. I. și U. C. A. tot pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 248 cod penal cu privire la aceștia s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală prin actul de sesizare al instanței, aceștia fiind propuși tot prin actul de sesizare ca martori.
De asemenea, prin procesul verbal din 24 mai 2006 s-a început urmărirea penală împotriva numiților: P. V., D. C. A., Chisa N. și M. E. cercetați pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual incriminată în art. 289 cod penal și cu privire la aceștia dispunându-se scoaterea de sub urmărire penală prin rechizitoriu și fiind propuși ca martori.
În aceste condiții declarațiile persoanelor mai sus arătate în faza de urmărire penală propuse ca martori prin actul de sesizare vor fi analizate în contextul art. 69 cod procedură penală considerându-se a fi relevante numai în măsura în care se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză, deoarece dat fiind calitatea acestor persoane pe parcursul urmăririi penale este firesc ca aceștia să încerce să se disculpe de acuzațiile aduse inclusiv prin indicarea ca vinovate de faptele analizate a altor persoane.
În raport de cele mai sus precizate, reanalizând întregul material probator administrat în cauză reține următoarea stare de fapt:
Ca urmare a faptului că imobilul în care își desfășurau activitățile autoritățile locale ale comunei Scaești jud. D. a fost revendicat și redobândit de proprietara acestuia numita Catargi R. M. (sentința civilă nr. 484/26.11.2002 a Tribunalul D., irevocabilă prin decizia nr. 5701/19.10.2004 a ICCJ), a intervenit necesitatea achiziționării sau construirii unui nou sediu al autorităților locale ale comunei.
În acest sens, prin HCJ 194/21.12 2004 s-a repartizat Consiliului Local Scaiești suma de 3.000.000 lei în vederea achiziționării unui sediu al autorităților locale.
Referitor la această sumă Curtea reține că deși prin adresa nr. 3560/17.04.2006 a Consiliului Județean D. se menționează în mod corect că aceasta reprezintă sumă defalcată din impozitul pe venit, nu poate fi reținută ca temeinică concluzia la care se ajunge în sensul că dacă suma defalcată în vederea achiziționării unui sediu al autorităților locale nu au fost utilizată la sfârșitul anului aceasta urma a fi trecută în fondul de rulment al comunei potrivit art. 54 din OUG 45/2003.
În acest sens se are în vedere că potrivit art. 2 pct. 28 din OUG 45/2003 în forma sa în vigoare la data faptelor analizate în cauză. excedentul bugetar reprezintă parte a veniturilor bugetare ce depășește cheltuielile bugetare într-un an bugetar.
Deși suma repartizată Consiliului Local Scaiești prin HCJ 194/21.12 2004 în vederea achiziționării unui sediu al autorităților locale reprezintă o sumă defalcată în accepțiunea art. 2 pct. 47 din OUG 45/2003 respectiv parte alocată unităților administrativ-teritoriale din unele venituri ale bugetului de stat, în vederea echilibrării bugetelor proprii ale acestora și finanțării unor activități descentralizate sau cheltuieli publice noi, potrivit prevederilor OUG 45/2003, ale legii bugetului de stat și legii de rectificare a acestuia și se înscrie în categoria veniturilor bugetare potrivit art. 1 pct. 52 și art. 5 alin. 1 lit. b din OUG 45/2003 aceasta este supusă principiului anualității potrivit căruia veniturile și cheltuielile bugetare sunt aprobate, în condițiile legii, pe o perioadă de un an, care corespunde exercițiului bugetar (art. 11 pct. 1 din OUG 45/2003).
Potrivit art. 54 alin. 1 din OUG 45/2003 excedentul anual al bugetului local, care se utilizează în final pentru constituirea fondului de rulment este cel ce rezultă la încheierea exercițiului bugetar, după efectuarea regularizărilor în limita sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat.
Din dispoziția legală mai sus citată rezultă cu claritate că sumele defalcate din veniturile bugetului de stat nu treceau în fondul de rulment al comunei ci erau supuse regularizării.
Cele mai sus arătate fac pertinentă apărarea inculpatului C. B. în sensul că a demarat procedura de achiziție a sediului autorităților locale ale comunei spre finele anului 2005 văzând că nu se poate demara până la sfârșitul anului construcția unui sediu nou și fiind încredințat că suma anterior alocată în vederea achiziționării sediului urma a fi restituită la sfârșitul exercițiului bugetar către bugetul consolidat al statului.
