Cerere de liberare provizorie sub control judiciar. Art. 160 ind.2 C.p.p.. Decizia nr. 1415/2012. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1415/2012 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 19-06-2012 în dosarul nr. 1415/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI
DECIZIE Nr. 1415/2012
Ședința publică de la 19 Iunie 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. V.
Judecător C. M.
Judecător A. D.
Grefier S. V.
Reprezentantul Ministerului Public a fost reprezentat de procuror A. G. din cadrul D.I.I.C.O.T. - S. T. C.
Pe rol judecarea recursului declarat de recurent D.I.I.C.O.T. - S. T. C. împotriva încheierii din data de 13 iunie 2012 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._ 12, având ca obiect cerere de liberare provizorie sub control judiciar (art. 160 ind.2 C.p.p.) formulată de inculpat S. L. G.,
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul inculpat S. L. G., personal și asistat de apărător ales M. G..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care s-a acordat cuvântul în dezbaterea recursului.
Reprezentantul Ministerului Public a pus concluzii în sensul admiterii recursului, în baza art.385 lit.d)C.pr.pen. raportat la art. 160 ind.8 C.pr.pen., casării încheierii cu consecința respingerii cererii de liberare provizorie sub control judiciar, apreciind că în mod netemeinic a fost admisă această cerere, întrucât de la momentul arestării preventive au trecut doar 2 luni, nefiind depășite termenul rezonail al deținerii preventive cu consecința diminuării pericolului pentru ordinea publică.Într-adevăr, nu există date că inculpatul ar putea influența aflarea adevărului, dar nu trebuie omis faptul că nu a început cercetarea judecătorească și nu au fost audiați inculpații. Chiar dacă inculpatul ar alege să se prevaleze de dispozițiile art. 320 ind. C.pr.pen. această împrejurare va fi avută în vedere la individualizarea judiciară a pedepsei. Totodată, a învederat că există pericolul reluării activității, menționând că asupra inculpatului și în locuința acestuia a fost descoperită o cantitate mare de rezină de cannabis.
Avocat M. G., pentru inculpat, a solicitat respingerea recursului ca nefundat și menținerea ca legală și temeinică a încheierii atacate, arătând că instanța a făcut o ananâliză temeinică a cererii inculpatului, concluzionând că nu există temerea ca inculpatul ar savârși o altă infracțiune sau ar zădărnici aflarea adevărului. Totodată, a arătat că inculpatul intenționează să urmeze procedura simplificată reglementată de dispozițiile art. 320 ind.1 C.pr.pen., iar incupâlpatul T. este deja liber.
Inculpatul, având, ultimul cuvânt, a arătat este de acord cu concluziile apărătorului său și că regretă săvârșirea faptei.
INSTANȚA
Constată că la data de 21 mai 2012, a fost înregistrat pe rolul Tribunalului D. sub nr._ 12 rechizitoriul cu nr. 98D/P/2010 din data de 21 mai 2012 al Parchetului de pe lângă I.C.C.J. - D.I.I.C.O.T – S. T. C., prin care s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpaților C. M. B., cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc, faptă prev de art 2 pct 1 din Legea nr. 143/2000 și trafic internațional de droguri de risc, prev de art 3 pct 1 din Legea nr.143/200, C. I., S. L. G., T. A. C., cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de risc, faptă prev de art 2 pct 1 din Legea nr. 143/2000.
În fapt, s-a reținut că la data de 17.04.2012, D. - S. T. C., a fost sesizat de către B.C.C.O. C. - S. Antidrog, cu privire la faptul că pe raza mun. C. își desfășoară activitatea un grup de persoane care se ocupau cu traficul de droguri, în special trafic de droguri de risc(rezină de cannabis), provenit din Spania.
Potrivit datelor investigative deținute în acel moment, grupul infracțional era condus pe raza mun. C. de o persoană cunoscută sub porecla de "G.", identificată ulterior ca fiind C. I..
De asemenea, datele de anchetă atestau că drogurile erau aduse din Spania și distribuite către consumatori prin intermediari, existând informații că una din locațiile utilizate pentru depozitarea drogurilor se afla pe . C..
