Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013. Decizia nr. 66/2014. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 66/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 28-02-2014 în dosarul nr. 66/2014
Dosar nr._ - sesizare H.G.836/2013 -
ROMÂNIA
C. DE A. C.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ Nr. 66
Ședința publică de la 28 Februarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. E. - judecător
Grefier Ș. C. D.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror C. C. din cadrul
Parchetului de pe lângă C. de A. C.
Pe rol judecarea contestației formulată de contestatorul condamnat R. M.( deținut în Penitenciarul de Maximă Siguranță C.), împotriva sentinței penale nr.149 din 12.02.2014 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._, având ca obiect sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns contestatorul condamnat R. M. asistat de avocat C. A.-C., desemnat din oficiu.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, contestatorul învederează instanței de control judiciar faptul că înțelege să-și retragă contestația promovată împotriva sentinței penale nr.149 din 12.02.2014 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._, declarația dată în acest sens fiind consemnată și depusă la dosar.
Avocat C. A. C., având cuvântul pentru contestatorul-condamnat, solicită instanței să se ia act de voința acestuia privind retragerea căii de atac.
Reprezentantul Ministerului Public solicită să se ia act de retragerea contestației declarată de condamnat, cu obligarea corespunzătoare a acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Contestatorul condamnat R. M., în ultimul cuvânt, declară că-și retrage contestația.
Dezbaterile fiind închise;
CURTEA
Asupra contestației de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.149 din 12.02.2014 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._, În baza art. 23 din Legea 255/2013 rap. la art. 595 NCPP, s-a admis contestația la executare ca urmare a sesizării din oficiu privind pe condamnatul R. M., fiul lui A. și V., născut la data de 13.09.1982, în prezent deținut în Penitenciarul C..
S-a redus pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b Cp, după executarea pedepsei principale rezultante de 12 ani închisoare, de la 8 ani la 5 ani.
S-au menținut celelalte dispoziții ale s.p. nr. 279/19.06.2013 a Tribunalului D., definitivă prin decizia penală nr. 1884/07.10.2013 a Curții de A. C..
S-a dispus rectificarea mandatului de executare nr. 316 din data de 08.10.2013 emis de Tribunalul D. conform prezentei sentințe.
În baza art. 275 alin. 3 NCPP, cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina sa.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a constatat că prin sesizarea înregistrată pe rolul Tribunalului D. sub nr._, comisia de aplicare a legii penale mai favorabile constituită în Penitenciarul C. a solicitat aplicarea legii penale mai favorabile, cu privire la condamnarea dispusă prin s.p. nr. 279/19.06.2013 a Tribunalului D., definitivă prin decizia penală nr. 1884/07.10.2013 a Curții de A. C..
S-a arătat, în acest sens, că prin sentința penală nr. 279/19.06.2013, pronunțată de Tribunalul D., definitivă prin decizia penală nr. 1884/07.10.2013 a Curții de A. C., condamnatul R. M. a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 12 ani închisoare și 8 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b Cp, după executarea pedepsei principale.
În acest sens, prin sentința menționată, instanța a dispus descontopirea și repunerea în individualizarea lor pedepselor complementare ale pedepsei rezultante de 12 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 142 din data de 14.06.2005 a Tribunalului O., definitivă la data de 04.07.2005 prin neapelare, astfel: pedeapsa de 10 ani închisoare pentru art. 197 alin. 2 lit. b/1 cu aplic. art. 37 lit. a Cp; pedeapsa de 5 ani închisoare pentru art. 203 Cp cu aplic. art. 37 lit. a Cp, pedeapsa de 10 ani închisoare pentru art. 20 Cp rap. la art. 174 – 175 lit. c Cp, cu aplic. art. 37 lit. a Cp, sporul de 2 ani închisoarea și restul de pedeapsă de 609 zile rest rămas neexecutat din pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1109/2002 a Judecătoriei C..
S-a dispus descontopirea și repunerea în individualitatea lor pedepsele componente ale pedepsei rezultante de 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 621/2004 a Judecătoriei Corabia, definitivă prin nerecurare la data de 27.12.2004: pedeapsa de 6 luni închisoare în baza art. 180 alin. 2 Cp, art. 37 lit. a Cp, art. 75 lit. a Cp și pedeapsa de 4 luni închisoare în baza art. 180 alin. 2 Cp, art. 37 lit. a Cp, art. 75 lit. a Cp.
