Contestaţie la executare. Art.461 C.p.p.. Decizia nr. 212/2014. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 212/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 03-03-2014 în dosarul nr. 212/2014
Dosar nr._ - contestație la executare -
ROMÂNIA
C. DE A. C.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANTA DE A.
DECIZIA PENALĂ NR.212
Ședința publică de la 03 Martie 2014
PREȘEDINTE C. Lăutarujudecător
O. Dumitrujudecător
Grefier D. L.
Ministerul Public reprezentat de procuror C. N.
din cadrul Parchetului de pe lângă C. de A. C.
c.c.c.
Pe rol, judecarea apelului declarat de contestatorul H. C. M., împotriva sentinței penale nr.3 din 16 ianuarie 2014, pronunțată de Tribunalul D., în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns contestatorul, asistat de avocat G. D., apărător oficiu, care substituie pe avocat M. M..
Procedura completă.
S-a făcut referatul oral al cauzei, după care, constatându-se cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul.
Avocat G. D. pentru contestator, solicită admiterea contestației, întrucât sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege, întrucât în mod greșit cauza a fost judecată în procedura simplificată prevăzută de art 320/1 Cpp, deși contestatorul solicitase administrarea de probe, respectiv audierea de martori pentru a-și dovedi nevinovăția.
Reprezentantul parchetului – solicită respingerea contestației ca nefondate întrucât motivele invocate de contestator referitoare la faptul că în mod greșit a fost judecat în procedură simplificată nu se înc adrează în cazurile de contestație la executare prevăzute de art. 461 Cod pr.penală.
Contestatorul arată că nu i s-au dat explicații cu privire la ce reprezintă în realitate procedura prevăzută de art 320/1 Cpp, astfel că solicită admiterea contestației.
CURTEA
Asupra apelului de față;
Din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.3 din 16 ianuarie 2014, Tribunalul D., a respins contestația la executare formulată de petentul condamnat H. C. M. - fiul lui I. și M. Nușa, născut la data de 27.08.1987, CNP_, deținut în Penitenciarul de Maximă Siguranță C..
A fost obligat contestatorul la 150 lei cheltuieli judiciare statului.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 21.10.2013 petentul condamnat H. C. M., deținut în P.M.S. C., a formulat contestație la executare împotriva sentinței penale nr. 65/13.09.2012 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._ .
În motivarea cererii, condamnatul a arătat că în timpul derulării procesului nu au fost citați și audiați martorii din dosar și că a fost influențat de avocat să urmeze procedura prev. de art. 3201 C.p.p. fără a i se explica ce presupune această procedură.
Cererea a fost înregistrată pe rolul Tribunalului D. – Secția Penală sub nr._ .
La termenul din data de 18.11.2013, la interpelarea instanței, contestatorul a arătat că motivele contestației la executare vizează aspecte legate de faptul că pedeapsa este prea aspră în raport cu gravitatea faptei, precum și împrejurarea că nu i-au fost explicate prevederile art. 3201 C.p.p.
Prin încheierea pronunțată la data de 02.12.2013 de Tribunalul D.- Secția Penală, în dosarul nr._, având în vedere dispozițiile art. 41 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, s-a dispus scoaterea de pe rol și înaintarea cauzei la Secția pentru Minori și Familie, reținând împrejurarea că petentul execută pedeapsa pentru o infracțiune săvârșită împotriva unui minor.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului D. – Secția pentru Minori și familie sub nr._ .
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a constatat următoarele:
Contestatorul H. C. M. a fost condamnat prin sentința penală nr. 65 din data de 13.09.2012 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._, definitivă prin decizia nr.1099 din 29.03.2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, la pedeapsa rezultantă de 5 ani și 6 luni închisoare și trei ani interzicerea drepturilor prev.de art.64 lit.a teza II, b și e Cod penal pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped.de art. 20 rap. la art.197 alin.1 și 3 teza I Cod penal cu aplic. art. 41 alin.2 C.p., art. 37 alin.1 lit.b C.p. și art. 3201 C.p.p. și art.189 alin.1 și 2 C.p. cu aplic. art. 37 alin.1 lit.b C.p și art. 3201 C.p.p.