La data de 18.04.2012 a fost introdus în cauză un investigator sub acoperire cu numele de cod "M. G." și un colaborator cu numele de cod "Ș. A.", activitățile desfășurate de aceștia conducând la cumpărarea autorizată de la C. I. zis "G." și S. L. G. a cantităților de 3 gr în ziua de 19.04.2012 și încă 3 gr. în ziua de 24.04.2012.
Conform adreselor Laboratorului Central de Analiză și Profil al Drogurilor, probele înaintate erau constituite din 1,24 gr și respectiv 2,30 gr. rezină de cannabis care a pus în evidență THC, substanță psihotropă biosintetizată de planta cannabis.
Totodată, activitățile desfășurate de cei doi precum și exploatarea autorizațiilor cu nr. 45/18.04.2012 și 45A/20.04.2012 au condus la stabilirea faptului că numiții C. loan zis "G." și S. L. G. luau drogurile pentru vânzare de la o altă persoană neidentificată, pentru care activitățile de localizare atestau că locuia în zona corn. Giurgița, jud. D..
Referatul privind arestarea preventivă a celor patru inculpați, a reținut sub aspectul stării de fapt că în după-amiaza de 26.04.2012, la domiciliul inculpatului S. L. G., situat în C. .-au adunat și inculpații C. I. zis G. și T. A. C., aceștia rămânând împreună o perioadă apreciabilă de timp, datele culese de colaboratorul autorizat în cauză atestând că cei trei erau interesați de vânzarea unei cantități apreciabile de rezină de cannabis (hașiș) pentru care însă doreau să vadă în avans, că viitorul cumpărător avea și banii necesari.
În referat s-a mai reținut că urmare a interesului celor trei, în jurul orei 17:30, inculpatul C. I. s-a asigurat că existau fizic banii necesari iar imediat după aceasta a revenit la locația din . puțin după aceasta, exploatarea autorizațiilor de interceptare de convorbiri și comunicări a stabilit interesul inculpatului S. L. G. de a se deplasa la țară, asigurându-se că deținătorul drogurilor ajungea acasă într-o perioadă de o ora, o oră și jumătate.
După ora 19:00, de la adresa din C. . ieșit toate cele trei persoane menționate anterior, ocazie cu care C. loan i-a părăsit pe cei doi iar inculpatul S. L. G. a urcat la volanul autoturismului său marca BMW cu nr. de înmatriculare_, timp în care T. A. C. a urcat pe locul din dreapta șoferului.
Așa cum datele atestau, autoturismul a fost condus în direcția S., s-a depășit localitatea Giurgița și s-a intrat în . S. L. G. s-a deplasat în zona centrală, a virat dreapta, apoi stânga și iar stânga până în fața scării unui ..
Potrivit procesului - verbal de supraveghere operativă, " T. a intrat în scara blocului iar S. L. G. a așteptat la volanul autoturismului. La ora 20:12, T. a revenit la autoturism foarte grăbit, au ieșit în . au continuat deplasarea spre mun. C. cu viteză mare"
După ce au ajuns pe raza localității Livezi, județul D., autoturismul în care se aflau S. L. G. și T. A. C. a fost oprit de dispozitivul constituit în acest scop.
Cu ocazia percheziției corporale efectuate asupra inculpatului S. L. G., au fost descoperite și ridicate aproximativ 30 grame de substanță solidă de culoare maron, cu miros specific, cantitate compusă din 3 bucăți de formă cilindrică.
Potrivit adresei Laboratorului Central de Analiză și Profil al Drogurilor, proba înaintată era constituită din 28,29 gr. rezină de cannabis care a pus în evidență THC, substanță psihotropă biosintetizată de planta cannabis
După ce inculpații au fost conduși la sediul D. ST C., în cauză s-a procedat la localizarea și aducerea la sediul D. a inculpatului C. I..
Imediat după ce au fost conduși la sediul D., nici unul dintre inculpați nu a manifestat vreun interes de colaborare cu autoritățile preferând să se prevaleze de dreptul la tăcere. în acest context, analiza deplasării în teren efectuată de structurile specializate precum și verificările efectuate în baza de date a MAI au atestat faptul că S. L. G. și T. A. C. se deplasaseră în corn. B., . iar drogurile fuseseră luate de la unul din locatarii imobilului cu nr. 255 de pe . căreia i se adresaseră cu numele de M..
