Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Sentința nr. 39/2014. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 39/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 04-02-2014 în dosarul nr. 39/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
C. DE A. C.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE A.
SENTINȚA PENALĂ Nr. 39/2014
Ședința publică de la 04 Februarie 2014
PREȘEDINTE C. C. Judecător
A. I. Judecător
Grefier M. V.
Ministerul Public reprezentat de procuror D. S. din cadrul
Parchetului de pe lângă C. de A. C.
Pe rol, soluționarea apelului declarat de partea civilă Agenția Națională de A. F. București - Direcția G. R. a Finanțelor P. C. împotriva sentinței penale nr. 277 din 1 octombrie 2013, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit recurenta parte civilă și intimatul inculpat P. A., reprezentat fiind de avocat C. D. D., apărător ales.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, constatând apelul în stare de judecată, s-a acordat cuvântul.
Avocat C. D. D. pentru intimatul inculpat P. A., solicită respingerea apelului declarat de partea civilă, pentru două motive; apreciază hotărârea legală și temeinică; arată că în cauză s-a efectuat raport de expertiză care a fost comunicat apelantei care nu a formulat obiecțiuni.
Arată că nu este fondat motivul de apel referitor la sechestru, câtă vreme nu există bunuri identificate ca aparținând debitorului.
Reprezentantul Parchetului pune concluzii de admiterea apelului sub aspectul criticii referitoare la sechestrul asigurător, fiind irelevant dacă inculpatul are sau nu venituri în acest moment, câtă vreme este posibil ca acesta să dobândească în viitor astfel de bunuri.
CURTEA,
Asupra apelului de față;
Prin sentința penală nr. 277 din 1 octombrie 2013, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._, în baza art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., a fost condamnat inculpatul P. A., fiul lui A. și G., născut la 01.09.1967 în Tg-J., județul Gorj, cetățean român, divorțat, studii medii, domiciliat în Tg-J., ., județul Gorj, CNP_, fără antecedente penale, la:
- 3 ani (trei ani) închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată.
În baza art. 65 C.pen s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, b și c C.pen. pe o durată de 3 ani, ce urmează a fi executată potrivit art. 66 C.pen., după executarea pedepsei principale.
În baza art. 81 C.pen. a fost suspendată condiționat executarea pedepsei pe o durată de 5 ani, termen de încercare stabilit în condițiile art. 82 C.pen.
În baza art. 359 C.pr.pen., s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C.pen. privind revocarea suspendării condiționate în cazul în care în cursul termenului de încercare săvârșește o nouă infracțiune.
S-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, b și c C.pen. pe durata prevăzută de art. 71 C.pen.
În baza art. 71 alin. 5 C.pen., a fost suspendată executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei.
În baza art. 14 lit. b, art. 346 C.pr.pen. raportat la art. 998 C.civ., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 91.259 lei cu accesoriile aferente calculate potrivit Codului de procedură fiscală, până la data achitării integrale a debitului către partea civilă Statul Român reprezentat de Agenția Națională de A. F. București și Direcția G. R. a Finanțelor P. C. cu titlu de despăgubiri civile.
În baza art. 13 din Legea nr. 241/2005 la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, o copie a dispozitivului a fost înaintată la Oficiul Național al Registrului Comerțului.
În baza art. 191 C.pr.pen., a fost obligat inculpatul la 2.000 lei cheltuieli judiciare statului.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a constatat că, prin rechizitoriul nr. 129/P/2012 din 14.05.2013 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj a fost trimis în judecată inculpatul P. A. pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen.
S-a reținut, în esență, ca stare de fapt în actul de sesizare că inculpatul P. A. nu a evidențiat în contabilitatea .. Bălănești, în baza aceleiași rezoluții infracționale, veniturile realizate în special din comercializarea de făină și tărâțe în perioada 2007-2009, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale către bugetul statului a sumei de 91.259 lei.
În fapt, s-a reținut că, .. Bălănești, cu sediul social în localitatea Bălănești, județul Gorj, înregistrată la O.N.R.C. sub nr. J_ a fost administrată până la data de 08.09.2010 de către inculpatul P. A., societate ce avea ca obiect principal de activitate comerț cu ridicata nespecializat de produse alimentare, băuturi și tutun, cod CAEN 4639.
Prin sentința civilă nr. 968 din 08.09.2010 a Tribunalului Gorj s-a dispus ridicarea dreptului de administrare al inculpatului, deschiderea procedurii simplificate a falimentului, desemnând ca lichidator BNP Consult SPRL, iar la data de 14.12.2011 prin sentința nr. 1198 a dispus radierea .. din registrul comerțului.
Instanța a reținut că în urma controalelor efectuate de organele abilitate la punctul de lucru al .., din Tg-J., . (în incinta Moara Sona), au fost identificate mai multe înscrisuri (două agende, un caiet de matematică, 14 foi volante și 12 carnețele cu spirală) în care erau menționate diferite operațiuni comerciale cu făină și tărâțe desfășurate de către .. Bălănești.