Același aspect rezultă și din adresa nr. 1468/29.08.2005 către Prefectura jud. D. în care primarul . B., își exprimă îngrijorarea în sensul că dacă nu se va demara construcția unui sediu nou până la finele anului 2005 va pierde finanțarea acordată anterior.
P. HCL Scaești nr. 34/23.12.2004 (avizată pentru legalitate prin referatul nr. 1361/30.03.2005) s-a aprobat programul de acțiuni ce urmau a se realiza în localitate în anul 2005 unde la capitolul investiții era prevăzut întocmirea proiectului și execuția noului local al consiliului local și primăriei sau achiziționarea unei clădiri pe raza satului Scaești în acest scop.
Această hotărâre este concordantă cu propunerea votată de consiliul local la aceeași dată așa cum rezultă din procesul verbal de ședință (fila 29 vol. 1 dosar de urmărire penală).
Referirile primarului localității consemnate în același proces verbal la o hotărâre de consiliu local ulterioară priveau doar ipoteza construcției unui nou sediu, așa cum rezultă din cuprinsul actului analizat.
Faptul că și anterior anului 2005 autoritățile locale ale comunei erau interesate de achiziționarea unei clădiri pe raza satului Scaești pentru sediu rezultă din adresa nr. 106/23 febr. 2004 a Cooperativei de Consum Filiași prin care se confirmă convorbirea telefonică din aceeași dată dintre președintele Cooperativei de Consum Filiași și numitul P. V. la acea dată primar al comunei și la data achiziției cercetate în această cauză viceprimar, din care rezultă că și la acea dată autoritățile locale ale comunei făceau demersuri în vederea achiziționării unui sediu.
Mai mult prin înscrisurile existente la filele 206 – 265 din vol. II al dosarului de urmărire penală s-au demonstrat multiplele demersuri pe care inculpatul C. B. în calitate de primar le-a făcut în vederea realizării unui sediu nou al autorităților locale, inclusiv prin propunerea spre dezbatere consiliului local a unui proiect de hotărâre în ace4st sens, proiect ce însă nu a fost adoptat.
În contextul mai sus arătat prin dispoziția nr. 321/3.11.2005 s-a stabilit data ora și locul în care va avea loc evaluarea și negocierea ofertelor pentru achiziționarea unei construcții ce va avea destinația de sediu pentru consiliul local și primărie și a unei clădiri în satul Valea lui P. având destinația de cămin cultural iar prin dispoziția nr. 336/10.11.2005 primarul comunei Scaești, inculpatul C. B., a constituit comisia de evaluare și negociere a ofertelor de vânzare cumpărare pentru achiziționarea unei construcții ce va avea destinația de sediu pentru consiliul local și primărie și a unei clădiri în satul Valea lui P. având destinația de cămin cultural cu următoarea componență: C. B. – primar - președinte comisie; Pappa D. – R. – consilier superior în cadrul Serviciului de Urbanism și Amenajarea Teritoriului din cadrul Consiliu Județean D., U. C. – consilier cls. I în cadrul Direcției Tehnice a Consiliu Județean D., G. G. – contabil, B. A. – consilier, F. V. – consilier – membrii ai comisiei și C. I. – secretar – secretar al comisiei.
Dispoziția nr. 321/3.11.2005 a primarului comunei Scaești a fost reținută ca legală prin decizia nr. 489/13 februarie 2007 a Curții de Apel C. – secția contencios administrativ și fiscal iar, dispoziția nr. 336/10.11.2005 a primarului comunei Scaești a fost reținută ca legală prin decizia nr. 798/7 martie 2007 a Curții de Apel C. – secția contencios administrativ și fiscal prin care s-au respins acțiunile Prefectului județului D. prin care se solicita anularea acestor dispoziții ca urmare a faptului că acestea nu sunt urmare a unei hotărâri a consiliului local, reținându-se în esență că dispozițiile contestate sunt urmare a HCL Scaești nr. 34/23.12.2004
În consecință nu se poate reține ca temeinică concluzia Camerei de conturi D. din nota existentă la filele 277 – 281 dosar de urmărire penală referitoare la lipsa emiterii unei hotărâri de către Consiliul Local Scaești în vederea achiziției unui imobil.