În temeiul art. 33 lit. a, art. 34 și art. 36 alin. 2 Cp au fost contopite pedepsele stabilite în pedeapsa cea mai mare de 10 ani închisoare la care s-a adăugat sporul de 2 ani închisoare aplicat prin sentința penală nr. 142/14.06.2005 a Tribunalului O., rezultând pedeapsa de 12 ani închisoare.
Totodată, în temeiul art. 61 Cp s-a dispus revocarea beneficiului liberării condiționate cu privire la restul de 609 zile rămas neexecutat din pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată prin s.p. nr. 1109/2002 a Judecătoriei C. și s-a dispus contopirea pedepsei de 12 ani închisoare cu restul de 609 zile rămas neexecutat, urmând ca inculpatul R. M. să execute pedeapsa cea mai grea de 12 ani închisoare și pedeapsa complementară constând în interzicerea exercițiului drepturilor prev. de art. 64 lit. a și lit. b Cp, pe o durată de 8 luni după executarea pedepsei principale.
În baza sentinței penale menționate s-a emis MEPI nr.316/19.06.2013 de către Tribunalul D., executarea pedepsei începând la data de 03.09.2004.
Comisia de aplicare a legii penale mai favorabile constituită în Penitenciarul C. a solicitat aplicarea legii penale mai favorabile, apreciind că, dispozițiile incidente din Noul Cod Penal sunt cele prev. de art. 218 alin. 3 lit. b cu aplic. art. 43 alin. 1 C.pen.; art. 32 rap. la art. 188 alin. 1 – 199 alin. 1 cu aplic. art. 43 alin. 1 C.pen.; art. 193 alin. 2 cu aplic. art. 43 alin. 1, art. 77 alin. 1 lit. a C.pen.; art. 193 alin. 2 cu aplic. art. 43 alin. 1, art. 77 alin. 1 lit. a C.pen, toate cu aplicarea dispozițiilor art. 38 C.pen. privind concursul de infracțiuni și art. 66 lit. a și b C.pen., precum și faptul că, nu se impune aplicarea legii penale mai favorabile în ceea ce privește reducerea pedepsei principale aplicate condamnatului R. M., dar trebuie redusă pedeapsa complementară.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 6 C. pen., art. 595 C. proc. pen. și art. 23 din Legea nr. 255/2013.
La dosarul cauzei s-au depus copie a sentinței penale menționate, însoțită de un MEPI nr. 316/2013 și fișa de evaluare a inculpatului.
Analizând actele dosarului și dispozițiile legale, instanța a reținut următoarele:
Prin sentința penală nr. 279/19.06.2013, pronunțată de Tribunalul D., definitivă prin decizia penală nr. 1884/07.10.2013 a Curții de A. C., inculpatul R. M. a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 12 ani închisoare și 8 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b Cp, după executarea pedepsei principale.
În acest sens, prin sentința menționată, instanța a dispus descontopirea și repunerea în individualizarea pedepselor complementare ale pedepsei rezultante de 12 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 142 din data de 14.06.2005 a Tribunalului O., definitivă la data de 04.07.2005 prin neapelare, astfel: pedeapsa de 10 ani închisoare pentru art. 197 alin. 2 lit. b/1 cu aplic. art. 37 lit. a Cp; pedeapsa de 5 ani închisoare pentru art. 203 Cp cu aplic. art. 37 lit. a Cp, pedeapsa de 10 ani închisoare pentru art. 20 Cp rap. la art. 174 – 175 lit. c Cp, cu aplic. art. 37 lit. a Cp, sporul de 2 ani închisoarea și restul de pedeapsă de 609 zile rest rămas neexecutat din pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1109/2002 a Judecătoriei C..
S-a dispus descontopirea și repunerea în individualitatea lor pedepsele componente ale pedepsei rezultante de 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 621/2004 a Judecătoriei Corabia, definitivă prin nerecurare la data de 27.12.2004: pedeapsa de 6 luni închisoare în baza art. 180 alin. 2 Cp, art. 37 lit. a Cp, art. 75 lit. a Cp și pedeapsa de 4 luni închisoare în baza art. 180 alin. 2 Cp, art. 37 lit. a Cp, art. 75 lit. a Cp.
În temeiul art. 33 lit. a, art. 34 și art. 36 alin. 2 Cp au fost contopite pedepsele stabilite în pedeapsa cea mai mare de 10 ani închisoare la care s-a adăugat sporul de 2 ani închisoare aplicat prin sentința penală nr. 142/14.06.2005 a Tribunalului O., rezultând pedeapsa de 12 ani închisoare.