În urma probelor administrate, respectiv procesul verbal de constatare nr._/GJ/05.10.2009 al Gărzii Financiare - Secția Gorj și anexele aferente (filele 12-16; 30-41 vol. II d.u.p.); procesul verbal de constatare nr. 7973 din 16.11.2009 al Direcției Generale a Finanțelor P. Gorj și anexele aferente (filele 200-204, vol. II d.u.p.); adresa nr._ din 12.03.2012 a Direcției P. de Venituri Tg-J. (fila 20, vol. III d.u.p.); adresa nr._ din 08.07.2013 a Direcției P. de Venituri Tg-J. (fila 57 dosar instanță); adresa nr._ din 17.12.2012 a Biroului Național Interpol (fila 25, vol. III d.u.p.); raportul de expertiză contabilă judiciară (filele 36-41, vol. III d.u.p.; declarațiile martorilor P. G. (filele 21-22; 54, vol. III d.u.p., 64 dosar instanță), D. C. (filele 55-56, vol. III d.u.p., 65 dosar instanță), I. M. (filele 57, vol. III d.u.p., 32 dosar instanță), M. G. (filele 291-292, vol. II d.u.p., 30 dosar instanță), M. N. (filele 294, vol. II d.u.p., 33 dosar instanță), V. Jean (filele 295, vol. II d.u.p., 31 dosar instanță), N. Domițian (filele 296, vol. II d.u.p., 91 dosar instanță), B. N. (filele 297, vol. II d.u.p., 90 dosar instanță), J. C. (filele 298, vol. II d.u.p., 92 dosar instanță), G. M. (filele 299, vol. II d.u.p., 114 dosar instanță), O. G. (filele 300, vol. II d.u.p., 115 dosar instanță), B. M. (filele 301-302, vol. II d.u.p., 116 dosar instanță), și S. M. M. (filele 303, vol. II d.u.p., 117 dosar instanță), și declarațiile învinuitului P. A. (filele 48-54, vol. II d.u.p.), s-a reținut că în baza documentelor de evidență primară și contabilă puse la dispoziție de inculpatul P. A., rezultă faptul că la data de 17.09.2009 valoarea soldului faptic de mărfuri existente în cadrul .. a fost de 504 lei (1.200 kg de tărâțe la prețul de vânzare de 0,4 lei/kg), iar valoarea soldului scriptic de mărfuri existente în cadrul societății comerciale a fost la aceeași dată de 564.284 lei, diferența dintre soldul scriptic și cel faptic, în valoare de 564.320 lei, reprezentând mărfuri neînregistrate în evidențele contabile ale societății. Aferent acestor vânzări s-a determinat TVA colectată în sumă de 90.101 lei, rezultând venituri din vânzarea mărfurilor neînregistrate în evidențele contabile în valoare de 474.218 lei. Adaosul comercial aferent vânzărilor de mărfuri neînregistrate în contabilitate este în sumă de 17.232 lei, iar cheltuiala aferentă mărfurilor nedescărcate din gestiune este de 456.986 lei. Diferența dintre veniturile neînregistrate și cheltuielile cu mărfurile aferente lor este de 17.232 lei și reprezintă profit estimat neînregistrat în evidențele contabile.
Prejudiciul adus bugetului consolidat al statului de către .. și constatat de către Direcția G. a Finanțelor P. Gorj, potrivit raportului de expertiză contabilă întocmit în cauză este de 91.259 lei, reprezentând impozit pe profit și TVA.
Acest raport de expertiză contabilă nu a fost contestat de către partea civilă, ci numai de către inculpat, însă obiecțiunile acestuia au fost respinse motivat, astfel că organele de urmărire penală au reținut că prejudiciul cert și nerecuperat este în sumă de 91.259 lei.
După începerea urmăririi penale, inculpatul nu a mai putut fi ascultat și nici în cursul cercetării judecătorești, fiind plecat din țară, iar din adresa nr._ din 17.12.2012 a Biroului Național Interpol rezultă că acesta nu figurează ca fiind localizat, arestat sau încarcerat pe teritoriul altui stat. Pe de altă parte, inculpatul a formulat obiecțiuni la expertiză prin apărătorul ales, care și în fața instanței de judecată a învederat că inculpatul are cunoștință de procedurile desfășurate față de el, aspect confirmat și de soția acestuia.
Statul Român reprezentat de A.N.A.F. - prin Direcția G. R. a Finanțelor P. C. s-a constituit parte civilă cu suma de 93.266 lei, reprezentând impozite și contribuții, precum și accesorii aferente.