Procedura s-a derulat prin cerere de oferte, adresându-se astfel cereri de ofertă către terții care dețineau și ar fi putut vinde un imobil cu destinația de sediu al autorităților locale pe raza comunei, respectiv Catargi R. M., proprietarul imobilului în care a funcționat vechiul sediu al Primăriei Scaești, S.C. CONSUM COOP S.A., S.C. TDC SA SRL, S.C. PET PREST SRL.
Trimiterea cererii de ofertă este recunoscută de numita Catargi R. M. prin răspunsul la adresa nr._/07.04.2005 prin care se precizează că urmare a cererii primite persoana ofertată a trimis o ofertă de vânzare a imobilului pe care îl deținea pe raza comunei și în care funcționau la acel moment autoritățile locale pentru prețul de 100.000 euro sau echivalent lei, preț nenegociabil.
Faptul că această sumă era chiar cea pe care ofertanta dorea să o obțină rezultă din declarația acesteia în care precizează că la suma solicitată era dispusă să negocieze foarte puțin (fila. 433 vol. I dosar urmărire penală.
La negocierea ofertelor în data de 11.11.2005 a fost prezent și reprezentantul S.C. TDC SA SRL martorul G. I. (declarație filele 332 – 333 dosar urmărire penală) însă acesta nu era foarte interesat să vândă imobilul ce îl achiziționase anterior de la S.C. CONSUM COOP S.A. și nu a avut obiecțiuni referitor la faptul că oferta sa în valoare de 85.000 euro a fost respinsă deoarece la acel moment S.C. TDC SA SRL nu plătise integral prețul pentru imobil persoanei de la care îl cumpărase și nu perfectase actele de vânzare – cumpărare cu proprietarul anterior.
Martorul G. I. administrator al S.C. TDC SA SRL mai precizează că a luat cunoștință de respingerea ofertei sale și temeiul acestei respingeri în ziua în care au avut loc negocierile, ceea ce demonstrează contrar celor reținute în actul de sesizate că și membrii comisiei de evaluare au luat cunoștință de situația juridică reală a imobilului deținut S.C. TDC SA SRL la data negocierii, deși existau și anterior unele dubii cu privire la situația acestui imobil ceea ce a determinat transmiterea unei cereri de ofertă și către S.C. CONSUM COOP S.A deținătorul anterior al imobilului vizat de ofertă.
Referitor la oferta S.C. PET PREST SRL se reține că prețul solicitat de aceasta pentru imobilul deținut a fost de 82.000 euro, dar urmare a negocierii prețul a fost scăzut la 70.000 euro în care s-au inclus și suprafața de teren intravilan de 3.467 mp. precum și o altă clădire anexă situată pe această suprafață de teren.
Este de precizat că anterior negocierii S.C. PET PREST SRL solicitase expertului evaluator R. A. o evaluare a imobilului pe care urma să îl oferteze, valoarea acesteia prin raportul de evaluare fiind stabilită la 278.409 lei respectiv 76.151 euro, numai clădirea.
Se mai reține și că în contextul analizat procedura de achiziție urmată nu poate fi considerată ca pur formală (toate persoanele ofertate au răspuns ofertei cu excepția S.C. CONSUM COOP S.A care înstrăinase imobilul către S.C. TDC SA SRL) cu atât mai mult cu cât în cauză nu s-a demonstrat că pe raza localității ar mai fi existat imobile ce se puteau preta destinației de sediu al autorităților locale în afară de cele deținute de cei căror li s-au adresat cereri de ofertă, ceea ce face credibilă apărarea inculpatului C. B., care arată că la nivelul localității nu mai existau alte imobile susceptibile de a fi folosite în sensul achiziției.
În consecință Curtea va reține că prin procedura derulată și care face obiectul analizei în prezenta cauză s-au respectat, în condițiile existente la momentul procedurii pe raza localității, principiile prevăzute de art. 2 din OUG nr. 60/2001 cu precizarea că actul normativ menționat nu este aplicabil speței în ceea ce privește și procedura efectivă de derulare a achiziției potrivit art. 8 lit. f din același act normativ.
Nu se poate reține că prin procedura derulată s-au achiziționat și alte bunuri decât cele menționate în cererea de oferte, deoarece cererile adresate potențialilor ofertanți făceau trimitere expresă la suprafața de teren aferentă clădirii, de unde rezultă intenția clară de a se achiziționa o clădire împreună cu terenul aferent iar cealaltă clădire achiziționată (cabină și rezervor din cărămidă cu o încăpere) precum și 2 rezervoare subterane nu a fost considerate de părți ca fiind determinante și nu a influențat prețul achiziției, trecerea lor în proprietatea comunei constituind doar o urmare a faptului că aceasta se afla situată pe terenul aferent clădirii ce făcea obiectul achiziției, așa cum rezultă și din nota de negociere.