În acest imobil a fost identificat inculpatul C. M. B. persoană care locuia în apartamentul mamei sale și totodată figura și el cu domiciliul într-un apartament învecinat care nu era numerotat și pe evidența populației.
La data de 27.04.2012 au fost efectuate percheziții domiciliare la locuința inculpatului C. M. B. ocazie cu care a fost descoperită o bucată de formă cilindrică de substanță solidă învelită în plastic transparent, având inscripția "B" si încă un rest al unei astfel de bucăți iar în apartamentul tip garsonieră, nelocuit . la care figurează cu domiciliul inculpatul C. M. B. a mai fost descoperit, ascuns în bazinul WC-ului, un borcan în care se aflau 42 de bucăți de aceeași formă si aceeași inscripție, toate asemănătoare cu cele trei bucăți descoperite în seara de 26.04.2012 asupra lui S. L. G..
Conform adresei Laboratorului Central de Analiză și Profil al
Drogurilor, cele două probe înaintate în cauza privind pe inculpatul C.
M. B. sunt constituite din 11,5 gr. și respectiv 413,15 gr. rezină de
cannabis care a pus în evidență THC, substanță psihotropă biosintetizată de
planta cannabis.
Totodată, în dimineața de 27.04.2012 au fost efectuate percheziții domiciliare și la domiciliile inculpatului C. I. din . S. L. G. din . cu care au fost descoperite și ridicate 5,99 gr. și respectiv 7,65 gr. rezină de cannabis care a pus în evidență THC, substanță psihotropă biosintetizată de planta cannabis.
De asemenea, la domiciliul inculpatului S. L. G. a fost descoperit și ridicat un pistol a cărui deținere legală nu a putut-o dovedi.
Cercetările efectuate ulterior au atestat faptul că drogurile comercializate de grupul de persoane menționate anterior proveneau din Spania, fiind introduse ilegal pe teritoriul României de inculpatul C. M. B. în luna decembrie 2011 și avea la bază o înțelegere anterioară cu S. L. G..
Prin încheierea din data de 13 iunie 2012 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._ 12 instanța a admis cererea de liberare provizorie sub control judiciar, impunând inculpatului să respecte obligațiile prev. de art.160 ind.8a alin. 3 C.pr.pen. rap. la art. 160 ind.2 alin. 3 și 3 ind.1 C.pr.pen.
Cu privire la admisibilitatea în principiu a cererii de liberare provizorie sub control judiciar, instanța a constatat că potrivit dispozițiilor art.1602 alin 1 și alin 2 C.pr.pen., aceasta se poate acorda în cazul infracțiunilor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani și nu există date din care să rezulte necesitatea de a-l împiedica pe învinuit sau inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau ca acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor martori sau experți, alterarea sau distrugerea mijloacelor de probe sau prin alte asemenea fapte. Cum pedeapsa maximă pentru infracțiunea, pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală împotriva inculpatului nu depășește 18 ani, instanța a considerat că în speță cererea acestuia este admisibilă în principiu.De asemenea, instanța a constatat că este îndeplinită și condiția de la alineatul 2, respectiv aceea de a nu exista date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe inculpat să săvârșească alte infracțiuni, sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori sau experți, alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte.
Cu privire la temeinicia cererii formulate, tribunalul a reține că, de principiu, potrivit art. 23 alin. 10 din Constituția României și art. 1601 C.pr.pen., persoana arestată preventiv are dreptul să ceară punerea sa în libertate provizorie, sub control judiciar sau pe cauțiune, măsura arestării fiind o măsură cu caracter excepțional între măsurile care se pot lua față de cei bănuiți a fi autorii unor infracțiuni. Totodată dispozițiile art.136 alin.2 C.pr.pen., arată că scopul măsurilor preventive poate fi realizat și prin liberarea provizorie sub control judiciar.