În drept, fapta inculpatului P. A. care, în perioada 2007-2009, în baza aceleiași rezoluții infracționale, nu a evidențiat în contabilitatea .. Bălănești veniturile realizate în special din comercializarea de făină și tărâțe în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale către bugetul statului a sumei de 91.259 lei, s-a reținut că întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată, prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen.
La individualizarea judiciară a pedepsei aplicată inculpatului, instanța a avea în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 C.pen., referitoare la pericolul social concret al faptei, împrejurările în care aceasta a fost comisă, dar și persoana inculpatului, care nu este cunoscut cu antecedente penale.
Referitor la gradul de pericol social al faptei, instanța a reținut că acesta este ridicat, dată fiind modalitatea de săvârșire a acesteia, respectiv forma continuată, cuantumul prejudiciului, precum și trendul crescut al acestor infracțiuni.
Instanța a avut în vedere și atitudinea postfactuală a inculpatului, care nu s-a prezentat în fața organelor de urmărire penală și a instanței de judecată, însă a avut cunoștință de procedurile desfășurate față de el, aspect confirmat de soția acestuia, precum și de apărătorul său ales, așa încât instanța a apreciat că scopul și funcțiile pedepsei prevăzute de art. 52 C.pen. pot fi atinse numai prin stabilirea unei pedepse privative de libertate.
Având în vedere dispozițiile art. 9 din Legea nr. 241/2005 instanța potrivit art. 65 C.pen va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a, teza a II-a, b și c C.pen., pe o durată de 3 ani ce urmează a fi executată potrivit art. 66 C.pen., după executarea pedepsei principale.
Referitor la modalitatea de executare a pedepsei instanța a reținut că principala funcție a pedepsei este aceea de reeducare și îndreptare a infractorului care trebuie să ducă la formarea acestuia ca om cu stăpânire de sine, cetățean capabil să îmbine interesul personal cu cele obștești, pe viitor să nu mai comită infracțiuni din convingere și din respect față de lege, iar de nu de teama pedepsei. Uneori îndreptarea și reeducarea este asigurată prin însăși pronunțarea condamnării care exprimă oprobiul societății, produce o suferință morală infractorului și un simț al răspunderii pentru faptele sale în viitor.
În consecință, ținându-se cont de faptul că inculpatul muncește în străinătate și că are în întreținere un copil student, instanța a reținut că sunt conturate perspective realiste fezabile privind reinserția socială a inculpatului, așa cum rezultă fără echivoc din probatoriul administrat, astfel că a fost suspendată condiționat executarea pedepsei.
Referitor la acțiunea civilă, instanța a reținut că Statul Român reprezentat de A.N.A.F. - prin Direcția G. R. a Finanțelor P. C. s-a constituit parte civilă cu suma de 93.266 lei, reprezentând impozite și contribuții, precum și accesorii aferente la primul termen de judecată.
Potrivit raportului de expertiză întocmit în cauză și necontestat de către partea civilă, a rezultat că prejudiciul cauzat bugetului general consolidat al statului este de 91.259 lei.
Pe de altă parte, instanța a reținut că în această cerere partea civilă nu arată în ce constă diferența dintre suma reținută de către expertul desemnat în cauză, procuror și suma solicitată înainte de începerea cercetării judecătorești.
Față de cele ce preced, instanța fără echivoc a reținut că prejudiciul cert și nerecuperat este în sumă de 91.259 lei, din care 90.101 lei TVA, iar 1.158 lei impozit pe profit.
În lumina celor de mai sus, instanța potrivit dispozițiilor art. 14 lit. b, art. 346 C.pr.pen. raportat la art. 998 C.civ. a obligat inculpatul la plata sumei de 91.259 lei cu accesoriile aferente calculate potrivit Codului de procedură fiscală, până la data achitării integrale a debitului către partea civilă Statul Român reprezentat de Agenția Națională de A. F. București și Direcția G. R. a Finanțelor P. C., cu titlu de despăgubiri civile.
Referitor la măsura de siguranță a confiscării, instanța a reținut că potrivit adreselor cu nr._ din 12.03.2012 și nr._ din 08.07.2013 ale Direcției P. de Venituri Tg-J., inculpatul P. A. nu figurează în evidențele fiscale cu bunuri mobile sau imobile,nu a înstrăinat și nu a dobândit bunuri în ultimii 5 ani, astfel încât nu se poate lua această măsură de către instanța de judecată.
Împotriva acestei sentinței a declarat recurs partea civilă Agenția Națională de A. F. București - Direcția G. R. a Finanțelor P. C., crticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea apelului a susținut că în mod greșit prima instanță nu a procedat la obligarea inculpatului la acoperirea intergrală a prejudiciului solicitat prin cererea de constituire parte civilă, respectiv 93.266 lei, precum și a accesoriilor aferente, omițând să se pronunțe cu privire la ceerea de instituire a sechestrului asigurator asupra bunurilor mobile și imobile, prezente și viitoare, aparținând acestuia.