Este de precizat și că procesul verbal 259/11.11.2005 și nota de negociere nr. 2593 din aceeași dată care consemnează modul de derulare al activității comisiei de evaluare au fost semnate de membrii comisiei fără obiecțiuni astfel că nu se poate reține că mai mulți membrii ai comisiei de evaluare ar fi avut astfel de obiecțiuni cu privire la achiziția imobilului ofertat de S.C. PET PREST SRL, pentru că dacă aceste obiecțiuni ar fi fost reale la data desfășurării procedurii cei care aveau obiecțiuni trebuiau să stăruie ca acestea să se reflecte în documentele procedurii.
Din ciorna notei de negociere depusă în fața primei instanțe și referitor la care se constată că a fost scrisă de inculpata C. I. D. prin raportul de expertiză criminalistică întocmit în cauză. se reține că singura mențiune mai importantă ce nu a fost inserată ulterior în nota de negociere tehnoredactată este votul împotrivă al martorei G. Georghița și abținerea martorului B. A. cu privire la achiziția imobilului ofertat de S.C. PET PREST SRL, însă aceste aspecte nu pot fi reținute ca esențiale în condițiile în care ceilalți membrii ai comisiei au votat pentru achiziția imobilului fiind astfel întrunită majoritatea în sensul achiziției iar ulterior au semnat nota de negociere tehnoredactată.
În consecință nu se poate reține că fapta inculpatei C. I. D. în calitatea sa de secretar al comisiei de evaluare de a întocmi inexact actele acestei comisii în sensul celor mai sus arătate ar întruni elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, deoarece omisiunea reținută nu era de natură să producă consecințe juridice.
De asemenea din nota de negociere nr. 2593/11.11.2005, Curtea reține că a avut loc o negociere reală a prețului imobilului care a fost scăzut cu această ocazie de la 82.000 euro cât solicitase ofertantul la 70.000 euro.
P. contratul de vânzare cumpărare autentificat sub numărul 5999/23 noiembrie 2005 . SRL prin asociați P. P. și P. S. a vândut Consiliului Local al comunei Scaești reprezentat de inculpatul C. B. în calitate de primar, P. V. în calitate de viceprimar, C. I. D. în calitate de secretar și G. G. în calitate de contabil imobilul situat în . suprafața de 3.467 mp. teren intravilan și construcțiile: cabină și rezervor din cărămidă cu o încăpere și birouri cu parter și etaj din cărămidă descrise amănunțit în actul de vânzare cumpărare pentru prețul de 70.000 euro inclusiv TVA (256.644 lei, 1 euro = 3,6663 lei) plata făcându-se prin OP nr. 345/23.11.2005.
Imobilul a fost predat de vânzător cumpărătorului la data de 30.12.2005 ocazie cu care s-a întocmit procesul verbal nr. 2907 înregistrat la aceeași dată la Primăria comunei Scaești.
Din componența comisiei de preluare a imobilului au făcut parte: P. V. – viceprimar, D. C. – inspector financiar, Chisa N. – bibliotecară și M. E. agent.
Este adevărat că prin procesul verbal din 28 martie 2006 analizându-se imobilul achiziționat s-au constatat mai multe deficiențe ale acestuia da aceste aspecte trebuie privite în contextul în care s-a făcut achiziția, din celelalte probe ale dosarului rezultând că pe raza comunei nu existau decât foarte puține clădiri care să poate fi folosite ca sediu al autorităților locale și acestea se aflau în diverse stadii de degradare, în acest sens fiind raportul de evaluare întocmit de Cooperativa de Consum Filiași cu privire la magazinul universal cu bufet din localitate și în vederea vânzării acestui obiectiv, raport de evaluare care constată o uzură de 59%. Or, această clădire era una dintre cele existente pe teritoriul localității și care putea fi folosită ca sediu al autorităților locale.
În consecință nu se poate reține că prin activitatea sa în cadrul procedurii privind achiziția clădirii pentru sediul autorităților locale ale . B., primarul localității, și-a îndeplinit cu știință, (ceea ce presupune intenție directă în sensul că a prevăzut rezultatul faptei sale și a urmărit producerea lui în sensul art. 19 alin. 1 pct. 1 lit. a cod penal) în mod defectuos atribuțiile sale de serviciu relativ la procedura analizată în scopul de a produce un prejudiciu comunei al cărei primar era, privită ca persoană juridică de drept public.