Prin urmare, s-a concluzionat ca scopul legal al oricărei măsuri preventive – respectiv asigurarea bunei desfășurări a procesului penal și împiedicarea sustragerii de la urmărirea penală judecată sau executarea pedepsei se poate realiza și prin lăsarea în libertate a inculpatului S. L. G., cu impunerea unor restricții pentru acesta, în speță a controlului judiciar care, prin conținutul concret al obligațiilor prevăzute de lege, reprezintă o adevărată alternativă legală a unei restrângeri de libertate.
În același timp, instanța a apreciat că nu se poate susține cu argumente legale că liberarea provizorie sub control judiciar, ar putea fi acordată numai în cazul încetării sau schimbării temeiurilor arestării preventive, întrucât în astfel de situații sunt incidente alte instituții procesuale, respectiv cele prevăzute de dispozițiile art.139 C.pr.pen. – revocarea ori înlocuirea arestului preventiv, această instituție presupune, chiar prin ipoteză, menținerea temeiurilor arestării preventive.
Analizând temeinicia cererilor de liberare provizorie și în raport de motivele care au stat la baza arestării preventive a inculpatului, s-a reținut că măsura arestării preventivă a fost dispusă în baza art. 148 lit. f C.pr.pen., respectiv existența unui pericol social concret pentru ordinea publică, dar pe lângă aspectele arătate mai sus în sensul că acordarea liberării provizorii nu este împiedicată de menținerea temeiurilor inițiale, mai trebuie avut în vedere faptul că în condițiile în care legea nu limitează și nici nu indică expres criteriile ce urmează a sta la baza aprecierii organului judiciar, aceste criterii se vor raporta la elemente care privesc faptele săvârșite, gradul de pericol social, împrejurările comiterii, urmările produse și persoana inculpatului.
A reținut instanța că, pentru punerea în libertate provizorie trebuie să fie reținute nu numai considerațiile referitoare la gravitatea faptelor de care sunt acuzați inculpații, ci și circumstanțele de natură a ajunge la concluzia sau a înlătura existența unei veritabile existențe de interes public, care să justifice o derogare de la regula cercetării în stare de libertate.
Astfel, în speță pericolul reținut în sarcina inculpatului S. L. G. la arestare, a avut în vedere gravitatea faptelor de care este acuzat acesta, natura infracțiunilor pentru care este cercetat, pe considerente de protecție a ordinii publice, având in vedere gravitatea acuzațiilor.
S-a apreciat că deși jurisprudența CEDO în materie admite că prin gravitatea deosebită a acuzațiilor și prin reacția publicului la acestea se justifică o detenție provizorie cel puțin o perioadă de timp (cazul Neumeister contra Austria, cazul Letellier contra Franța), la menținerea măsurii arestării preventive pe parcursul desfășurării procesului penal trebuie avute în vedere o categorie de riscuri, care ar afecta ordinea publică, fie prin trezirea unui sentiment de îngrijorare în rândul publicului, fie prin crearea, menținerea sau amplificarea unei stări de tensiune în rândul colectivității, riscul de recidiva, necesitatea bunei desfășurări a procesului penal.
Ca atare în materia prelungirii stării de arest preventiv, controlul Curții Europene a Drepturilor Omului în baza art. 5 par. 3 este extrem de riguros, persistența suspiciunii rezonabile ca persoana arestată a comis o infracțiune nu mai este suficientă după o anumită perioada de timp, autoritățile judiciare trebuind să prezinte alte motive care să justifice arestul.
Din analiza acestei jurisprudențe rezultă fără echivoc că cercetarea în stare de arest preventiv a unor persoane acuzate de săvârșirea unor asemenea fapte este justificată doar de existența unei veritabile exigențe de interes public și pentru prezervarea ordinii publice, riscul sustragerii de la anchetă sau judecată, riscul unei înțelegeri secrete între coacuzații, riscul de presiuni asupra martorilor, săvârșirea de noi infracțiuni ceea ce face necesar derogarea de la regula cercetării în stare de libertate.