Totodată, în temeiul art. 61 Cp s-a dispus revocarea beneficiului liberării condiționate cu privire la restul de 609 zile rămas neexecutat din pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată prin s.p. nr. 1109/2002 a Judecătoriei C. și s-a dispus contopirea pedepsei de 12 ani închisoare cu restul de 609 zile rămas neexecutat, urmând ca inculpatul R. M. să execute pedeapsa cea mai grea de 12 ani închisoare și pedeapsa complementară constând în interzicerea exercițiului drepturilor prev. de art. 64 lit. a și lit. b Cp, pe o durată de 8 luni după executarea pedepsei principale.
În baza sentinței penale menționate s-a emis MEPI nr.316/19.06.2013 de către Tribunalul D., executarea pedepsei începând la data de 03.09.2004.
Potrivit dispozițiilor art. 6 alin. 1 C. pen., când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea completă a pedepsei închisorii sau amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară, sancțiunea aplicată, dacă depășește maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită, se reduce la acest maxim.
Mai mult, conform dispozițiilor art. 4 din Legea nr. 187/2012, pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, pedeapsa aplicată pentru o infracțiune printr-o hotărâre ce a rămas definitivă sub imperiul Codului penal din 1969, care nu depășește maximul special prevăzut de Codul penal, nu poate fi redusă în urma intrării în vigoare a acestei legi, iar potrivit art. 6 alin. 6 C.pen., când legea nouă este mai favorabilă numai sub aspectul pedepselor complementare sau a măsurilor de siguranță, acestea se execută în conținutul și limitele prevăzute de legea nouă.
De asemenea, conform dispozițiilor art. 66 alin. 1 C.pen.: pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi constă în interzicerea exercitării pe o perioadă de la 1 la 5 ani a unuia sau mai multor dintre următoarele drepturi: dreptul de a fi ales în autorități publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; dreptul de a alege.
Conform celor expuse anterior, Codul penal actual este mai favorabil doar în privința pedepsei complementare, nu și a pedepselor principale, deoarece în cauză se constată că interzicerea exercițiului drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b Codul penal din anul 1969 are corespondent în Codul penal actual la art. 66 lit. a, b, d, însă pe o durată maximă de 5 ani.
Pentru aceste considerente, în baza art. 23 din Legea 255/2013 rap. la art. 595 NCPP, tribunalul a admis contestația la executare ca urmare a sesizării din oficiu privind pe condamnatul R. M. și a redus pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b Cp, după executarea pedepsei principale rezultante de 12 de ani închisoare, de la 8 ani la 5 ani.
A menținut celelalte dispoziții ale s.p. nr. 279/19.06.2013 a Tribunalului D., definitivă prin decizia penală nr. 1884/07.10.2013 a Curții de A. C. și a dispus rectificarea mandatului de executare nr. 316 din data de 08.10.2013 emis de Tribunalul D. conform prezentei sentințe.
În baza art. 275, alin. 3 CPP, cheltuielile judiciare avansate de către stat au rămas în sarcina acestuia.
Împotriva acestei sentințe penale a declarat contestație contestatorul condamnat R. M., fără a preciza în scris motivele, iar în timpul judecării cauzei la instanța de control judiciar, la termenul de azi – 28 februarie 2014 –, a învederat faptul că înțelege să-și retragă calea de atac promovată împotriva sentinței penale nr.149 din 12.02.2014 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._, această manifestare de voință fiind posibilă oricând, până la închiderea dezbaterilor potrivit disp. art. 425 ind. 1 cpp coroborat cu art. 411 cpp.
Față de acestea, urmează să se ia act de voința contestatorului condamnat R. M. privind retragerea contestației, iar în conformitate cu dispozițiile art. 275 alin. 2 Cod Procedură penală, acesta va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 150 lei, din care suma de 100 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Ia act de retragerea contestației formulată de contestatorul condamnat R. M.( deținut în Penitenciarul de Maximă Siguranță C.), împotriva sentinței penale nr.149 din 12.02.2014 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._ .
Obligă contestatorul la 150 lei cheltuieli judiciare către stat din care 100 lei onorariu avocat oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 28 Februarie 2014.
Președinte,
I. E.
Grefier,
Ș. C. D.
Red.jud.I.E.
J.fond:D.G.G.
G.S. 06 Martie 2014
| ← Vătămarea corporală din culpă. Art. 184 C.p.. Decizia nr.... | Furtul. Art.208 C.p.. Decizia nr. 347/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