Aspecte care incumbă culpa inculpatului C. B. se pot reține ca fiind acelea că a făcut ordonanțarea la plată a contravalorii imobilului achiziționat fără a avea la bază procesul verbal de recepție prevăzut de pct. 2 alin. 3 din OMF 1792/2002 iar plata contravalorii facturii privind prețul imobilului s-a făcut fără ca aceasta să poarte viza „B. de plată” însă aceleași aspecte culpabile pot fi reținute și în sarcina martorei G. G. contabil șef și membru în comisia de evaluare cu privire la care prin actul de sesizare la instanței s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală reținându-se că fapta sa nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice prevăzută în art. 248 cod penal.
Mai mult, referitor la problema prejudiciului ce în presupune existența infracțiunii prev. de art. 248 cod penal se constată că, prin expertiza tehnică efectuată în cadrul urmăririi penale de expert D. M., așa cum a fost refăcut, s-a arătat că valoarea de piață a imobilului achiziționat la nivelul lunii noiembrie era de 108.480,48 lei iar diferența între valoarea de piață și prețuul de achiziție este de 148.160, 52 lei.
P. expertiza efectuată pe parcursul cercetării judecătorești de experți C. V., I. C. și A. M. s-a concluzionat că suma achitată pentru achiziție este conformă valorii de piață a imobilului achiziționat.
De asemenea prin expertiza întocmită de expert C. D. A. s-a concluzionat că valoarea de circulație a imobilului achiziționat este mai mare decât valoarea de achiziție.
La acestea se adaugă și faptul autoritatea deliberativă locală Consiliul Local Scaești și ulterior . primarul actual al localității au precizat că nu se constituie parte civilă în cauză apreciind că prin achiziția analizată nu a suferit un prejudiciu.
Toate aceste aspecte contrazic concluziile raportului de expertiză întocmit la urmărirea penală. Mai mult, chiar dacă ipotetic s-ar putea reține prejudiciul arătat prin expertiza efectuată de expert D. M. la urmărirea penală ce nu este confirmată prin probele administrate pe parcursul cercetării judecătorești, așa cum s-a arătat mai sus nu se poate reține că inculpații au acționat cu intenție în sensul producerii unui prejudiciu comunei pentru care s-a făcut achiziția.
Față de aceste considerente și potrivit art. și potrivit art. 38515 pct. 1 lit. b cod procedură penală se va respinge recursul formulat de parchet ca nefondat.
Potrivit art. 38515 pct. 2 lit. d cod procedură penală se vor admite recursurile inculpaților.
Se va casa sentința cu privire la latura penală a cauzei și în baza art. 11 pct.2 lit.a rap. la art. 10 lit.d Cpp. Vor fi achitați pe inculpații C. B. și C. I. D. trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 248 C.p.
Se vor menține dispozițiile sentinței cu privire la latura civilă a cauzei.
Potrivit art. 192 alin. 3 cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat la urmărirea penală și judecată în prima instanță și în recurs rămân în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de P. de pe lângă J. Filiași împotriva sentinței penale nr. 98 din data de 13 iulie 2011 pronunțată de J. Filiași în dosarul nr._, ca nefondat.
Admite recursurile inculpaților.
Casează sentința cu privire la latura penală a cauzei.
În baza art. 11 pct.2 lit.a rap. la art. 10 lit.d Cpp.
Achită pe inculpații C. B. și C. I. D. trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 248 C.p.
Cheltuielile judiciare avansate de stat la urmărirea penală și judecată în prima instanță din care câte 300 lei onorariu apărător oficiu pentru fiecare inculpat rămân în sarcina statului.
Menține restul dispozițiilor sentinței cu privire la latura civilă a cauzei.
Cheltuielile judiciare în recurs rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 16 Martie 2012.
Președinte, Judecător, Judecător,
G. V. C. Ș. T. M.
Grefier,
B. D.
Red.jud.GV
j.f.A.I.B.
O.A./1.06.2012
| ← Infracţiuni la regimul silvic. Legea nr.46/2008. Decizia nr.... | Vătămarea corporală din culpă. Art. 184 C.p.. Decizia nr.... → |
|---|