Analizând garanțiile arătate conferite de jurisprudența CEDO, s-a constatat că în cazul de față nu există nici un argument de fapt sau drept care să conducă la concluzia că, prin lăsarea în libertate a inculpatului S. L. G., s-ar crea o stare de insecuritate publică, mai ales având în vedere că acesta este arestat preventiv de aproximativ 2 luni de zile și nu există alte date care să conchidă că acesta s-ar sustrage de la judecata, sau ar încerca să influențeze probele, care mai sunt de administrat.
Pe de altă parte, instanța a apreciat că, în funcție de datele ce caracterizează persoana inculpaților și anume faptul că nu are antecedente penale, provine dintr-o familie organizată și a recunoscut integral faptele de care este acuzat, acesta prezintă garanțiile cerute de lege, pentru a se putea lua față de el o constrângere mai puțin gravă, suficientă însă pentru a asigura buna desfășurare a procesului penal sau a împiedica comiterea de fapte penale periculoase.
În ceea ce privește motivul pericolului pentru ordinea publică, motiv care este analizat în funcție de reacția opiniei publice declanșate în legătură cu faptele presupus a fi comise, de starea de insecuritate ce ar putea fi generată de lăsarea în libertate a inculpatului, precum și datele ce caracterizează persoana acestuia, instanța a apreciat că în speță poate fi luată o altă măsură restrictivă de drepturi, în condițiile în care inculpații, prezintă garanții în ceea ce privește prezentarea lor la proces.
Instanța a apreciat că măsura liberării provizorii sub control judiciar, măsură prin care se suspendă condiționat arestarea preventivă, fiind o măsura restrictiva de libertate și drepturi, prin . obligații, care se pot impune în sarcina inculpatului de către instanță, precum și prin posibilitatea revocării ei, în cazul săvârșirii de noi infracțiuni sau a încălcării obligațiilor fixate, este suficientă pentru buna desfășurare a procesului penal.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Biroul T. C., prin care a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii, iar pe fondul cauzei respingerea cererii de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpat.
În motivare, s-a arătat că, în mod greșit a constatat instanța ca nu se mai impune menținerea arestării preventive față de inculpat. Instanța a reținut că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale si provine dintr-o familie organizată, circumstanțe care ar trebui, insă, să constituie starea de normalitate in descrierea unei persoane și nu să fie determinante in aprecierea stării de libertate, iar faptul ca inculpatul a recunoscut in faza de urmărire penale faptele reținute în sarcina sa, trebuie sa fie avut în vedere doar la individualizarea pedepsei aplicate si doar în eventualitatea in care la momentul in care vor fi audiati in fata instanței se vor prevala de dispozițiile art.320 ind.1 C.pr.pen.
S-a mai arătat ca cercetarea judecătorească este in curs de desfășurare, practic nefiind începută, astfel încât bunul mers ar fi sigur perturbat prin punerea inculpatului in stare de libertate, iar timpul scurs de la momentul arestării preventive, 2 luni de zile, nu poate fi apreciat ca o perioadă îndelungată.
Recursul declarat de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Biroul T. C. este fondat.
Curtea constată că în mod netemeinic instanța de fond a apreciat că este întemeiată cererea formulată de inculpatul S. L. G..
Potrivit art. 160 alin. (1) C. proc. pen., liberarea provizorie se poate acorda în cazul infracțiunilor săvârșite din culpa, precum si în cazul infracțiunilor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani, iar, în conformitate cu dispozițiile alin. (2) al aceluiași articol, liberarea provizorie nu se acorda în cazul în care exista date din care rezulta necesitatea de a-1 împiedica pe inculpat sa săvârșească alte infracțiuni sau ca acesta va încerca sa zădărnicească aflarea adevărului, prin influențarea unor părți, martori sau experți, alterarea sau distrugerea mijloacelor de proba sau prin alte asemenea fapte.
În acord cu prima instanță si Curtea constată, raportat la circumstanțele cauzei, că cererea inculpatului de liberare provizorie sub control judiciar îndeplinește condiția pozitiva de admisibilitate în principiu impusa de art. 160 ind.2 alin. (1) C. proc. pen. cu privire la limita maxima a pedepsei închisorii prevăzută de lege pentru infracțiunea ce formează obiectul cercetărilor penale declanșate împotriva inculpatului.