S-a reținut de asemenea, că potrivit art.461 cod pr.penală, contestația contra executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri:
a) s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă;
b) când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare;
c) când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare;
d) când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori micșorare a pedepsei și orice alt incident ivit în cursul executării.
Fiind un mijloc procesual prin care se rezolvă incidentele privind executarea, legea, respectiv art. 461 din Codul de procedură penală, a prevăzut expres cazurile în care poate fi folosită contestația la executare.
S-a mai reținut că, prin limitarea acestor cazuri, legiuitorul a urmărit să nu transforme acest mijloc procesual într-o cale prin care să se împiedice procedura normală de punere în executare a hotărârilor penale definitive și nici într-o cale de atac prin care să se repună în discuție chestiunile tranșate definitiv cu ocazia soluționării cauzei în fond.
Ca atare, s-a apreciat că această cale de atac a contestației la executare este doar un mijloc procesual cu caracter jurisdicțional prin care se asigură punerea în executare și executarea propriu-zisă a hotărârii penale definitive în conformitate cu legea, prin aplicarea acelor dispoziții de drept penal și procesual penal care se referă la executarea unei condamnări penale. S-a concluzionat astfel că datorită acestei naturi juridice este exclus ca pe această cale să fie afectată autoritatea de lucru judecat a hotărârii pusă în executare.
S-a constatat că în speță, întrucât motivele invocate de contestator - respectiv greșita individualizare a pedepsei aplicate și aspectul că în timpul derulării procesului nu au fost citați și audiați martorii din dosar și că a fost influențat de avocat să urmeze procedura prev. de art. 3201 C.p.p. fără a i se explica ce presupune această procedură - nu se încadrează în nici unul din cazurile expres prevăzute de art. 461 C.p.p., acestea putând fi invocate numai în căile ordinare de atac –apel si recurs.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel contestatorul H. C. M., care a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței penale și pe cale de consecință admiterea contestației la executare. S-a susținut că în mod nelegal i-a fost respinsă cererea de contestație la executare, deși sunt îndeplinite condițiile legale pentru admiterea cererii. Au fost invocate în esență, aceleași motive arătate în cererea de contestație, referitoare la greșita aplicare în cauză a dispozițiilor art 320/1 Cpp, privind judecata în procedură simplificată și neadministrarea probei testimoniale.
Apelul este nefondat.
În mod corect prima instanță a respins contestația la executare formulată de condamnatul H. C. A., având în vedere că motivele invocate în susținerea contestației nu se regăsesc în cazurile expres și limitativ prevăzute de lege pentru exercitarea acestei căi de atac.
După cum în mod corect a reținut prima instanță, nu este permis ca pe această cale să fie afectată autoritatea de lucru judecat a hotărârii pusă în executare, neputând face obiectul acestei căi de atac probleme tranșate definitiv cu ocazia soluționării cauzei în fond.
Nemulțumirile contestatorului în legătură cu procedura în care s-a judecat cauza în fond, respectiv aplicarea procedurii simplificate și celelalte aspecte referitoare la posibilitatea și necesitatea administrării altor probe cu ocazia judecății fondului cauzei, reprezintă probleme care puteau face obiectul unor căi ordinare de atac, (apel și recurs, la acea dată), aceste aspecte nemaiputând fi invocate pe calea contesației la executare, întrucât nu se încadrează în niciunul din cazurile expres și limitativ prevăzute de art 598 Cpp (fost 461 Cpp anterior).
Pentru considerentele expuse anterior, constatând că apelul este nefondat, va fi respins în temeiula art 421 alin 1 lit b Cpp, urmând ca în baza art 275 alin 2 Cpp, să fie obligat contestatorul la plata sumei de 150 lei cheltuieli judiciare statului, din care 100 lei onorariu avocat oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de contestatorul H. C. M., împotriva sentinței penale nr.3 din 16 ianuarie 2014, pronunțată de Tribunalul D., în dosarul nr._, ca nefondat.
Obligă apelantul contestator la plata sumei de 150 lei cheltuieli judiciare statului, din care 100 lei onorariu avocat oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică de la 3 martie 2014.
C. LăutaruOnița D.
Grefier,
D. L.
Red.jud.CL
j.f.A.M.
PS/ 14 03 2014
| ← Infracţiuni la normele de convieţuire socială. Legea 61/1991... | Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 163/2014. Curtea... → |
|---|