Examinând hotărârea apelată prin prisma criticilor formulate, dar și din oficiu cauza, conform art.371 alin.2 Cod procedură penală, C. constată că apelul este nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Inculpatul P. A. a fost trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj, pentru o infracțiune de evaziune fiscală în formă continuată, prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen, constând în aceea că în perioada 2007-2009, în baza aceleiași rezoluții infracționale, nu a evidențiat în contabilitatea .. Bălănești veniturile realizate în special din comercializarea de făină și tărâțe în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale către bugetul statului a sumei de 91.259 lei.
În faza de urmărire penală s-a dispus efectuarea în cauză a unei expertize contabile care a procedat la verificarea diferenței dintre soldul scriptic și soldul faptic identificat cu ocazia inventarierii efectuate de Garda Financiară la ., constatându-se că prejudiciul cauzat bugetului de stat prin neînregistrarea în contabilitate a tuturor operațiunilor producătoare de venituri este în sumă de 91.259 lei din care 1.158 lei impozit pe profit și 90.101 lei TVA.
Împotriva raportului de expertiză contabilă nu s-au formulat obiecțiuni de către partea civilă, aceasta constituindu-se parte civilă în fața instanței de fond cu suma de 93.266 lei cu titlu de impozite și contribuții precum și accesorii aferente, fără a explicita modul de determinare a acestei sume.
Din examinarea adresei nr. 64.636/29.05.2013 anexată cererii de constituire ca parte civilă, rezultă că la stabilirea sumei de 93.266. lei pretinsă cu titlu de prejudiciu cauzat bugetului de stat s-au avut în vedere: impozit pe profit în sumă de 1.158 lei, TVA în sumă de 90.101 lei, majorări de întârziere aferente impozitului pe profit în sumă de 25 lei și majorări de întârziere aferente TVA în sumă de 1.982 lei.
Contrar celor susținute de partea civilă, C. constată că aceste sume (25 lei și 1982 lei) au fost acordate implicit de prima instanță, care a admis acțiunea civilă obligând inculpatul la plata debitului principal (91.259 lei compus din TVA în sumă de 90.101 lei și impozit pe profit 1158 lei) la care se adaugă accesoriile aferente, calculate conform Codului de procedură fiscală, până la data achitării integrale a debitului, în noțiunea de accesorii incluzându-se și majorările de întârziere menționate în adresa sus menționată, critica privind neacordarea acestor sume fiind vădit neîntemeiată.
Neîntemeiată este și critica referitoare la omisiunea primei instanțe de a institui sechestru asiguratoriu asupra bunurilor inculpatului, mobile și imobile nedeterminate, prezente și viitoare în vederea reparării pagubei produse prin infracțune.
Sub acest aspect, în mod corect a constatat instanța de fond imposibilitatea luării măsurii asiguratorii asupra unor bunuri nedeterminate, inexistente în patrimoniul inculpatului la momentul soluționării cauzei.
Luarea măsurii asigurătorii a sechestrului în cazul infracțiunilor prevăzute în Legea nr. 241/2005 în vederea reparării pagubei este condiționată de existența unor bunuri în patrimoniul inculpatului sau al părții responsabile civilmente la momentul instituirii sechestrului, concluzie care se desprinde din analiza prevederilor art. 165 și art. 166 C. proc. pen., potrivit cărora organul care procedează la aplicarea sechestrului este obligat să identifice și să evalueze bunurile sechestrate, precum și să încheie un proces-verbal care cuprinde descrierea amănunțită a bunurilor sechestrate, cu indicarea valorii lor.
În consecință, sechestrul poate fi instituit, inclusiv în cazul infracțiunilor prevăzute în Legea nr. 241/2005, numai asupra bunurilor existente în patrimoniul inculpatului sau al părții responsabile civilmente, a căror identificare, evaluare și descriere este posibilă la momentul instituirii, iar nu și asupra bunurilor viitoare.
În consecință, constatând neîntemeiate criticile formulate și că nu există motive de desființare a hotărârii care să poată fi reținute din oficiu, apelul declarat de partea civilă va fi respins, ca nefondat, în temeiul dispozițiilor art.379 pct.1 lit.b Cod procedură penală.
Văzând și disp. art. 192 cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de partea civilă Agenția Națională de A. F. București - Direcția G. R. a Finanțelor P. C., împotriva sentinței penale nr. 277 din 1 octombrie 2013, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._, ca nefondat.
Obligă apelanta parte civilă Direcția G. R. a Finanțelor P. C. la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 04 Februarie 2014.
C. C. A. I.
Grefier,
M. V.
Red.jud. CC
j.f.R.I./IB
| ← Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 35/2014. Curtea de... | Tâlhărie. Art.233 NCP. Decizia nr. 1541/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