Analizând cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulata de inculpat, în absenta unor criterii legale care sa stea la baza aprecierii organului judiciar asupra temeiniciei cererii de liberare provizorie, Curtea, apreciază ca aceasta trebuie sa se raporteze atât la elemente care țin de circumstanțele concrete ale cauzei cât si la datele care circumstanțiază persoana inculpatului, analiza impunându-se a fi continuata, dincolo de aceste condiții, prin raportare si la pericolul concret pentru ordinea publica pe care l-ar prezenta lăsarea inculpatului în libertate.
Curtea, având a aprecia asupra oportunității lăsării inculpatului în libertate, se raportează, conform practicii judiciare, la elemente privind natura si gradul de pericol social al infractiunii pentru care inculpatul este cercetat (ce a fost apreciat ca fiind unul ridicat fiind o infractiune de trafic de droguri), la modalitatea în care aceasta a fost comisa, perspectiva acestui comportament dupa o eventuala liberare provizorie, dar si stadiul procesual al procesului penal (faptul ca instanta nu a început încă efectuarea cercetării judecatoresti) și constată, în raport de aceste criterii ca, în mod greșit, prima instanta a considerat ca arestarea preventiva nu mai este necesara,
iar scopul procesului penal, reglementat de dispozitiile art. l C. proc. pen., ar putea fi atins prin liberarea provizorie sub control judiciar.
De asemenea, nu trebuie omis contextul în care s-a desfășurat activitatea infractională retinută în sarcina inculpatului ( acesta fiind acuzat de că ar fi participat la punerea în vânzare a drogurilor de risc provenite din Spania și introduse ilegal pe teritoriul României de inculpatul C. M. B.), caracterul repetat al faptelor de care este acuzat ( prin introducerea autorizată a inevstigatorului sub acoperire și a colaboratorului reușindu-se cumpărarea autorizată de la inculpații S. L. G. și C. I. a cantității de 3 gr rezină de cannabis în ziua de 19.4.2012 și încă 3 gr.rezină de cannabis în ziua de 24.04.2012), faptul că la efectuarea percheziției domiciliare din locuința inculpatului s-a ridicat o cantitate de 7,65 gr.rezină de cannabis și un pistol deținut ilegal, precum si legaturile existente între acesta si ceilalti inculpati trimisi în judecata pentru infractiuni similare, aspecte care conduc la concluzia ca actiunile presupus a fi savârsite de inculpat nu au avut un caracter accidental, ci au reprezentat manifestari ale unei îndeletniciri aducatoare de venituri pentru acesta, justificând temerea rezonabila ca va savârsi alte fapte prevazute de legea penala în cazul în care va fi pus în libertate.
Astfel, Curtea retine ca, în cauză, exista suficiente indicii pe care sa se întemeieze în mod rezonabil aprecierea ca, fiind pus în libertate, inculpatul ar relua activitatea infracționala și, în consecință, s-ar aduce atingere scopului procesului penal, astfel cum este reglementat prin dispozițiile art.1 alin.2 C.pr.pen.
Atitudinea inculpatului pe parcursul desfășurării procesului penal si datele care circumstanțiază persoana acestuia (faptul ca a recunoscut integral faptele de care este acuzat, ca este necunoscut cu antecedente penale, că provine dintr-o familie organizată) nu pot conduce prin ele însele la punerea în libertate a inculpatului, instanța de recurs examinându-le în contextul celorlalte aspecte arătate anterior și care formează convingerea că această cerere este neîntemeiată.
Concluzionând, Curtea urmează să dispună admiterea recursului Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Biroul T. O., să caseze încheierea și, rejudecând, să respingă cererea de liberare sub control judiciar formulată de inculpatul S. L. G. ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite recursul declarat de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Biroul T. C..
Casează încheierea și, rejudecând
Respinge cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul S. L. G. ca nefondată.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 19 Iunie 2012
Președinte, Judecător, Judecător,
G. V. C. M. A. D.
Grefier,
S. V.
A.D. 21 Iunie 2012
| ← Furtul. Art.208 C.p.. Decizia nr. 1404/2012. Curtea de Apel... | Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare... → |
|---|
